Proiect, prevenirea radicalizării şi recrutărilor cetăţenilor europeni
Proiectul de rezoluţie a fost promovat încă din vară de eurodeputata franceză de origine marocană Rachida Dati din grupul popularilor europeni.
Articol de Victor Gheorghe, 25 Noiembrie 2015, 11:03
În Parlamentul European va fi supus azi la vot un proiect de rezoluţie pentru prevenirea radicalizării şi recrutării de cetăţeni europeni de către organizaţii teroriste.
Proiectul de rezoluţie a fost promovat încă din vară de eurodeputata franceză de origine marocană Rachida Dati din grupul popularilor europeni, fost ministru al justiţiei pe timpul mandatului prezidenţial al lui Nicolas Sarkozy.
În esenţă, prin acest proiect de rezoluţie se doreşte ca parlamentul European să ceară Comisiei Europene să definească în cel mai scurt timp o strategie globală de prevenire a radicalizării şi recrutărilor cetăţenilor europeni, bazându-se pe schimbul de bune practici în cadrul Uniunii şi pe evaluarea măsurilor adoptate în statele membre.
Audio: Agenda europeana. Euranet Plus.
De asemenea în document se insistă asupra importanţei utilizării integrale a instrumentelor deja existente în lupta împotriva radicalizării şi recrutării cetăţenilor europeni de către organismele teroriste şi se recomandă să se recurgă în mai mare măsură la fondurile europene destinate acestui scop.
Atacurile teroriste din 13 noiembrie de la Paris i-au determinat pe mai mulţi eurodeputaţi să depună o serie de amendamente, unul dintre acestea se referă la posibilitatea acţionării in justiţie a companiilor de internet care refuză să răspundă unei solicitări administrative sau juridiciare de eliminare a conţinuturilor care fac apologia terorismului de pe platforma lor.
De asemenea este întărită teroria potrivit căreia va fi imposibilă urmărirea efectivă a tuturor intrărilor şi ieşirilor din spaţiul comunitar dacă statele membre nu introduc controalele sistematice şi obligatorii prevăzute la frontierele externe ale UE.
În ceea ce priveşte radicalizarea în închisori, eurodeputaţii insistă asupra introducerii unor măsuri mai dure dar cu respectarea drepturilor omului.
De pildă, separarea deţinuţilor despre care se constată că au aderat la extremismul violent sau că au fost deja recurtaţi în numele unor organizaţii teroriste de către ceilalţi deţinuţi.
Mai mult, statelor membre li se recomandă să examinze dovezile şi experienţa în ceea ce priveşte izolarea deţinuţilor în închisori în vederea ţinerii sub control a răspândirii radicalizării.
Nu în ultimul rând, se ridică numeroase semne de întrebare cu privire la utilizarea din ce în ce mai mare a tehnologiilor de criptare de către organizaţiile teroriste care fac imposibilă detectarea şi citirea comunicaţiilor şi a propagandei lor de către organismele de aplicare a legii chiar şi cu ordin judecătoresc.