Liniile principale ale revizuirii politicii de vecinătate a UE

Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate au prezentat liniile principale ale revizuirii politicii de vecinătate a UE.

Noile orientări au avut în vedere inclusiv recentele provocări la adresa forului comunitar, precum atacurile teroriste de acum o săptămână de la Paris.

Politica europeană de vecinătate a fost lansată în anul 2004 pentru a permite UE să menţină şi să întăreasca stabilitatea la frontierele sale.

Evenimentele din ultimii ani şi, în special, cele din ultima perioadă au arătat că este necesară o nouă abordare, inclusiv cu noi metode de lucru.

Audio: Agenda europeana. Euranet Plus.

Această necesitate a devenit chiar mai stringentă după recentele atentate de la Paris, dar şi din Liban, Egipt, Turcia sau Irak.

Propusă de preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, şi cerută de statele membre, revizuirea politicii de vecinătate a făcut obiectul unor consultări publice serioase.

'Împreună trebuie să construim un mediu mai sigur, să încercăm să rezolvăm numeroasele crize din regiunea noastră comună, să sprijinim dezvoltarea şi creşterea economică în regiunile cele mai sărace şi să abordăm crizele profunde ale migraţiei.

Actuala politică europenă de vecinătate a urmărit exact acest scop' - aceasta este declaraţia Înaltului Reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate, Federica Mogherini.

Provocarea cea mai urgentă cu care ne confruntăm este stabilizarea situaţiei din vecinătatea noastră, declara şi Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate şi negocieri privind extinderea.

Politica europeană de vecinătate se bazează foarte mult pe planuri de acţiune bilaterală cu ţările partenere, planuri menite să dezvolte societăţi democratice, echitabile şi integratoare social.

Cum se va reforma? Principala prioritate politică va fi stabilizarea.

Se va acorda o mai mare importanţă faptului că nu toţi partenerii aspiră să respecte normele şi standarele Uniunii şi vor fi luate în considerare dorinţele fiecărei ţări referitoare la tipul de parteneriat pe care şi-l doreşte cu UE.

Va fi sprijinită dezvoltarea economică şi socială pentru o mai bună incluziune, crearea oportunităţilor de angajare pentru tineri va fi una dintre principalele măsuri.

Se va pune din nou accent pe cooperarea în domeniul securităţii, prevenirea conflictelor, lupta antiteroristă şi combaterea radicalizării. Alte priorităţi vor fi mobilitatea legală şi sigură a oamenilor, dar şi combaterea migraţiei ilegale şi a traficului de persoane.

Societatea civilă, partenerii sociali şi tineretul vor fi mai puternic implicaţi.

În lunile următoare, toate aceste propuneri vor fi discutate cu statele membre şi ţările partenere pentru a defini împreună noile priorităţi şi forma viitoarelor relaţii.