Există în continuare probleme cu integrarea romilor în unele ţări europene
Curtea de Conturi Europeană a ajuns la concluzia că există în continuare probleme cu integrarea romilor în unele ţări europene.
Articol de Victor Gheorghe, 30 Iunie 2016, 09:22
Curtea de Conturi Europeană a ajuns la concluzia că există în continuare probleme cu integrarea romilor în unele ţări europene.
Potrivit unui nou raport publicat de Curtea de Conturi europeană, iniţiativele de politică ale Uniunii Europene şi proiectele pe care aceasta le-a finanţat în vederea promovării integrării romilor au înregistrat progrese semnificative, dar există în continuare o serie de obstacole şi dileme care împiedică maximizarea impactului fondurilor alocate.
AUDIO: Agenda europeana. Euranet Plus.
În special, se consideră că progresul a fost frânat de lipsa de date adecvate, inclusiv de date privind etnia. Bulgaria, Ungaria, Spania şi România sunt cele patru state membre care au fost vizate în cadrul auditului.
Curtea a evaluat dacă iniţiativele de politică europene şi sprijinul financiar acordat de acestea au contribuit în mod eficace la integrarea romilor în ultimul deceniu. În stadiul actual, nu ştim cu adevărat cât de bine sunt integraţi romii, pentru că nu avem date temeinice în acest sens. De altfel, nici măcar nu cunoaştem cu exactitate dimensiunea populaţiei rome.
Desigur, etnia este o chestiune sensibilă, dar atâta timp cât această problemă nu este rezolvată, procesul decizional va fi afectat în scurt timp şi va suferi până în 2020 - a afirmat Henri Grethen, membrul Curţii de Conturi europene, responsabil de acest raport.
Potrivit constatărilor Curţii, Comisia Europeană a făcut progrese semnificative în definirea inițiativelor de politică ale UE care promovează integrarea romilor și, până în 2012, toate statele membre elaboraseră o strategie națională pentru integrarea romilor.
Aceste eforturi au venit, însă, prea târziu pentru a avea un impact asupra programelor și a proiectelor din perioada 2007-2013 și o serie de neajunsuri au persistat.
În primul rând, strategiile nu indicau ce nivel de finanțare era necesar sau care era cuantumul fondurilor disponibile; în al doilea rând, combaterea discriminării nu a beneficiat de o atenție suficientă; în al treilea rând, necesitatea unei participări active a reprezentanților romilor nu a fost întotdeauna luată în considerare și, în fine, activitatea punctelor naționale de contact pentru romi instituite pentru a coordona elaborarea și implementarea strategiilor naționale a fost uneori subminată de discrepanța dintre resurse și responsabilități.