Economia subterană provoacă pierderi de miliarde de euro în UE

Economia subterană provoacă Uniunii Europene pierderi de mii de miliarde de euro, reiese dintr-un studiu recent al Departamentului Politici Interne din Parlamentul European.

Studiul arată că numai anul trecut economia subterană a reprezentat în jur de 18% din produsul intern brut al Uniunii.

Dincolo de pierderile de miliarde calculate pe termen scurt, economia subterană are un impact de lungă durată asupra economiei Uniunii Europene, deoarece provoacă de multe ori o alocare eronată a resurselor şi împiedică dezvoltarea investiţiilor, mai ales în cercetare şi dezvoltare, atrag atenţia autorii cercetării.

Impactul este cu atât mai mare cu cât cei care îşi duc afacerile în afara legii nu ţin cont nici de normele din domenii cheie, de la protecţia consumatorilor, la respectarea drepturilor angajaţilor sau a normelor de mediu.

Audio: Pierderi importante din cauza economiei subterane.

Dimensiunile reale ale economiei subterane sunt considerabile, se arată în studiu, însă este vorba în continuare de o estimare.

Până acum, specialiştii nu au reuşit cu adevărat să stabilească, fără dubiu, cât de mare este acest fenomen.

Şansele antreprenorilor care aleg să-şi conducă afacerile corect, din lumină, sunt tot mai mici în faţa celor care ocolesc legea.

Existenţa economiei subterane înclină tot mai mult terenul de joc, este o altă concluzie a cercetării.

Totodată, economia subterană provoacă mari diferenţe de taxare între statele membre. Odată egalizate, acestea ar putea aduce venituri suplimentare.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a avertizat recent că frauda fiscală şi evaziunea provoacă pierderi uriaşe economiei comunitare: "Suma totală a pierderilor pe care le înregistrăm din cauza fraudei şi a evaziunii o mie de miliarde de euro anual. Este mai mult decât deficitul total anual al statelor membre şi de câteva ori mai mult decât bugetul anual al Uniunii".

Banii aceştia nu mai trebuie pierduţi printre degete, a fost mesajul lui Jose Manuel Barroso pentru autorităţile naţionale. În unele state, economia subterană capătă dimensiuni gigantice.

În România de pildă, Consiliul Fiscal a anunţat recent că fenomenul a atins 30% din produsul intern brut, cu o evaziune de 10 procente.