Condiţiile de viaţă ale migranţilor din tabăra Calais, evaluate de PE
O delegaţie a PE a vizitat la sfârşitul săptămânii trecute tabăra de refugiaţi de la Calais, din Franţa, pentru a evalua condiţiile de viaţă ale migranţilor de acolo.
Articol de Daniela Coman, corespondent RRA în Franța, 18 Iulie 2016, 11:52
O delegaţie a Parlamentului European a vizitat la sfârşitul săptămânii trecute tabăra de refugiaţi de la Calais, din Franţa, pentru a evalua condiţiile de viaţă ale migranţilor de acolo.
Tabara de refugiaţi de lângă oraşul francez Calais, poreclită "jungla", funcţionează din anul 2000, chiar în apropierea intrării în tunelul de sub Marea Mânecii, ce leagă Franţa de Anglia.
După ce anul trecut atinsese un record de aproape 6 mii de persoane, în tabără s-ar mai afla acum aproximativ o mie.
AUDIO: Agenda europeana. Euranet Plus.
Majoritatea celor sosiţi aici din Afganistan, Darfour, Siria, Irak şi Eritreea, vor să ajungă clandestin în Marea Britanie.
Migranţii au intrat în nenumărate rânduri în conflict cu locuitorii din zonă, din cauza problemelor de securitate pe care le-au creat, dar şi a mizeriei, care domină tabăra şi împrejurimile.
Autorităţile franceze au încercat în repetate rânduri să-i trasfere în centrele pentru azilanţi, însă mulţi au refuzat cerând un singur lucru: să ajungă pe teritoriul britanic. Au avut loc şi confrutări între migranţi şi poliţia franceză.
Mai mult, există temeri că „Jungla de la Calais” ar fi adăpost pentru jihadiştii întorşi din Orientul Mijlociu, care ar pregăti atentate în ţări europene - după cum susţinea, recent, un fost şef al Poliţiei antiterorism din Londra.
Cei 8 euro-deputaţi din Comisia pentru libertăţi civile din Parlamentul European, care au vizitat tabăra de refugiaţi de la Calais, au avut discuţii cu autorităţile locale şi cu repezentanţi ai asociaţiilor care îi ajută pe migranţi. Şefa delegaţiei, deputata socialistă Ana Gomes, a declarat că a fost evaluată situaţia şi au fost analizate măsurile luate de autorităţi împotriva unei eventuale crize umanitare.
O atenţie mare le este acordată celor circa 600 de minori neînsoţiţi, aflaţi acum în grija autorităţilor franceze. În urma acestei vizite, va fi întocmit un raport, ce va deveni instrument de lucru al Parlamentului European.
Euro-deputaţii lucrează la mai multe documente privind migraţia, între care o reformă a regulilor privind tratarea cererilor de azil, un sistem echilibrat de redistribuire a refugiaţilor între ţările membre ale Uniunii, precum şi o listă actualizată a ţărilor considerate sigure, din punct de vedere al respectării drepturilor omului, şi ai căror cetăţeni nu pot cere azil în Europa.
De un regim special vor beneficia acei migranţi cu studii şi calificări înalte, ce doresc să lucreze în ţările Uniunii. Scopul final este elaborarea unei viziuni comune, la nivel european, în legătură cu migraţia.