Traficul de persoane, un flagel care distruge destine. Cum luptăm pentru combaterea fenomenului?

România este pe primul loc ca țară de proveniență UE cu cel mai mare număr de victime ale traficului de copii

Una din patru persoane traficate este copil, iar 40% dintre copiii dispăruți în România sunt orfani.

Fără sprijinul părinților, mulți dintre ei ajung pe mâna traficanților.

Specialiștii încearcă să găsească cele mai potrivite soluții pentru a reduce acest flagel și pentru a asigura protecția copiilor.

Prima dată s-a vorbit oficial, la nivelul Parlamentului, despre traficul de persoane în 2020, în cadrul unei Comisii speciale de anchetă înființată după cazul Caracal, la inițiativa Adrianei Săftoiu, care la acel moment era deputat. Audierile din Comisie au scos la iveală informații cutremurătoare.

“Prima persoană pe care noi am audiat-o atunci în acea comisie, a fost un reprezentant al Ministerului de Interne, care ne-a spus că în perioada ianuarie-iunie 2020 aveam peste 7000 de copii dispăruți. Un alt element care ne-a speriat a fost tot de la Ministerul de Interne. Atunci am primit informația că 40% dintre acești copii proveneau din DGASPC-uri, deci exact din acele centre de protecție unde spuneai că acești copii se duc ca să fie protejați”, a spus Adriana Săftoiu, expert în comunicare, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Fenomenul este greu de stopat, atâta timp cât victima minoră nu este protejată, iar la tribunal de multe ori era pusă în situația să dovedească că a fost traficată.

O altă problemă este că în România nu se cunoaște dimensiunea reală a traficului de copii, legislația este incompletă, instituțiile publice care se ocupă de combaterea fenomenului sunt puține, iar ONG-urile care se luptă cu acest flagel nu au o finanțare adecvată, spune Isabela Mihalache, președinta Centrul de Advocacy si Drepturile Omului (CADO), o organizație neguvernamentală care a inițiat două proiecte de combatere a traficului de persoane – REACT si PACT.CO.

Larisa, învingătoare în lupta cu traficul de persoane: Am fost victimă de la 15 până la 20 de ani

Larisa Butnariu, o tânără traficată de când era copil, a reușit să se salveze, fiind o supraviețuitoare a acestui flagel.

Ea a povestit, în direct la emisiunea Serviciul de noapte, dramele prin care a trecut.

“Eu m-am reconstruit făcând ce au făcut alții pentru mine, încercând să-i țin în viață pe cei de care am grijă acum. Eu una am fost victimă de trafic de la 15 ani și am ținut-o așa până la 20 și ceva, prin plăți, prin răpiri și prin alte situații care sunt extrem de greu de descris pentru că este impactul emoțional major și risc să fiu iarăși făcută nebună de toată lumea, că inventez, în ciuda faptului că numărul imens de cadavre neidentificate de-a lungul timpului confirmă spusele mele. Numărul de dispariții de minori, numărul de dispariții de persoane în general, confirmă că nu-i chiar așa, că Larisa nu e atât de nebună precum pare. Ceea ce spun unii că sunt prostituate minore, nu există. Nu există prostituată minoră, pentru că fata aia nu iese pe stradă și se pune ea pe mijlocul străzii. Pentru a ajunge o minoră în situația asta întâi i se spală creierul cu tot felul de promisiuni, cu bagaje, cu premii, cu lux. Și vedem și noi că mass-media, social media promovează modele extrem de toxice, dar extrem de bogate și, automat, tragem și noi să ne fie mai bine, mai ales că la noi în țară știm foarte bine că mulți murim de foame”, a mărturisit Larisa Butnariu, o supraviețuitoare a traficului de persoane.

“O victimă este răpită, bătută, tăiată, mutilată, distrusă psihic”.

Larisa Butnariu a subliniat că adesea se face confuzie între prostituată si victimă, ceea ce este o greșeală, pentru că victima trece prin situații greu de imaginat și de cele mai multe ori, traumele rămân pe viață.

“În primul rând, să nu se mai confunde victima cu prostituata. O prostituată este în stradă, în bordel sau într-un apartament, că-și dorește ea să fie acolo. În schimb, victima este una ca mine, care e răpită, bătută, tăiată, mutilată, distrusă psihic, trecută prin plăți, jonglată, de nu știe ce e cu viața sa, și ajunge în punctul în care nu știe ce e bun și ce e rău în viața ei”.

Larisa Butnariu mai spune că oamenii nu ar mai trebui să judece persoanele traficate pentru că nu cunosc circumstanțele în care se petrece totul.

“Să nu mai judece. Și dacă nu știu cât de amplu este subiectul traficului de persoane mai degrabă să se documenteze sau să tacă. Pentru că dacă eu, acum, scriu că Ionela, un exemplu, este victimă de trafic și ea a ieșit din trafic, Ionela riscă să fie răpită cu primul transport care duce fete în trafic. De ce? Pentru că în momentul în care promovezi pe internet, cel puțin, titulatura de “victimă”, înseamnă că tu nu ești dispus să faci nimic pentru persoana aia pentru a o salva. În schimb, dacă vorbim de un supraviețuitor de trafic, înseamnă că acel om a reușit să depășească bariera, a reușit să rupă poarta la propriu”.

Acum, Larisa luptă împotriva traficului de persoane pentru ca alte fete să nu trăiască acelaşi calvar și se implică în campanii de ajutorare pentru oamenii străzii.

Proiecte pentru prevenirea și conștientizarea traficului de persoane

PACT.CO - Prevenire, Advocacy și Conștientizare împotriva traficului de copii - este unul dintre puținele proiecte derulate în România care au ca scop îmbunătățirea serviciilor acordate victimelor traficului de minori și este implementat de CADO (Centrul de Advocacy si Drepturile Omului).

Proiectul presupune acțiuni concrete care vizează modificarea cadrului de politici publice de conștientizare a victimelor, dar și a potențialelor victime, precum și de pregătire a profesioniștilor din sistemul de protecție a copilului.

Astfel, 600 de copii din centrele de plasament participă la o campanie de informare privind traficul de minori, iar reprezentanți ai Direcțiilor de Asistență Socială sunt instruiți în oferirea unor servicii de calitate victimelor traficului de minori. Proiectul oferă de asemenea sprijin și asistență juridică gratuită victimelor.

“Din păcate, suntem fruntași în problematica asta în Uniunea Europeană și e o problemă care sigur e îngrijorătoare pentru instituțiile europene. Încercăm prin acest proiect să atragem atenția politicienilor din România, dar și celor din afara țării asupra acestui fapt. Nu doar numărul de copii traficați este foarte mare, problema este că nu avem suficiente date astfel încât să știm într-adevăr dimensiunea adevărată a problemei”. Isabela Mihalache, președinta Centrul de Advocacy si Drepturile Omului.

Camere de audieri pentru minori

În încercarea de a mai face un pas în combaterea traficului de minori, Asociația Institutul Bucovina a reușit, împreună cu CADO și instituțiile de la nivel local, dotarea a două camere de audieri pentru minorii victime ale traficului, astfel încât copiii să poată depune mărturie într-un mediu prietenos, fără a fi traumatizați.

“Am reușit să dotăm două camere de audieri, care să facă posibilă o audiere normală, fără retraumatizarea victimei minore, a acelui copil care a trecut deja printr-o situație dramatică. Și aceste două camere de audieri au fost dezvoltate în parteneriat local cu DGASPC Suceava, respectiv DGASPC Botoșani. Iar noi, Institutul Bucovina, am fost direct responsabili de identificarea standardelor pentru astfel de camere, dar și de supravegherea lucrărilor“, a spus Petru Vasile Gafiuc, președintele Asociației Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina.

Educația și prevenirea, factori cheie în combaterea fenomenului traficului de minori

Pentru a preveni un fenomen de o asemenea amploare este nevoie la nivelul societății de mai multe proiecte de conștientizare, de fonduri, de modificări legislative și de servicii suport pentru victime.

“Avem proiecte la Suceava, dar încă le facem pe hârtie, în sensul că atunci când ne este semnalată o situație de victimă aflată într-o stare sărăcie, unde familia o ignoră sau nu mai vrea să audă de ea, unde lucrurile au luat o altă întorsătură, apelăm la biserică să o găzduiască, apelăm la donații, să cumpărăm minimul necesar sau lucrurile de urgență și rugăm colegii profesioniști, să zicem psihologi, asistenți, să poată interacționa cu astfel de cazuri. Ceea ce mi se pare că nu este normal în România anului 2023 să recurgem la milă”, spune Gafiuc.

Fără îndoială, educația este un factor cheie în conștientizarea și combaterea fenomenului traficului de minori.

Vorbim despre educația în familie, dar și în cadrul școlii, în condițiile în care expunerea necontrolată a copiilor la internet este un pericol.

“Educația în familii presupune să discuți cu copilul și în familie, dar și la școală trebuie să existe discuții. Aceste fenomene fac parte din viață și dacă nu le discuți și acasă, și la școală se întâmplă exact acest lucru: să cazi pradă cu foarte multă ușurință unor asemenea rețele. Lumea s-a schimbat, copiii au acces la mult mai multă informație. Școala noastră nu dezvoltă gândirea critică care să te învețe să faci diferența între manipulare, dezinformare, fake news”, spune Adriana Saftoiu.

Pe lângă conștientizarea și prevenirea fenomenului, CADO își propune în continuare să determine câteva modificări legislative printre care Legea consilierii psihologice.

De asemenea, CADO încearcă să sensibilizeze și instituțiile europene cu privire la acest subiect.

“Mai rămâne să lucrăm la modificarea Legii de consiliere psihologică. Sperăm să putem cumva să contribuim și la alte modificări legislative , la politici și proceduri, cum ar fi măsuri de urgență pentru protecția victimelor, noi lucrăm și cu Comisia Europeană, astfel încât să se poată sesiza pe acest subiect”, adaugă Isabela Mihalache.

Legătura dintre traficul de persoane și aderarea la Schengen

Problema traficului de persoane ar putea influența inclusiv discuțiile privind aderarea României la Schengen, în condițiile în care există situații în care fete minore care trec vama cu acte false, sunt găsite în alte țări și trimise înapoi.

De aceea, problema traficului de minori ar trebui să intre inclusiv în atenția CSAT, consideră Adriana Săftoiu.

“Eu chiar cred că această problemă a traficului de persoane, care ne așează pe locul întâi și despre care s-a spus foarte puțin, e și una dintre cauzele pentru care noi încă nu intrăm în spațiul Schengen. Mai concret, la noi se întâmplă situații în care fete minore trec vama noastră cu acte cum că ar fi majore, cu acte false, și sunt găsite în alte țări și trimise înapoi. Și aceasta este o cauză pentru care am avut și avem probleme cu intrarea în spațiul Schengen. Și atunci da, e un subiect care ar trebui să existe pe agenda clasei politice. Pentru unii ar putea să pară în continuare o extravaganță din partea mea, dar eu cred că merita să fie în atenția CSAT-ului, pentru că e o problemă de siguranță și securitate națională”.

România își modifică legislația

Printre măsurile esențiale privind combaterea traficului de persoane se numără o legislație adecvată, care să apere drepturile victimelor minore.

Astfel, președinta Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol, a anunțat, recent, că se află în procedură avansată, în Parlament, un proiect de lege al PSD privind protecția copiilor traficați, care ar putea fi adoptat până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare.

Acest articol este realizat și ca urmare a documentării și informațiilor obținute în cadrul proiectului PACT. CO, proiect susținut prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Lichtenstein și Norvegia.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 29/30 mai 2023