TEXT INTEGRAL Ministrul Economiei, Florin Spătaru, la Serviciul de noapte

(2) RRA: "Serviciul de noapte" - Invitat: Ministrul economiei, Florin Spătaru

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (22 martie, ora 0:06) - Realizator: Maria Ţoghină - Românii se tem mai tare de creșterea prețurilor la electricitate, la alimente și gaz decât de războiul din Ucraina sau de posibilitatea extinderii acestuia în țara noastră. Guvernul caută cele mai potrivite soluții, astfel încât inflația, utilitățile și prețurile crescute să nu devină o povară și mai mare pentru oameni. Despre grijile românilor și soluțiile autorităților discutăm în următoarele două ore. Bun regăsit, dragi prieteni. Sunt Maria Ţoghină şi vă propun, ca în fiecare noapte de luni, o nouă ediție interactivă, la care vă invit să participați, sunând la numerele de telefon deja cunoscute - 0213121054 sau 0213123644. Repet numerele de telefon: 0213121054 sau 0213123644. De asemenea, ne puteţi trimite întrebările dumneavoastră prin SMS la 0748887766 sau pe paginile de Facebook România Actualități și Serviciul de Noapte cu Maria Ţoghină, unde transmitem live video. În următoarele două ore vom vorbi despre economia României, despre proiectele de dezvoltare și modernizare, dar și despre provocările acestei perioade. În direct la Radio România Actualități, ministrul economiei, Florin Spătaru. Bună seara și bine ați venit la "Serviciul de noapte", domnule Spătaru!

Florin Spătaru: Bună seara, Maria, bună seara tuturor ascultătorilor!

Realizator: Doctor în economie, Florin Spătaru, în vârsta de 52 de ani, este absolvent al Şcolii de Afaceri din Londra, al Facultății de Mecanică Nave a Universității din Galați, dar și licențiat în contabilitate și informatică de gestiune. De asemenea, ministrul economiei a absolvit și un master în inginerie și arhitectură navală la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați. Activitatea sa profesională este legată în principal de proiectarea și construirea navelor. Florin Spătaru a făcut parte din conducerea executivă a celor două uriașe șantiere navale românești, Galați și Mangalia, a fost președinte ANCONAV, Asociația românească de construcții navale, care reunește 48 de membri activi în domeniu, șantiere navale, furnizori de echipamente și firme de inginerie. Ați auzit încă din deschiderea ediției, domnule ministru, care sunt principalele temeri și griji ale românilor. Le reiau: creșterea prețurilor la electricitate - 99% dintre cei intervievați spun că îi îngrijorează -, 98% au în vedere creșterea preţurilor la alimente și 96%, creșterea prețurilor la gaz. Abia după aceea menționează conflictul din Ucraina. La nivel personal, oamenii cred că principalele probleme de care ar trebui să se ocupe urgent sunt nivelul de trai, pensiile și salariile, de asemenea, prețurile, inflația, utilitățile și prețul energiei, conform celui mai recent sondaj CURS. Referitor la principalele două probleme ale țării de care conducerea României ar trebui să se ocupe urgent, persoanele chestionate au menționat tot prețurile, inflația, utilitățile și prețul energiei, după aceea, războiul, armata, siguranța națională și pe locul al treilea, sănătatea, pandemia. Domnule ministru, cum comentați rezultatele acestui sondaj?

Florin Spătaru: Cred că sunt absolut normale îngrijorările pe care le au românii, pentru că sunt lucruri care ne lovesc în fiecare zi. Tocmai de aceea, săptămâna trecută, după cum știți, am venit cu ordonanța de urgență prin care am modificat și am extins perioada de valabilitate a ordonanței pe care am dat-o în luna ianuarie privind prețul energiei și gazului. După cum știți, pentru consum de până la 100 de KW pe lună, românii vor plăti 0,68 de lei pe KW, pentru consumul de până la 300 de KW vor plăti 0,8, de asemenea, pentru consumatorii noncasnici, aici ne referim la IMM-uri, ne referim la companii din industria alimentară, marea majoritatea a companiilor vor plăti un preț plafonat de 1 leu pe KW pentru energie.Acelaşi lucru s-a întâmpat şi se întâmplă şi pentru gaz. Preţul pe care un consumator casnic îl va plăti până pe 31 martie, anul viitor, va fi de 0,31 lei pe KW, iar pentru consumatorii non-casnici, mai puţin cei energo-intensivi, va fi un preţ unic. Acest lucru se va reflecta în buzunarul fiecăruia, pentru că vom avea acea predictibilitate a prețului. E adevărat, e un preț mai mare, dar trebuie să ținem cont că prețul energiei și gazului în acest moment este mai mare atât în România, cât și în alte țări. E adevărat că nu este soluția pe termen lung, este doar o soluție pe termen scurt, pentru că mă aștept ca ceilalţi consumator non-casnici, în principal, dar şi consumatorii casnici să continue să investească, fiind ajutați, de asemenea, de fonduri europene care vor veni în sprijinul acestor investiții în energie - şi aici mă refer la surse de energie alternativă, mă refer la panouri solare, mă refer la...

Realizator: Acestea ar fi soluțiile pe termen lung?

Florin Spătaru: Acestea ar fi soluţiile pe termen lung. În discuţiile pe care le-am avut cu companiile, am tras acest semnal de alarmă și am spus: pregătiţi-vă pentru a investi în energia alternativă. Faceţi-vă studiile de feazbilitate, veniţi cu proiecte, pentru că în momentul în care vom debloca fondurile pentru... fondurile de modernizare, fondurile investiţionale pentru energia alternativă, trebuie să aveţi proiectele gata pentru a putea investi cât mai rapid. Am văzut și la ordonanţa de urgenţă anterioară, în momentul în care ea a fost adoptată de guvern, inflaţia a scăzut sau inflaţia s-a stabilizat. Cred că astea sunt aşteptările noastre, ca această inflaţie să...

Realizator: Deci prin această măsură credeți că veți reuși să opriţi un pic acest puseu inflaționist?

Florin Spătaru: Da.

Realizator: Totuși, în această perioadă, se discută mult în ultima perioadă că în această perioadă economia românească se confruntă cu mai multe provocări. Dincolo de creșterile de prețuri la utilități aș vrea să amintim acuma recenta panică provocată de un fake news referitoare la prețul carburanților. Într-un context normal, românii nu ar fi dat buzna și nu s-ar fi comportat cam s-au comportat în acea seară, știm cu toții. Au motive românii să se teamă de o creștere necontrolată a prețurilor? Pentru că reacţia de atunci a surprins pe multă lume, ne-a surprins pe toţi, până la urmă.

Florin Spătaru: Da, a fost o reacție necontrolată. Am văzut după aceea, în următoarele zile, că de fapt acest val al scumpirilor de la o oră la alta nu aveau un fundament economic, tocmai de aceea au existat, ne-am mobilizat la nivelul guvernului şi am venit cu o serie de controale la acești agenți economici. ANPC, dar, de asemenea, ANAF-ul, Consiliul Concurenței, am făcut acele controale și am văzut o revenire la un anumit nivel al preţului combustibilului, chiar dacă el a mai crescut în zilele următoare datorită, faţă de perioada imediat anterioară, datorită creşterii preţului barilului de petrol. După aceea au venit alte mesaje: preţul uleiului sau cantitatea de ulei pe care Romania o are în stoc şi am văzut că de fapt aceste mesaje alarmiste nu aveau niciun fundament real. Tocmai de aceea vreau să transmit un mesaj tuturor românilor, să se raporteze întotdeauna la informaţiile oficiale, pentru că aceste informații care vin din social media, din această comunicare care ne este foarte la îndemână în acest moment, dar care poate genera un sentiment de panică, el trebuie verificat, trebuie să mergem către sursele oficiale pentru a vedea dacă sunt reale.

Realizator: Domnule ministru, dumneavoastră ați lucrat mult în mediul privat și aș vrea să vorbim un pic despre impactul pe care o astfel de știre falsă, dublată de o reacție emoțională importantă a consumatorilor, îl poate avea asupra economiei. Care sunt riscurile în momentul în care se creează un astfel de tsunami?

Florin Spătaru: Da, riscurile pot fi semnificative în primele momente. Totuși, vedem că de obicei companiile sau sectorul privat nu reacționează atât de drastic sau atât de drastic la genul ăsta de mesaje, pentru că există această reziliență a companiilor de a verificat, de a controla, de a-şi găsi surse de informare astfel încât să nu reacționeze. E adevărat, pentru transportatori, de exemplu, care în acea seară ar fi trebuit să alimenteze, a fost un impact, a fost un impact major. În primul și în primul rând că nu puteau să alimenteze datorită acelor cozi interminabile, dar generic vorbind, în următoarele zile nu am văzut un efect major, nu au crescut prețurile foarte mult la raft, tocmai pentru că producătorii sau distribuitorii au realizat că un astfel de impact practic are... un astfel de demers ar avea efecte negative asupra lor și asupra cumpărătorilor, pentru că până la urmă, fiecare dintre noi suntem cumpărători, fiecare dintre noi avem nevoie de alimente de bază, de produsele pe care le găsim la raft și cred că e normal să avem un comportament corespunzător. Am discutat și cu Asociația Marilor Retaileri și ei își doresc această stabilitate, nu îşi doresc să ia măsuri care să vină să restricționeze, sau să vină să ne îngrădească anumite drepturi, sau să reacţioneze emoțional la un astfel de demers și tocmai de aceea, împreună cu marii retaileri, am semnat, vom semna zilele următoare un protocol pentru o celulă de criză, pentru a ne informa corespunzător și reacționa corespunzător, atât cei din Ministerul Economiei, cât și ei, la astfel de demersuri, care cu siguranță impactează viața fiecăruia dintre noi.

Realizator: Până la urmă, este o colaborare firească între autoritate, între Ministerul Economiei și mediul de afaceri, care sperăm că va fi în primul rând în beneficiul tuturor românilor. Domnule Florin Spătaru, sunt curioasă cum vedeți evoluția prețurilor pentru anul acesta, pentru că aceasta este, până la urmă, marea îngrijorare a tuturor românilor. Salariile nu pot să crească foarte mult, nu există resurse atât de mari la buget ca să acopere această inflaţie, această devalorizare a leului și atunci teama este că vor crește prețurile. Cât de mult credeți că vor crește sau cum vedeți dumneavoastră această evoluție a prețurilor și ce am putea face pentru ca prețurile să nu crească totuși foarte mult, să nu împovăreze omul obișnuit, care nu are și așa venituri foarte mari?

Florin Spătaru: Da, până la urmă prețul este generat de cererea și oferta, da. În condițiile unei cereri și oferte normale și a unei producții normale, atunci prețurile sunt regulate de pe piața concurențială. Acum, vedeți că vă spuneam, am luat măsura reglementării prețului la energie și la gaz. Aceste prețuri au un impact major asupra prețurilor de prețurilor din piață și atunci o astfel de măsură, practic, va duce la o oarecare abilitate, predictibilitate. Dar, de asemenea, trebuie să ținem cont și de context. Dacă agricultura va avea rezultate bune și vom avea o producție corespunzătoare. De asemenea, prețurile produselor agricole iar vor avea un oarecare nivel. E adevărat, nu putem să compensăm creșterile doar prin creșteri salariale. Aici, dacă tot facem referire la activitatea privată, știm foarte bine că aceste creșteri salariale din mediu privat trebuie nu compensate, dar trebuie acoperite oarecum.

Relizator: Trebuie corelate.

Florin Spătaru: Trebuie corelate cu productivitatea. De aceea ne gândim - și acesta este mesajul pe care l -am transmis în diversele ocazii - această corelație trebuie să se facă nu nu mai prin efortul uman, dar și prin investiții, prin investițiile în noi tehnologii, investițiile care să ne ducă să producem mai mult, să producem competitiv și mesajul către toți jucătorii din industrie este: investiți, pentru că doar așa reușim să avem prețuri corecte, să avem prețuri competitive și România să devină competitivă în piața europeană.

Realizator: Domnule ministru, vom reveni la aceste aspecte pe parcursul emisiunii. Nu doar România se confruntă cu o criză energetică, dar la noi este mare nevoie de protejarea populației, dar și a mediului autohton de afaceri, de creșterile înregistrate în ultimul an, pentru că au fost aceste creșteri provocate de o criză energetică la nivel european. În acest domeniu, am vorbit despre compensarea prețului la energie electrică, am vorbit despre investițiile care urmează. Ce alte soluții mai aveți în vedere?

Florin Spătaru: Cred că cel mai important în acest moment pentru România este să își continue strategia investițională. Pandemia ne-a arătat că economia globală, economia europeană, dar și economia românească are nevoie de o schimbare. Are nevoie de o schimbare datorită tranziției energetice. Criza pe care o trecem, pe care o parcurgem în acest moment nu face altceva decât să ne arate că ceea ce am început în 2020 va trebui să continuăm pe termen lung. Să facem această tranziție energetică, să reducem dependențele, până la urmă, de cărbune și de un gaz pe care îl importam, să facem investiții în domeniul digitalizării și creșterii competitivității. Acesta este lucrul pe care economia românească trebuie să-l continue.

Realizator: Mulțumesc mult pentru răspuns.

Florin Spătaru: Prin aceste investiții și prin fondurile europene pe care trebuie să le atragem, România trebuie să devină competitivă la nivel internațional pe termen lung.

Realizator: Mulțumesc pentru răspuns. Suntem acum în legătură directă cu colegul meu, Ilie Pintea, corespondent Radio România în Ucraina. Este acum la Cernăuți. Ilie, care este situația acolo?

Ilie Pintea: Bună dimineața! Ei bine, sunt două paliere de discuții, dacă vorbim de economie - și foarte importante amândouă. Unul este legat de industria acestei țări. Vorbim de centrale industriale puternice din nordul țării și din centrul Ucrainei, care au fost puternic afectate de ceea ce s-a întâmplat aici. Prima evoluție pe care am văzut-o a fost legată de prețul fierului, care a crescut foarte mult. Aici existau producători foarte mari în acest domeniu și tendința de repliere a pieței locale, dacă vrei, a fost aceea de a reloca ce capacități industriale se pot reloca spre zona de vest a țării. Primarul din Cernăuți îmi spunea cu câteva zile în urmă că sunt deja mai bine de 10 firme, unele dintre ele chiar producătoare de capabilități strategice pentru armata țării, care și-au anunțat intenția de a se reloca aici. Spaţiile existente au fost deja puse la dispoziţie sau urmează să fie puse la dispoziţia acestora şi sunt mai mulţi mici producători care au reușit să facă deja acest lucru și să își mute activitatea aici. Problema care decurge din /.../ este legată de personalul calificat. Tot valul acesta de refugiați a însemnat şi o mulțime de oameni care au plecat și au lăsat aceste locuri de muncă, nevoiţi, evident, de război. Al doilea palier al discuției este cel legat de agricultură - și aici vorbim de o adevărată forță în domeniu a acestei țări. Nu mai puțin de 10% din producția mondială de grâu pleacă de aici, din Ucraina. Şi am străbătut în ultimele patru zile 1200 km în Ucraina şi am văzut câmpuri nesfârșite, cel puțin în ultimele două zile, pe care nu se știe cine o să le lucreze. Îmi spuneau oamenii de aici că se tem să pună în pământ, că nu știu cine o să culeagă recolta. Şi ăsta este un lucru care o să ne afecteze pe toți, cu siguranță, pentru că cifrele sunt absolut impresionante când vorbim de exporturile acestei ţări. Sunt ţări care depind exclusiv de ceea ce importau de aici, din Ucraina și asta o să fie o mare problemă, care nu știu cum se poate rezolva, ţinând cont că depinde foarte mult de război și de evoluția acestuia. Mediul de afaceri de aici este extrem de îngrijorat, evident, referitor la aceste aspecte. Însă îngrijorarea aceasta duce și la căutarea de soluții alternative, cum ar fi cele de care vorbeam, legate de relocare. Încă nu știu în agricultură ce se poate întâmpla, pentru că îmi spunea Liviu Rusu, de la Centrul de Afaceri Ucraineano-Român din Cernăuți, că recolta pentru acest an este compromisă, atâta timp cât lucrările agricole ar fi trebuit deja să înceapă în această perioadă. Ele evident că nu au loc, din cauza războiului, va să zică, nu o să avem ce să culegem la toamnă şi asta o să fie o mare problemă pentru noi toți. Dar pentru că aminteai de benzină la începutul discuției, să știi că s-a ieftinit aici, în Ucraina, față de începutul lunii, când am sosit prima dată la Cernăuți. Sunt lanțuri de benzinării care au ieftinit semnificativ...

Realizator: Probabil pentru că s-au reluat lanțurile de alimentare, circuitul de alimentare.

Ilie Pintea: Am căutat explicaţia şi aceasta ţine de o serie de accize care nu mai există şi unele lanţuri de benzinării au redus mai repede preţurile, altele, mai târziu sau urmează să o facă. Dar nu mai există acele cozi la staţiile de benzină despre care vorbeam, decât în zonele foarte apropiate de Kiev, cum este Jitomir, de unde vin, de câtva timp am ajuns.

Realizator: Mulţumesc, Ilie. O ultimă întrebare. Care este reacţia oamenilor, care sunt îngrijorările lor din punct de vedere economic? Oamenii obişnuiţi.

Ilie Pintea: Războiul te face să vezi lucrurile cu totul altfel şi oamenii de aici sunt îngrijoraţi în primul și în primul rând de faptul că lanțurile acestea de aprovizionare încep să funcționeze din ce în ce mai dificil și lucrul acesta se vede cu cât înaintezi în țară. Dacă aici, în vest, lucrurile sunt relativ normale și nu există penurie de alimente, în farmacii mai sunt anumite probleme, cu medicamente mai greu de găsit, spre exemplu, cu insulina a fost o problemă săptămâna trecută și au existat transporturi inclusiv din România care au suplimentat ceea ce nu se găsea, ei bine, toate astea, legate de viața de zi cu zi, sunt îngrijorările celor de aici, pentru că încep să se facă simțite tot mai mult efectele războiului, strict în ceea ce privește viața de zi cu zi. De exemplu, în Jitomir fuseseră afectate inclusiv rețelele de apă, rețelele de termoficare ale orașului, asta, pentru că bombardamentele au distrus infrastructura și autorităţile făceau efortul să le repună în funcțiune - și asta se întâmplă la 150 de km de Kiev, deci nu chiar într-un oraș sub asediu, dar într-un oraş aflat în avanpostul apărării capitalei Ucrainei. Pe măsură ce te apropii de partea de vest, lucrurile încep să fie puțin mai bune din punctul ăsta de vedere, însă va exista, cu siguranță, o perioadă în care toate lanțurile astea de aprovizionare o să facă față foarte, foarte greu și atunci, probabil că transporturile umanitare o să facă diferenţa și o să asigure măcar strictul necesar pentru oamenii de aici, din Ucraina.

Realizator: Mulțumesc mult! O noapte ușoară și fără alarme, să te poți odihni și te așteptăm din nou dimineață pe frecvențele Radio România Actualități.

Ne întoarcem la dialogul cu ministrul economiei, domnul Florin Spătaru. Ați văzut ce ne-a transmis colegul meu Ilie Pintea. Este evident că invazia rusească în Ucraina și fluxul de refugiați sigur vor avea impact și asupra economiei noastre. Ați făcut o evaluare la nivelul ministerului pe care îl coordonați?

Florin Spătaru: Haideți să spunem în primul și în primul rând că ceea ce se întâmplă în acest moment în Ucraina este o mare tragedie. Vorbim de distrugerea unei economii. Ştim cât de greu o economie este construită, ce efort investițional înseamnă să dezvolți sectoarele economice. Am auzit zilele trecute că două dintre combinatele siderurgice ale Ucrainei practic sunt în acest moment în stare de nefuncționare, au fost bombardate. Ştiu foarte bine că cele două companii erau printre furnizorii companiilor românești. E o mare tragedie ce se întâmplă acolo și cred că fiecare dintre noi suntem alături de poporului ucrainean și ne gândim cât de greu este pentru acei oameni, în primul rând pentru refugiații care vin în România și pentru economia ucraineană, cât de greu le este acum și cât de greu le va fi în continuare să poată să revină sau să reconstruiască o ţară.

În ceea ce privește impactul acestui conflict asupra economiei românești, el există. Am făcut acel grup de lucru la nivelul Ministerului Economiei şi ne-am întâlnit cu diversele sectoare economice pentru a evalua disfuncționalitățile lanțurilor de aprovizionare. Ce se întâmplă dacă există aceste dependențe, dacă ele pot fi gestionate, dacă avem variante alternative - și aici nu mă refer doar la importuri, mă refer și la piața de desfacere pe care Ucraina, dar de asemenea Federația Rusă și Belarus o reprezentau pentru produsele românești, pentru economia românească. Pot să vă spun că, da, sunt anumite probleme pe lanțul de aprovizionare, dar de asemenea companiile lucrează și la nivelul grupurilor multinaționale, dar și companiile mici fac eforturi deosebite pentru a găsi variante alternative și, de asemenea, pentru a nu ajunge în situația de a reduce numărul locurilor de muncă, pentru că este extrem de important. Totuși, pentru un astfel de demers avem un proiect de lege, dacă vom ajunge în situațiile unor întreruperi de activitate temporare. Avem un astfel de demers, am anunțat deja că avem un proiect de hotărâre de guvern pentru reglementarea șomajului tehnic, avem kurzarbeit, care în continuare funcționează pentru o perioadă de trei luni după încetarea stării de alertă, și suntem în discuție cu mediul de afaceri pentru a prelungi eventual o astfel de măsură, tocmai în scopul sprijinirii mediului de afaceri. Este extrem de important, și de aceea ţinem legătura cu toți jucătorii mari din piață, dar și cu industria orizontală, să ne asigurăm că economia românească funcționează. Pentru că doar prin această funcționalitate, prin măsurile pe care noi am putea să le luăm atât operațional cât și investițional, putem să asigurăm continuarea activității, putem să ne asigurăm acel PIB pe care l-am luat ca bază pentru bugetul României, putem să asigurăm locurile de muncă și, de asemenea, putem să mergem mai departe în dezvoltarea economiei românești.

Realizator: Avem și mesaje de la ascultători. Iată, Alexandra Tara ne scrie pe Facebook: "Vă salut cu drag! Toată prețuirea pentru dumneavoastră, doamna Maria Ţoghină și invitatului, domnul ministru. Ascultăm cu interes". Cristi Horai ne scrie tot pe Facebook: "Bună dimineața, Radio România Actualități! Respect pentru emisiunea dumneavoastră. Bună dimineața, doamna Maria! Îl salutăm pe domnul ministru. La ce prețuri avem la facturi, no comment!", ne scrie Cristi Horai. Orlando locuiește în străinătate, undeva în vestul Europei și ne scrie: "Să știți că și aici inflația este în creștere. Din aprilie se vor mări salariile în toate domeniile, mai mult sau mai puțin. Cel puțin se vor mări cu 0,5, 1,5%". Iosif Elena din București ne transmite pe SMS mesaj, se referă la ceea ce spuneaţi dumneavoastră în urmă cu doar un minut și anume, că pot apărea anumite probleme pe lanțul de aprovizionare și este curioasă să afle unde anume ar putea apărea astfel de probleme sau în ce ar consta aceste probleme pe lanțul de aprovizionare, mai concret?

Florin Spătaru: Da. Pot apărea anumite componente; vorbim în primul și primul rând de industria auto. Această industrie și-a creat un sistem, o întreagă rețea de aprovizionare. O parte din acele repere veneau din această zonă de conflict și atunci, pentru cei din industria automobile și în principal cei doi mari jucători încearcă să găsească soluții alternative, chiar dacă asta înseamnă costuri ceva mai mari. Dar, de asemenea, ei vin și spun următorul lucru: găsim soluții alternative, am discutat la nivelul departamentelor de logistică pentru a aduce aceste repere, faceți ceva ca aceste repere să nu stea în vânt, să nu rămână blocate datorită refugiaților, datorită blocajelor pe lanțurile de aprovizionare, să nu stea foarte mult timp în vamă sau trafic și haide să le aducem cât mai repede. Ăsta este unul din lucrurile pe care le-am identificat. Am transmis corespunzător atât către Ministerul Transporturilor, cât și către Ministerul de Finanțe, către ANAF, am transmis acest mesaj și suplimentăm numărul de posturi pentru a putea operaționaliza un astfel de demers. De asemenea, pentru că vă spuneam de cele două combinate siderurgice care practic și-au încetat activitatea total, am avut discuții cu Combinatul Siderurgic de la Galați pentru a mă asigura că producem în continuare oțel, pentru că putem să aprovizionăm economia românească cu acest oțel. Le spuneam tuturor că pentru mine, omul care vine din industrie, oțelul este ca sângele din corpul uman. Este atât de important să avem cantitatea de oțel necesară și din perspectiva faptului că avem acest PNRR, avem multe investiții pe care trebuie să le facem, care au nevoie de materii prime, au nevoie de materiale, au nevoie de ciment, au nevoie de fier beton și tocmai de aceea avem această discuție, aproape în fiecare zi, cu acești mari furnizori pentru a reacționa la timp, pentru a putea să venim cu un plan de măsuri. Vorbeam de relocări. Da, suntem atenți la aceste mesaje pe care le-am primit din partea diverselor companii și avem informațiile necesare pentru relocare și vom începe, să zicem, un demers direct către aceste firme pentru a oferi spații de relocare, pentru a facilita acest proces de relocare în măsura în care se poate, pentru că, vedeți, în industrie nu poţi să iei echipamentele cu tine să le muţi de colo colo atât de ușor. Ştiți că am făcut la nivelul guvernului, am adoptat acele măsuri pentru refugiați, să aibă acces la piața muncii, să poată fi angajați de către firme. Am văzut o reacție foarte bună și din partea companiilor românești, care au spus: Vrem să primim ucrainenii și să le oferim un contract de muncă, dacă îşi doresc un astfel de lucru şi vor să rămână în România. Cred că acolo economia se adaptează şi împreună cu noi ne transmit semnale. Aceste semnale le prelucrăm, poate câteodată un pic mai greoi, dar cu siguranţă încercăm să luăm măsurile cât mai rapid posibil pentru a nu crea probleme şi mai mari.

Realizator: Mulţumesc! Aşteptăm întrebările ascultătorilor la numerele de telefon 021312 1054 sau 021312 3644. De asemenea, ne puteți trimite mesaje prin intermediul SMS la 0748 887 766 sau pe paginele de Facebook: România Actualități şi "Serviciul de noapte" cu Maria Ţoghină.

*

Realizator: Am revenit în direct cu invitatul ediţiei, ministrul economiei, Florin Spătaru. Nu uitați, așteptăm întrebările dumneavoastră la numerele de telefon 021312 1054 sau 021312 3644. De asemenea ne puteţi trimite mesaje prin intermediul SMS la 0748 887 666 sau pe paginile de Facebook: România Actualități şi "Serviciul de noapte" cu Maria Ţoghină, unde transmitem live video. Pentru că au trecut deja șase luni de la preluarea mandatului de ministru al economiei, iar astăzi a fost un moment de analiză a activității fiecărui membru al executivului la nivelul coaliției guvernamentale, sunteți mulțumit de bilanțul acestei perioade? Cum arată acest bilanț, domnule ministru?

Florin Spătaru: N-au trecut chiar şase luni de zile.

Realizator: Eu le-am numărat și cred că m-am grăbit, nu?

Florin Spătaru: Da, sunt mai puţin de şase luni de zile. Ce să vă spun: noi avem un program de guvernare pe care cu siguranţă trebuie să îl implementăm şi acolo au fost, cel puţin pentru Ministerul Economiei, au fost câteva proiecte foarte ambiţioase. Pot să vă spun că unele dintre ele am reușit să le demarăm şi am reuşit să ne îndeplinim etapele. Pentru unele, din păcate, mai întârziem un pic, dar cu siguranță le avem pe agendă. Pot să vă spun că în domeniul microelectronicii am avut acel proiect de cercetare, dezvoltare, inovare, care ar fi putut foarte uşor, fără un efort din partea ministerului, din partea oamenilor din minister, pentru că vorbim de oameni aici, nu vorbim de documente sau vorbim de sisteme informatice, vorbim de oameni care lucrează zi de zi, fără un efort deosebit din partea lor nu am fi putut să finalizăm acel proces de selecţie. El a fost întârziat în România datorită incertitudinilor politice, datorită problemelor de guvernare pe care le-am avut şi am reuşit într-un timp record să finalizăm până la sfârşitul lunii februarie ghidul de evaluare, preselecţia şi am putut să transmitem către Comisia Europeană opt proiecte mari care acoperă mai bine de 500 de milioane de euro. Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat - că din acest PNRR, practic, în primele luni de guvernare am fi ratat un astfel de demers. Pe de altă parte, mă bucur că în bugetul anului 2022 avem o sumă importantă pentru industria de apărare şi, vedeţi, în decembrie 2021 probabil că nu discutam, nu probabil, cu siguranţă nu discutam de un conflict la graniţă şi ne întrebam de ce ar trebui să facem investiţii în industria de apărare. Uitaţi de ce: pentru că această industrie de apărare are nevoie de investiţii, are nevoie să susţină planurile de securitate naţională şi planurile de securitate regională. Acum, mai mult decât oricând, pot să vin şi să spun, ca ministru al economiei: haideţi să investim acolo, haideți să aducem industria de apărare la un nivel tehnologic și la un nivel de dezvoltare care să ne asigure această securitate, să ne asigure materialele de care avem nevoie și echipamentele de care avem nevoie, muniția de care avem nevoie pentru securitatea națională.

Realizator: Păi știți cum se spune, e celebra acea butadă: dacă vrei pace, pregătește-te de război.

Florin Spătaru: Da, e adevărat, e adevărat că ani de zile, această industrie de apărare...

Realizator: A fost uitată, realmente.

Florin Spătaru: M-am dus la Brașov, m-am dus la Bacău, mă voi duce la Cugir, mă voi duce la Sadu, mă voi duce peste tot acolo unde este această industrie de apărare, pentru că trebuie să transmit un semnal, ca ministru, că vreau să aducem această industrie de apărare la un nivel tehnologic și să devenim, redevenim exportatori de echipament militar. Ne-am dus la Ministerul Apărării Naționale și am spus: înțeleg că au fost diverse discuții și că poate că industria de apărare nu a reușit întotdeauna să se ridice la nivelul așteptărilor beneficiarului principal, Ministerul Apărării Naționale, dar cred că e momentul să stăm la masă și să gândim o strategie coerentă din acest punct de vedere.

Realizator: Dle ministru, vă întrerup puțin, pentru că avem un telefon în direct, este vorba de un ascultător, e domnul Cătălin Dobrin este conducător auto și ne ascultă la această oră. Probabil că este pe drum. Bună dimineața, vă ascultăm, sunteţi în direct.

Cătălin Dobrin: Bună dimineaţa, stimată doamnă, sărut mâna, bună dimineaţa, dle ministru!

Realizator: Pe unde sunteți acum?

Cătălin Dobrin: Eu acum sunt în trafic, în apropiere de localitatea Deva, pe autostrada A1, merg către Vama Nădlac.

Realizator: Ok, vă ascultăm.

Cătălin Dobrin: Aş vrea și eu de la dl ministru o rugăminte, totodată, şi o întrebare, dar până la acea întrebare, referitor la ce a spus domnia sa mai devreme, cu energia: eu nu vreau să stau cu mâna întinsă, să aştept milă de la instituțiile statului. Eu vreau ca statul să se implice, că este acţionar în majoritatea furnizorilor de servicii, Electrica, Distrigaz, Transgaz, OMV. De ce nu se implică? Că este acţionar. Şi să înţeleg că fiecare cetăţean să îşi pună panouri sau eoliene, ca să avem un preț decent la energia electrică?

Realizator: Nu vă mai auzim.

Cătălin Dobrin: Deci, ce să înțeleg din ce mi-a explicat domnul ministru? Că fiecare cetăţean să aplice pentru energie verde? Ce ar însemna asta? O masă de panouri fotovoltaice pe blocuri, pe case?

Realizator: Ok, mulțumim mult pentru întrebarea dumneavoastră!

Cătălin Dobrin: La al doilea aspect, prin meseria pe care o practic, noi, teoretic, muncim mai mult prin străinătate și aducem capital din străinătate în România. Să îmi spună domnia sa, să îmi enumereze şi mie, nu ştiu, două puncte sau un punct care noi, conducătorii auto, avem o facilitate din partea statului român, eu, ca salariat și societatea şi angajatorul, că în rest, suntem hăituiţi, scuzaţi expresia, dar nu am găsit altă expresie să o folosesc. Suntem hăituiţi peste tot.

Realizator: Mulțumesc din suflet. Drumuri bune în continuare! Să ascultăm răspunsul domnului ministru.

Florin Spătaru: Da, în primul rând, aş vrea să răspund la cea de-a doua întrebare. E o meserie foarte grea, într-adevăr, să fii șofer pe tir nu e o meserie uşoară, presupune multe sacrificii, am rude care lucrează șoferi pe tir și știu cât de grea este o astfel de meserie. Vedeți, sunt multe meserii grele în această țară. Sincer, mă gândesc că aceşti transportatori auto au o indemnizație care acoperă, să zicem, costurile de deplasare și anumite cheltuieli pe care le au. Pe de altă parte, vedeți, aceste facilități sau anumite facilități, practic, ar trebui acordate fiecărui muncitor din această țară.Tocmai de aceea mă gândesc, să zicem, facilitățile de care vorbim, ele, practic, trebuie să fie pentru fiecare muncitor, fie că el este în construcții sau în domeniul transporturilor sau în industria grea. În ceea ce privește prima întrebare, legat de prima întrebare. Nu, n-am spus acest lucru, că fiecare va trebui să își monteze aceste panouri fotovoltaice, ci pur și simplu că acolo unde se poate, Guvernul va sprijini, vom avea fonduri speciale pentru montarea acestor panouri, care ar putea ajuta, ar putea produce această energie și ar putea reduce, să zicem, această dependență de sistemul energetic național. Pe de altă parte, furnizorii de energie, producătorii, în primul rând, și după aceea acești furnizori de servicii, practic, se raportează la o piață. Această piață trebuie reglată în așa fel încât ea să ofere un preț decent pentru fiecare dintre noi, pentru acești consumatori casnici. Haideți să spunem lucrurilor pe nume. S-a făcut această liberalizare, vedem cam care sunt efectele liberalizării. Da, practic, avem o creștere masivă, anumite puncte de producție energetică s-au închis și am ajuns la o escaladare a prețurilor și pe un fond internațional, nu contest lucrul acesta, dar, să zicem, o creșterea abruptă a prețurilor la energie. Care sunt soluțiile? Soluțiile reprezintă, în primul rând, investiția energiei ca să producem, să avem energie disponibilă. Pe de altă parte, această, să zicem, liberalizare necontrolată, practic, a dus la situația în care suntem acum. Tocmai de aceea am venit cu acea măsură de reglementare a prețurilor la energie pentru un an de zile și de repoziționare a pieței, astfel încât să avem să avem prețuri corecte. Și aici nu vorbesc numai de consumatorul casnic. Vorbesc și de industrie, pentru că și industria suferă din punctul acesta de vedere. Vă dați seama, în momentul în care ai avut un anumit cost al energiei care era undeva la 89 % din total buget și te duci în primele luni cu un buget de 30 și ceva la sută, atunci, cu siguranță, trebuie să tai de undeva. Și de unde tai? Tai din investiții, tai din alte costuri, eventual, din planurile de creșteri salariale la care te gândeai pentru salariați, ceea ce nu e normal. Și atunci, eu am venit și am spus în felul următor: energia nu este un produs pe care să-l vinzi și cu care să faci profit. Este normal să faci profit. Este normal să faci profit din vânzarea de energie, dar energia nu este altceva decât o materie primă cu ajutorul căruia lanțul de valoare trebuie să se dezvolte, de aceea avem nevoie de prețuri competitive la energie, pentru că o creștere majoră a prețurilor la energie, practic..

Realizator: Omoară productivitatea.

Florin Spătaru: Pune în genunchi toată economia românească. Și trebuie să fim extrem de atenți la un astfel de lucru. Ca să concluzionăm la prima întrebare. Acolo unde se poate, cei care au locuințe, îi încurajez și eu voi face același lucru. Voi investi în panouri. Acolo unde avem blocuri sau spații comune, vom avea, prin aceste reglementări, vom reuși. Eu zic să aducem prețul acolo unde trebuie, la niște costuri acceptabile.

Realizator: Mulțumesc pentru răspuns. Mai rămâne partea a doua a întrebării, însă vă propun să ne oprim pentru câteva minute, pentru că vin știrile orei 1:00. Reamintesc numerele de telefon la care ne pot suna ascultătorii: 0213121054 sau 021312 3644. De asemenea, puteți să ne trimiteți mesaje prin SMS la 0748 887 766 sau pe paginile de Facebook România Actualități și Serviciul de noapte cu Maria Țoghină. Invitatul ediție este ministrul economiei, Florin Spătaru. Revenim în direct imediat după știrile orei 1:00 cu noi teme de interes.

RRA: "Serviciul de noapte" - Invitat: Ministrul economiei, Florin Spătaru - partea II

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (22 martie, ora 01:06)- Seviciul de noapte - Realizator: Maria Ţoghină - Bun venit în direct cu invitatul ediţiei, ministrul Economiei, Florin Spătaru! Puteţi să ne sunaţi la nr de telefon 0213121054 sau 0213123644, sau ne puteţi trimite emsajele dvs prin SMS la la 0748887766 sau pe paginile de Facebook România Actualități și Serviciul de Noapte cu Maria Ţoghină, unde transmitem live video. Domnule ministru, am discutat până acum mai multe teme de interes, aş vrea însă să abodăm un aspect care ține mai mult de trecut, dar totuși are și anumite deschideri către prezent și către viitor. În ultimii 30 de ani am asistat la retragerea statului din mediul economic, recentele crize ne-au arătat vulnerabilitățile acestei strategii. De ce instrumente de intervenție pe piață mai dispune acum statul și cât ar trebui să se implice pentru a păstra totuși echilibrul? Cum vedeți dumneavoastră relația stat - mediu economic, mai ales că veniți din mediul de afaceri privat?

Florin Spătaru: Aș vrea să fac referire mai degrabă la zona pe care o conduc, la Ministerul Economiei. Am spus-o de la început, acest minister nu este Ministerul Economiei de stat este Ministerul Economiei românești și eu cred că e de datoria mea să fiu prezent atât în discuții și atât în diversele acțiuni care vizează companiile de stat cât și companiile private. Tocmai de aceea mă bucură faptul că în acest moment la Ministerul Economiei există deschiderea necesară și avem colaborări sau avem foarte multe discuții privind dezvoltările economice ulterioare. Ce poate să facă Ministerul Economie sau ce poate să facă Guvernul? Poate să facă acele politici publice de care trebuie să ținem cont, practic ele sunt instrumentul de bază ale Ministerului Economiei prin care statul poate fi generatorul factorilor de multiplicare a economiei românești. Bineînțeles că statul nu trebuie să fie prezent peste tot prin sectoarele economice pentru a gestiona, pentru a manageria până la urmă ceea ce se întâmplă, dar statul poate să identifice o strategie de dezvoltare economică, niște poli de competitivitate, și să genereze aceste politici publice care la rândul lor să multiplice, să aducă investiții străine, să creeze plus valoare, să asigure locurile de muncă și tocmai aceste politici publice practic sunt obiectivul principal pe care îl avem la Ministerul Economiei. Dacă vreţi să dăm un exemplu concret, această microelectronică despre care în acest moment vorbim foarte mult, această lipsă de semiconductori, de cipuri, România a avut o tradiție în anii '80, a cumpărat niște licențe, nu s-a pierdut, practic, dar nu mai suntem un jucător...

Realizator: Doar s-au distrus fabricile, nu s-a pierdut dar s-au distrus fabricile...

Florin Spătaru: Bun, sunt oameni care lucrează în domeniu, universitățile au proiecte foarte interesante pe partea cercetării-dezvoltării. Printr-o politică coerentă, printr-o politică publică de dezvoltare în domeniul microeelectronicii putem să avem o fabrică de cipuri, putem să avem centre de cercetare-dezvoltare, putem să avem hub-urile de inovare corespunzătoare şi să alocăm acei bani acolo unde trebuie, pentru că ei practic trebuie să genereze locuri de muncă, trebuie să genereze creștere economică într-un lanţ logic, pentru că o simplă investiție într-un singur punct practic nu va putea duce la generarea acestui efect de multiplicare de care vorbim.

Şi aici vorbim de microelectronică, vorbim de industria auto, dar vreau să vorbesc şi de industria chimică pentru că, vedeţi, aceste întreruperi...

Realizator: Domnule ministru, înainte de a trece la industria chimică, avem un telefon în direct, domnul lui Ionel Popa este la telefon și are o întrebare legată chiar de zona aceasta, de electronică, după care păstrați ideea legată de industria chimică. Bună dimineața, domnule Ionel Popa.

Ionel Popa: Bună dimineaţa. Vă mulțumesc că m-aţi primit în transmisie. Pe scurt, am terminat Liceul Electrotehnic numărul 3 din Pipera, am terminat facultatea de electronică, am făcut practică la FEA, Electronica, cred că Romdata se numea, care a făcut nişte surse de PC-uri, şi vizavi de FEA, în stânga, era ceva cu sateliţi, nu mai ţin minte, era un institut de cercetare. Deci sunt unu, două... FEA, Electronica, Rom Control Data, deci nişte unităţi extraordinare, pe care le-a avut România. Din aceste unităţi poate să ne spună domnul ministru dacă mai există ceva? Şi vă spun eu: este imposibil la Microelectronica, unde am făcut practică, am făcut practică la Microelectronica, am terminat TDSCI, Tehnologia dispozitivelor şi semiconductoare şi am ajuns la irigaţie.

Realizator: Mulţumim şi noi pentru intervenţie. Multă sănătate. Să ascultăm răspunsul domnului ministru, pentru că tocmai se referise mai devreme.

Florin Spătaru: Da. Nu știu toate aceste companii. Ştiu că Microelectronica încă există; este adevărat, este o companie relativ mică, eu cred că are un număr foarte restrâns de oameni, funcționează în Băneasa, dar am văzut oameni care au lucrat ca și antevorbitorul, cel care ne-a sunat, care au lucrat în domeniul ăsta şi au spus 'domnule, România are tradiție. Haideți să o reînviem'. Acum, vedeți, eu... ministrul economiei de patru luni de zile nu poate corecta ceea ce s-a distrus în ultimii 30 de ani. Ceea ce însă pot eu să fac, pot să dau o altă direcție, pot să dau... să aduc această microelectronică în prim-planul economiei românești, prin universitățile tehnice, prin acele companii care mai există... Sunt companii mai micuțe care lucrează în acest domeniu, dar, de asemenea, nu s-a uitat multă lume la ele, pentru că își făceau treaba, probabil livrau pentru furnizori ceva mai mari. Nu a existat o politică coerentă din punctul ăsta de vedere. Dar trebuie să ținem cont că această politică coerentă trebuie făcută cu specialiști, cu oameni care înțeleg. Nu am pretenția ca ma pricep în domeniul microelectronicii, eu am lucrat în domeniul naval, dar i-am adus lângă mine în Ministerul Economiei oameni care lucrează de ani de zile, de zeci de ani, profesori, formatori, oameni din industrie, care au venit și au spus 'Vrem să facem. Ni se pare extrem de important'. Tocmai de aceea faptul că am reușit să finalizez acel proiect nu e glumă, să știți. Puteam să pierdem cele 500 de milioane de euro pentru că nu ne puteam... nu...

Realizator: Nu respectam termenele.

Florin Spătaru: ... nu respectam termenele şi atunci ce am fi făcut?

De asemenea, nu ne oprim la cele... doar la absorbţia celor 500.000.000, pentru că am discutat cu comisarul Breton despre implicarea României în European Chips Act și atragerea a o parte din cele 43.000.000.000 de euro pe care Europa le pune la dispoziție pentru a face o fabrică de semiconductori, pentru a asigura aceste repere necesare pentru industria auto, pentru cei doi mari jucători și bineînțeles pe întreg lanţul, pentru că acesti semiconductori nu sunt necesari doar din industria auto, ci și producţia de echipamete, în tot ceea ce înseamnă dezvoltare tehnologică pentru România, de aceea este foarte important. Da, înțeleg durerea acestui ascultător și înțeleg că lacrimile probabil stăteau să îi apară şi cred și eu că am făcut ani de zile multe greșeli în a desconsidera sectoare economice care erau importante pentru noi, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunţăm.

Realizator: Aşa este şi am vorbit despre industria de apărare, am vorbit despre electronică și microelectronică, haideți să trecem la industria chimică, pentru că vreţi să spuneţi despre această componentă.

Florin Spătaru: Da, voiam să spun despre industria chimică, mi se pare esențială pentru România. Bineînțeles, o industrie chimică care să se bazeze pe inovare, pe noile tehnologii care să fie prietenoase cu mediul și de care România are mare nevoie. Înțeleg că foarte multă lume se gândește la inovare, la high tech. Eu vin și spun în felul următor: dacă nu ai materie primă de bază, nu poţi să faci dezvoltare ulterioară și haideţi să o luăm pas cu pas. Hai să ne gândim cum asigurăm produsele chimice pe care România le avea, cum reușim să facem prelucrarea resurselor minerale, asigurăm aceste materii prime pentru dezvoltările ulterioare și pentru întregul lanț de valoare și tocmai de aceea mi se pare important ca în acest segment să ne gândim foarte bine ce vrem să facem, pentru că nu numai România, dar și la nivel European, și Europa a considerat că poate să externalizeze anumite bunuri și să cumpere ieftin. Realitatea, pandemia, ceea ce s-a întâmplat în pandemie şi ceea ce se întâmplă în acest moment prin întreruperea acestor lanțuri de aprovizionare demonstrăm că poate că am făcut un pas greșit și că trebuie să ne reîntoarcem la acea industrie chimică pe care România a avut-o sub o altă formă, prin noi tehnologii, pentru a asigura aceste materii prime de bază.

Realizator: Chiar voiam să vă întreb, domnule ministru, care sunt lecțiile economice învățate în pandemie și în ultima lună? Pentru că au fost niște crize, au fost niște momente care au schimbat lucrurile, care ne-au făcut să privim lumea cu alți ochi.

Florin Spătaru: Privesc lucrurile astea din perspectiva proprie. Da, în momentul pandemiei am condus un șantier. Am fost acolo aproape zi de zi, pentru că nu puteai să întrerupi activitatea încercând să iei toate măsurile pentru a proteja oamenii, pentru a le asigura sănătatea şi totuși pentru a reuși să continue activitatea și să asigurei un loc de muncă și să îți livrezi produsele către beneficiarii finali. Cred că lecția pe care am învățat-o e legată de cum putem să lucrăm și altfel, da, utilizând din informația, digitalizând o bună parte din comunicare și, de asemenea, flexibilizând modul în care.. sau relațiile comerciale. Pe de altă parte, am mai învățat un lucru. Am mai învățat faptul că trebuie să fim... să ne ducem către o tranziție energetică de care avem nevoie. Important nu din.. şi din perspectiva mediului, dar și din perspectiva asigurării competitivităţii, pentru că ieftin poți să cumperi de oriunde.

Europa și România trebuie să se gândească cum produc la un nivel competitiv, dar respectând niște principii și respectând viitorul pe care îl asigurăm acestor copii, copiilor pe care pe care îi avem. Pentru că vrem să lăsăm un mediu curat, vrem să le asigurăm un viitor în Europa și vrem ca producția să se desfășoare aici. Nu doar sectorul serviciilor, și sectorul serviciilor este parte important, dar producţia, de asemenea, este extrem de importantă. Cred că astea sunt lucrurile importante pe care le-am învățat în pandemie. Şi am mai învățat ceva: că în ciuda tuturor dificultăților pe care le avem, activitatea a continuat, producția a continuat. Am avut o discuție legată de întrerupere activității în pandemie. Da, activitatea s-a întrerupt aproape total în prima parte, în luna martie - aprilie pentru sectoarele HoReCa și pentru pentru anumite sectoare care presupuneau o activitate intensă cu personalul, dar în producție, în industria grea, lucrul nu s-a oprit și ne-am putut adapta la noile condiții ca să putem să continuăm activitatea.

Realizator: Pentru că am discutat despre mai multe ramuri industriale, o să mă apropii ușor, ușor de domeniul dumneavoastră preferat, domeniul care v-aţi şi specializat, și am aici două întrebări directe, așa, fără ocoliș. Industria navală are un viitor în România? Şi cea de a doua întrebare: va mai avea România o flota maritimă comercială sau este condamnată să construiască și să repare nave aflate sub alte pavilioane?

Florin Spătaru: Da. Vedeţi, în momentul în care am terminat facultatea, profesorii noştri ne spuneau că cei care termină Navele, la sfârşitul facultăţii au un virus de care nu vor scăpa niciodată în viaţa activă ulterioară şi la fel sunt şi eu. E domeniul care mi-a plăcut, în care m-am specializat şi cred cu tărie că industria navală românească are un viitor. Şi de ce vă spun acest lucru? Pentru că România, puţini ştiu, este între primele cinci mari producătoare de nave din Europa. România are nouă şantiere navale active. Vedeţi, dacă au trecut atâţia ani şi multe sectoare industriale au dispărut sau şi-au diminuat activitatea, în domeniul naval avem aceste şantiere care funcţionează şi care sunt competitive şi care sunt atractive pentru tot ce înseamnă economia europeană. Şi asta s-a bazat pe investiţii, bineînţeles, dar s-a bazat în primul şi în primul rând pe oameni, pentru că industria navală este o industrie în care automatizarea este mai puţin prezentă, e lucru de echipă, vorbim de un lucru în echipă. Oamenii din industria navală au o muncă foarte grea, sunt sudori, sunt constructori, nu poţi să lucrezi tot timpul în hală, trebuie să lucrezi afară. România are cele patru anotimpuri şi plouă, ninge, construcţiile navale continuă. Avem această expertiză care în acest moment în Europa este foarte apreciată. Sunt mii şi mii de muncitori în industria navală care s-au format în România şi care lucrează mai peste tot în Europa şi au depăşit deja graniţele. Deci şcoala românească din industria navală este recunoscută la nivel internaţional. Industria transportului, transportul maritim este un transport strategic şi am spus-o şi când eram preşedintele Asociaţiei Constructorilor Navali din România şi la nivel european: trebuie să înţelegem că pierderea acestui segment atât de important creează o dependenţă aproape ireversibilă pentru Europa. Acum, în perioada pandemiei, am realizat un astfel de lucru. Gândiţi-vă că în anii 2020 şi la începutul anului 2021 erau foarte multe nave care nu reuşeau să-şi descarce mărfurile, aveam întârzieri majore în transportul maritim şi am realizat atunci că Europa nu-şi asigurase minimul necesar de transport pentru a putea să-şi asigure aceste lanţuri de aprovizionare. Şi înţelegem acum, de aceea şi la nivelul Comisiei Europene, în anumite documente sunt menţionate, inclusiv în Planul de Rezilienţă este menţionat faptul că industria navală sau transportul maritim este un transport strategic, alături de transportul rutier şi transportul aeronautic. Am încredere că această industrie va performa în continuare şi România se va poziţiona corespunzător la nivel mondial şi la nivel european. Dacă vom mai avea o flotă, dacă România va mai avea o flotă? Pot să vă spun următorul lucru: România are o flotă. Această flotă este însă o flotă privată. România are cea mai mare flotă prin acest operator privat, TTS, cea mai mare flotă fluvială pe Dunăre. Sunt armatori români care, într-adevăr, au un număr de nave mai mic pe care le operează, deci avem nave sub pavilionul românesc, avem nave ale armatorilor români care operează în acest moment atât în Marea Neagră, dar și pe Dunăre. Dacă vom mai avea o flotă de stat? Ei, aici e o întrebare și cred că pentru mine e mai degrabă o opțiune personală, pentru că atunci când era președintele Asociației Constructorilor Navali, am venit și am spus în felul următor, am spus următorul lucru: pentru rutele strategice pe care România vrea să și le dezvolte, şi aici vorbim de Drumul mătăsii, vorbim de acel proiect care a fost pus și discutat de nenumărate ori și nu s-a făcut mare lucru, legarea portlui Constanța de portul Batumi și realizarea acelui Drum al mătăsii, acolo avem nevoie de stat, acolo avem nevoie de investiția statului și de investiții într-o flotă strategică, într-o companie națională de transport care poate fi făcută, de asemenea, într-un parteneriat public - privat și care să poată asigura acel minim de transport necesar pentru direcțiile strategice pe care România și le definește. Poate că e doar o opțiune personală, venind din zona navală, dar sper că la un moment dat un astfel de proiect poate deveni realizabil.

Realizator: Sunt curioasă, domnule ministru, v-aţi orientat...era firesc, din Galați, în mod firesc, pasiunea pentru nave o înţeleg, n-aţi cochetat și cu marinăria? Nu v-aţi gândit niciodată să deveniți comandant de navă, să fiți ofițer maritim?

Florin Spătaru: Nu, n-am cochetat cu marinăria, întâmplător am cochetat cu industria chimică.

Realizator: Am înţeles...

Florin Spătaru: Poate de aceea, dar nu mi-am dorit neapărat...

Realizator: Deci doar vocaţie de constructor.

Florin Spătaru: Doar vocaţie de constructor, da.

Realizator: Am înţeles. Ne oprim pentru câteva minute. Nu uitaţi, mai aveţi încă răgaz să ne sunaţi la numerele de telefon 0213121054 sau 0213123644. În direct, la Radio România Actualităţi, ministrul economiei, Florin Spătaru.

Realizator: Suntem acum în legătură directă cu doamna Eugenia din Cluj. Bună dimineaţa! Bun venit la "Serviciul de noapte".

Eugenia: Bună dimineaţa! Cu tot respectul aş vrea să îl întreb pe domnul ministru începând deci cu flota, că am înţeles că dânsul este în domeniu, am avut cea mai mare flotă de pescuit din Europa, pot să spun, deci asta nu mai este, iar că avem oameni foarte bine calificaţi care merg să lucreze în altă parte iară aş spune de ce. Atât. Şi dânsul va răspunde. Am avut, fiindcă eu sunt din Cluj, aici în Cluj am avut foarte multă industrie. Deci în toată România nu există domeniu al economiei sau industriei să nu fi avut. Deci am avut tot felul, începând de la industria uşoară, industrie chimică, industrie grea, metalurgică, deci tot felul. Nu că s-a încetat producţia acestor mari întreprinderi după '90, dar s-au demolat tot. Asta trebuia să se păstreze, pentru că orice cladire şi orice mare fabrică se putea transforma imediat în altă producţie. Asta nu s-a făcut, domnule ministru. Poate nu dumneavoastră le-aţi demolat, dar am avut, iac acuma, tot încercăm şi încercaţi dumneavoastră să spuneţi că se vor încerca să facă, să se facă, să se facă, dar ceea ce este foarte greu să se facă nceea ce a fost şi s-a demolat.

Realizator: Mulţumesc mult de tot pentru...

Eugenia: Ce aveţi de gând, domnule ministru, să faceţi în domeniile care au fost în ţară... Aş vrea să vi le enumăr: Industria Sârmei Câmpia Turzii, Clujana Cluj, Porţelanul Cluj, Unirea Cluj, Carbochimul Cluj şi a mai fost.. au mai fost multe. Deci numai în Cluj.

Realizator: Mulţumim mult de tot, doamna Eugenia. Să ascultăm răspunsul domnului ministru.

Florin Spătaru: Ce pot să spun? Nu pot să spun decât următorul lucru: că e o dorinţă personală şi cred că e o dorinţă a acestui guvern de a reindustrializa România şi de a veni cu planuri de investiţii în domenii care... competitive. E o discuţie lungă şi probabil că nu ştiu dacă sunt eu în măsură să analizez ceea ce s-a ntâmplat în anii '80 şi investiţiile care au fost făcute n România în acei ani şi de ce România a pierdut o bună parte din idustrie. Ceea ce pot eu să spun este următorul lucru, că mi-am dorit şi nu e vorba doar de dorinţă, că voi face tot... voi depune tot efortul, toate eforturile necesare pentru asigurarea, pentru atragerea de investiţii şi pentru asigurarea climatului necesar pentru investiţii în România, pentru că România are potenţial, resurse, şi trebuie să îşi utilizeze aceste resurse cât mai bine posibil şi să-şi asigure nivelul de producţie necesar. Cu siguranţă, nu tot ceea ce am avut va putea fi hai să nu-i zic reconstruit, pentru că cred că prea mare un astfel de cuvânt, dar vor fi sectoare industriale care vor începe şi aici vă fac referire încă o dată la industria microelectronicii, fac referire la industria bateriilor. România are o companie care funcționează în domeniul bateriilor, dar, vedeţi, bateriile acestea sunt altfel, au altă tehnologie, au un alt conţinut de cercetare-inovare. O industrie nu poate să funcţioneze fără acest aport de cercetare-inovare pe care trebuie să ni-l asigurăm. Eu sper şi sunt absolut sigur că toate aceste eforturi investiţionale şi de definire a acelor politici publice, a acelor politici industriale de care vorbeam, vor duce la relocarea industriei în România pentru asigurarea competitivităţii europene. Dacă vorbim de oamenii care au plecat, da, bineînţeles, în industria navală sunt foarte mulţi oameni care au plecat. Nivelul de salarizare e mai mare. Vorbim însă de o piaţă globală. În Europa, în vestul Europei aproape că nu mai există meserii pe care le învăţăm în România şi francezii, de exemplu, voiam să îşi trimită francezii să înveţe aceste meserii, meserii vocaţionale să le înveţe în şcolile de meserii din România, pentru că acolo nu mai există, practic, un astfel de sistem. Retenţia tinerilor se poate face doar aducând aceste industrii înapoi, dar la un nivel acceptabil, cu o componentă de cercetare-dezvoltare corespunzătoare, care au... bineînţeles că duce la o productivitate mai mare şi la un nivel de salarizare mai mare. E un întreg sistem care trebuie dezvoltat, nu doar prin investiţii în echipamente, ci şi prin investiţii în resursa umană şi prin investiţii în întreg sistemul social, pentru a putea să dezvoltăm ceea ce vrem

Realizator: Mulţumesc pentru răspuns. Ma avem mai multe mesaje de la ascultători şi un telefon în direct, o să luăm telefonul în direct, după care voi citi şi mesajele de la ascultători, pentru că s-au adunat câteva mesaje interesante. Îl salutăm acum, îi spunem "bună dimineaţa!'' domnului Niculescu. Vă rog.

Niculescu: Sărut mâinile, doamnelor din studio, atât din cabina de emisie, cât şi din secretariat. Este luna mărţişorului si a zilei femeii. Salut cu respect pe domnul ministru. este prima oară când am şansa să adresez o întrebare unui ministru al economiei în zecile de interpelări în ultimii 25 de ani. Ţine de industria mobilei, domnule ministru. În anul 1990, am cumpărat piese de mobilier în municipul Roman, cazul pe care îl aduc în discuţia dumneavoastră şi sper să oferiţi o soluţie, care să fie încurajatoare pentru un om permanent aderent faţă de valorile democraţiei, ale Declaraţiei universale a drepturilor omului, ale principiilor Cartei europene pentru drepturile omului.

Realizator: Vă rog mai rapid, ca să apucăm să punem şi celelalte întrebări!

Niculescu: Una singură este. Am plătit la fabrica de mobilă, m-am judecat 17 ani, două dosare la Strasbourg, am rămas cu degetul în gură. Nici până astăzi nu am reuşit să recuperez, statul român să-mi plătească şi am investit, am plătit acei bani pentru piese de mobilier reprezentând mai bine de o treime dintr-o dacie în 1990, pe când era încă economie socialistă, înainte de 1 noiembrie 1990. Ce soluţii găseşte domnul ministru pentru ca un om să mai creadă în democraţie, în condiţiile în care la graniţa noastră ştim ce se întâmplă?

Realizator: Mulţumim mult de tot, să vedem ce răspuns are domnul ministru.

Florin Spătaru: Da, nu știu foarte bine cazul. Dacă s-a ajuns până la un astfel de proces la Strasbourg probabil că a fost un caz destul de dificil, dar ceea ce pot să vă spun în acest moment este că România are instrumente de protecție a consumatorului. Vorbim și de ANPC, care e în coordonarea Ministerului Economiei. În decembrie am adoptat acele ordonanțe care duc la o protecție sporită a consumatorilor și datorită faptului că produsele pe care le cumpărăm sunt altele decât cele pe care cumpăram, de exemplu, la începutul anului 1990, au un conținut digital mult mai mare şi atunci buna funcţionare are legătură şi cu acest conţinut şi asigurarea acelui conţinut pe întreaga durată de utilizare. Ce am văzut că s-a întâmplat, am avut acea problemă a facturilor la energie - ele au fost corectate, de ce? Pentru că am avut un demers prin ANPC. Orice produs pe care îl cumpărăm, în momentul în care furnizorul sau producătorul nu asigură calitatea pe care o promite și pe care o promovează, avem acest instrument.

Realizator: Să înțelegem că s-ar putea adresa ANPC-ului ascultătorul nostru?

Florin Spătaru: Cred că acest caz pe care ascultătorul nostru l-a povestit, cred că e un pic mai complex decât simpla adresare către ANPC pentru că s-a ajuns deja la un proces internațional, probabil că acolo au fost alte situații. Dar pentru o achiziție a unui produs de mobilier și pentru o relație comercială și un contract pe care îl semnăm cu un furnizor, neconformitatea este reglementată în acest moment prin acel contract și ne putem adresa ANPC.

Realizator: Mulțumesc mult pentru răspunsul oferit ascultătorului nostru. Noi avem, cum vă spuneam, mesaje de la ascultători transmise fie pe SMS, fie pe Facebook. Constantin Cojocaru: 'Bună dimineața, domnule ministru. Prin acest PNRR câte blocuri vor fi reabilitate termic în România? Considerați că această acțiune de autorecenzare va avea efect benefic asupra economiei naționale? Şi dacă toți românii au greșit când și-au cumpărat apartamentele în blocurile construite pe timpul lui Ceaușescu?' Vă mulțumește pentru răspuns Constantin Cojocaru, din Motru. Deci are mai multe întrebări. Prima e legată de câte blocuri ar putea fi reabilitate termic prin PNRR.

Florin Spătaru: Nu știu câte blocuri pot fi reabilitate, știu că există o componentă importantă în Planul Național de Reziliență pentru asigurarea eficienței energetice, care înseamnă reabilitare, înseamnă izolare termică atât pentru locuințe, cât și pentru instituții, și atunci un astfel de proiect este cu siguranță benefic și din perspectiva prețurilor pe care le vedem în acest moment. Deja am putea să plătim mai puțin. PNRR e un instrument foarte bun, e un proiect de țară care, practic, trebuie să ducă la investiții în România.

Personal, îmi pare rău că Ministerul Economiei nu are decât un singur proiect, cel legat de microelectronică, aceste 500 de milioane. M-aş fi așteptat că într-un astfel de Plan de Reziliență să avem mult mai multe proiecte pentru economia românească. E adevărat, avem proiecte pentru spitale, avem proiecte educaționale care se vor regăsi, au și o componentă economică, dar mi-aş fi dorit să avem în acest Plan de Reziliență mult mai multe proiecte. Ministerul Economiei a avut proiecte care au fost propuse, dar, din păcate, n-au fost incluse în acest plan.

Realizator: Cea de a doua întrebare se referea la acţiunea de autorecenzare, dacă dvs consideraţi că va avea efect benefic asupra economiei.

Florin Spătaru: Sincer, nu prea... nu înțeleg foarte bine întrebarea, această autorecenzare, la ce se referă...

Realizator: Probabil procesul de autorecernzare care se desfășoară, s-a demarat la nivel național prin intermediul Institutului Național de Statistică.

Florin Spătaru: A... Da, e un proces normal, cred că e o normalitate și vom vedea câți oameni trăiesc în România...

Realizator: Şi cum trăiesc.

Florin Spătaru: ... și cum trăiesc în România, da.

Realizator: Vă întreabă, de asemenea, domnul Constantin Cojocaru dacă toţi românii au greşit când şi-au cumpărat apartamentele în blocurile construite pe vremea comunismului.

Florin Spătaru: Nu, cu siguranţă n-au greşit. Bineînţeles că n-au greşit. Ceea ce însă ar trebui să facem, românii ar trebui să-şi asigure o mobilitate ceva mai mare. Şi asigurarea acestei mobilităţi, practic, duce la dezvoltarea economică. Proprietatea este foarte bună, propritatea peste un anumit nivel, care duce la blocarea anumitor asigurării anumitor oportunităţi s-ar putea să fie în detrimentul dezvoltării economice.

Realizator: Ilie Orlando vă transmite o întrebare, pleacă însă de la o anumită afirmaţie. "Din păcate, statul nu mai deţine nimic, doar firme străine deţin acum monopolul energiei electrice, gazul, petrolul, lemnul, suntem o ţară vândută", aşa consideră domnul Ilie Orlando. Cum este de fapt?

Florin Spătaru: Nu e adevărat. Nuclear Electrica este o companie românească în care statul are un pachet majoritar, Hidroelectrica - 80% aparţine statului. E adevărat, anumite companii din domeniul energetic, într-adevăr, au investitori străini, dar România în continuare are operatori economici mari în care statul este acţionar majoritar. În Ministerul Economiei, de exemplu, avem această companie naţională a sării, Salrom, şi din discuţiile pe care le-am avut chiar azi cu celălalt invsetitor minoritar am spus că la Salrom statul îşi va păstra majoritatea şi mi se pare absolut normal ca în domeniul resurselor minerale statul să rămână acţionar majoritar.

Realizator: Mulţumesc. Cristi Horai ne scrie şi el pe Facebook: "Bună dimineaţa, Radio România Actualităti! Sunt şi eu un şofer de camion, pe TIR" şi este nemulţumit de timpul mare de aşteptare, nouă ore, la coada din vama Nădlac. Este problema multora dintre cei care noaptea sunt pe drumuri, în căutarea, cum să spun... îndeplinirii sarcinilor de serviciu.

Florin Spătaru: Da. Într-adevăr, aceşti timpi de aşteptare, după cum vă spuneam şi la începutul emisiunii, au fost semnalaţi şi de operatorii economici, şi de companii şi în mod normal, cu siguranţă va trebui să vedem cum facem ca aceste fluxuri de mărfuri să se desfăşoare într-un ritm mult mai rapid.

Realizator: Lupu Viorel: "Bună dimineaţa! De ce statul are nevoie de intermediari pentru a factura curentul? Liniile de înaltă tensiune sunt instalate în vremuri apuse. Ce au făcut aceşti căpuşari de au obţinut acele contracte?".

Florin Spătaru: Dacă vorbim de energia electrică, cel mai mare furnizor de energie este Electrica S.A., care este o companie de stat. E adevărat, sunt şi furnizori cu capital străin. E o piaţă în care ei pot tranzacţiona această energie. Nu mă pot exprima asupra acestei pieţe a energiei pentru că nu am cunoştinţele necesare, dar e o piaţă care, din câte ştiu eu, este reglementată.

Realizator: Mulţumesc. Liviu Beudean ne scrie, de asemenea: "Ce ramură a economiei consideraţi că merge în România?". Şi adaugă: "Au dispărut multe fabrici, iar preţul de la gaze naturale dăunează grave economiei româneşti. Ce face statul în acest sens?".

Florin Spătaru: Da. Păi, vă pot da câteva exemple în care România are o producţie semnificativă. Vorbim de industria auto, unde avem cele două mari fabrici şi, de asemenea, o industrie orizontală foarte bine dezvoltată. Până la urmă, industria auto generează peste 24% din PIB-ul României. Vorbim de industria navală, dacă tot am discutat, care, iar, este o industrie cu un nivel de competitivitate ridicat. Vorbim de industria IT, iar, unde românii sunt recunoscuţi şi sunt multe companii româneşti care sunt lideri pe segmentele lor de piaţă. Sunt multe sectoare... Haideţi să nu ne poziţionăm sau să nu mergem pe ideea că industria românească nu mai produce nimic. Nu e adevărat. Sunt investiţii majore. Industria metalurgică, de asemenea. Sunt companii esenţiale pentru economia europeană şi pentru economia românească care funcţionează... E adevărat, această criză energetică afectează productivitatea şi au tras aceste semnale de alarmă, dar investesc în continuare în retehnologizare, în dezvoltarea de noi capacităţi de producţie. Zilele trecute, COS Târgovişte a fost achiziţionat de o companie şi urmează să şi redeschidă porţile./dstanesc

Există, avem industrie și eu sunt sigur că.. e adevărat, trebuie să facem mai mult pentru ea, trebuie să investim și noi avem un proiect pe care îl vom pune pe masa Guvernului, un pachet de măsuri pe care l-am propus și care cu siguranță își vor găsi finanțare, tocmai pentru reindustrializare și retehnologizare.

Realizator: Domnule ministru, ne apropiem ușor, ușor de final. Două ore trec repede și multe lucruri ar fi de discutat, pentru că vorbim de o temă importantă, economia României și firesc ajungem și la ceea ce s-a întâmplat cu industria României în ultimii 30 de ani, dar în ultimele minute ale emisiunii aș vrea să mutăm un pic unghiul de abordare a problemelor din economie. Pornesc de la un mesaj pe care ni l-a transmis ascultătorul nostru care ne urmărește pe Facebook, pentru că el trăiește în Canada, este vorba de Marcel Costea, care ne-a scris așa: ''Dacă nu aș lucra acum, v-aş povesti cum este aici sistemul, dar totul pleacă din educație.'' Şi trec la întrebarea pe care o aveam pregătită pentru dumneavoastră în finalul acestei emisiuni. Nu putem visa la o economie puternică fără a pune pe primul loc resursa umană, capitalul uman. La acest capitol cum stăm, avem cel puțin două provocări. Cum oprim exodul specialiștilor și criza de muncitori cum o rezolvăm pe de o parte, iar pe de altă parte cum conectăm școlile și universitățile la economia reală?

Florin Spătaru: Da, este o întrebare destul de dificilă și aș vrea să plec de la o experiență personală pe care o am. În momentul în care m-am dus pe şantierul din Mangalia am reușit printr-un plan de.. un bun plan de resurse umane am reuşit să angajăm câteva sute de oameni cărora le-am oferit posibilitatea de a obține o diplomă într-un centru de formare profesională din acea societate, care le-am oferit posibilitatea să își dezvolte competențe în sectorul respectiv. Bineînţeles că o parte din ei au plecat. România investește în continuare în capital, în capitalul uman, în formarea profesională, sunt foarte multe companii care fac un astfel de demers, dar gradul de retenție este unul relativ, e unul cred că undeva sub 50%. Nu ne putem opri din a investi în capitalul uman, ceea ce trebuie să aducem și e absolut necesar să facem lucrul ăsta, trebuie să aducem industrii cu valoare adăugată mare. Trebuie să venim cu componenta ''cercetare, dezvoltare, inovare''. Acești tineri pe care îi formăm în facultățile din România să aibă posibilitatea să inoveze, să dezvolte în unități, în companiile din România și să poată să își asigure.. să își poată asigura un nivel social care să fie satisfăcător. În ceea ce privește nivelurile.. în ceea ce privește nivelul educațional, am făcut, sau.. cum se conectează educația la necesitățile economiei. Dau exemplul recent pe care îl am, în care am solicitat Ministerul Educației să vină alături de noi, pentru că avem proiecte de investiții majore în sectoare importante din România și care au nevoie de mii de locuri de muncă noi. Nu sunt meserii care au mai fost în economia românească și am solicitat Ministerul Educației să vină alături de noi, să dezvoltăm acele curricule care să fie introduse în licee, în școlile profesionale, dar și la nivel universitar pentru a asigura această bază E un proces de durată, pe care trebuie să îl începem acum pentru a putea să venim, în același timp, cu investiția și cu capitalul uman și cu competențele necesare.

Realizator: Mulțumesc mult, domnule ministru. Emisiunea noastră a ajuns la final, vă mai aștept, poate data viitoare chiar aici, în studio.

Florin Spătaru: Mulțumesc mult pentru invitație! Le urez o noapte plăcută tuturor ascultătorilor și succes în continuare!

Monitorizare text: Agenția de presă RADOR a Societății Române de Radiodifuziune

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 21/22 martie 2022. Invitat: Florin Spătaru, ministrul Economiei

Emisiunea poate fi urmărită VIDEO și în link-ul următor:

https://www.facebook.com/romaniaactualitati/videos/704794844071929