Specialiștii în energie avertizează: orice zonă de conflict aduce o undă de șoc pe piața energiei
Cât de sensibilă este piața energiei și a gazelor naturale la ceea ce se întâmplă în lume și cum este afectată de evenimentele geopolitice, au fost teme analizate la Serviciul de noapte.
Articol de Luminiţa Voinea, 18 Octombrie 2023, 13:59
Chiar dacă Europa nu este legată în mod direct de gazele naturale care vin din Orientul Mijlociu, întreaga piață mondială a comerțului cu gaze naturale resimte șocuri.
Specialiștii în energie, invitați de Maria Țoghină la emisiunea Serviciul de noapte, au discutat despre cât de mult influențează evenimentele geopolitice piața energiei.
Orice convulsie care se petrece în politica internațională în raporturile dintre marile puteri economice are reverberații în piața petrolului.
Orice zonă de conflict aduce cu ea o undă de șoc care influențează această piață.
Îngrijorate de evoluțiile dramatice din Orientul Mijlociu, marile consumatoare de petrol și gaze naturale își pun problema securității aprovizionării pe măsura nevoilor, cu impact direct asupra prețului, după cum a declarat Daniel Apostol, director general al Federației Patronale Petrol și Gaze.
“O astfel de problemă legată de securitate a aprovizionării are o consecință nefastă în creștere a prețurilor. Vorbind de Orientul Mijlociu, acolo regăsim și o bună parte dintre marii producători de petrol din lume, care au posibilitatea să decidă dacă sporesc sau scad producția. Prin această fluctuație a nivelului de producție, evident, influențând prețul petrolului, care se regăsește într-o cascadă de influențe. Se regăsește în prețul energiei, se regăsește în prețurile de transport, se regăsește, până la urmă, cu impact în buzunarul cetățeanului simplu, prin diverse forme de cascadare”, spune Daniel Apostol.
Iarna nu ar trebui să prezinte dificultăți deosebite în România
România nu are deocamdată probleme, pentru că dispune de resurse naturale proprii și produce aproximativ 90% din necesarul de consum.
Depozitele de înmagazinare a gazelor naturale sunt pline.
În plus, plafonarea prețurilor la energie se menține până în martie 2025, ceea ce înseamnă că, teoretic, consumatorii casnici și agenții economici nu vor fi supuși fluctuațiilor de preț.
Previziunile președintelui Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, pentru această iarnă, sunt unele optimiste.
“Iarna care urmează, așa cum pare la momentul de față, nu ar trebui să prezinte niște dificultăți deosebite, pentru că, într-adevăr, avem o cantitate de gaze în depozite, de departe nemaiîntâlnită. Practic, niciodată n-am avut atât de multe gaze în depozitele de înmagazinare. Avem o scădere a consumului de gaze naturale, urmare a recesiunii economice. În același timp, avem un aport important al gazelor din Marea Neagră, din zona de mică adâncime, care au început să ajungă pe țărm în iulie 2022. Deci, ne găsim într-o situație care, să spunem, n-am mai avut-o de mult timp în România”. Dumitru Chisăliță.
Impactul total al sectorului de petrol și gaze în economia românească este unul semnificativ, de la 4,1% din PIB în 2021, la aproape opt procente la finalul lui 2022.
Este de așteptat ca, prin exploatările din Marea Neagră și nu numai, acest sector să rămână unul important pentru economia românească mulți ani de aici înainte.
“Contribuția sectorului de petrol si gaze la dezvoltarea economică a Romaniei s-a facut o dată pe seama sporirii volumelor de productie mai mari, dar o altă parte semnificativă a acestui aport a fost dată de creșterea masivă a creșterilor de prețuri la energie – petrol si gaze naturale - pe piata globală, influențând și piața autohtonă. Lecția este că avem resurse naturale, trebuie sa fim înțelepți, ca să știm ce facem cu ele”. Daniel Apostol, director general al Federației Patronale Petrol și Gaze.
Cu toate acestea, trebuie să fim prudenți, pentru că probabilitatea de a ne confrunta cu noi crize este una ridicată.
De aceea, avem nevoie de politici publice pentru a fi pregătiți să facem față unor eventuale crize, atât din punct de vedere al evoluției prețurilor, cât și a unor soluții de rezervă.
„În ultimii 30 de ani, la fiecare 10 ani s-a repetat o criză, deci probabilitatea sa avem din nou o criză în viitor e una ridicată. Deși iarna trecută a fost trecută cu brio și s-a pus problema urgentării unor proiecte energetice comune la nivelul UE, aceste crize ne readuc cu picioarele pe pământ . Astfel de crize au un rol în a misca niște lucruri, de a gândi și de a acționa împreună. La nivel instituțional, ar trebui însoțită de niște politici, astfel încât, urmatoarea criză cu care ne vom confrunta sa ne prindă mult mai pregătiți tehnic, din punct de vedere al evoluției prețurilor și a unor soluții de backup”, a conchis Dumitru Chisăliță.
Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 16/17 octombrie 2023
