Sistemul centralizat de încălzire are nevoie de investiții masive
"Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină a avut ca temă strategia energetică a României între realitate , interes național și așteptările cetățenilor.
20 Noiembrie 2018, 13:00
Sistemul centralizat de încălzire rămâne o soluție mai ieftină și mai bună pentru populație în orașele mari, unde există infrastructură de transport și distribuție, cum este și cazul Bucureștiului.
Și asta pentru că prețul gigacaloriei este subvenționat de autoritățile locale.
În București, de exemplu, prețul unei gigacalorii este de 387 de lei, iar populația plătește 163 de lei, restul fiind acoperit de subvențiile Primăriei.
În cazul încălzirii individuale cu centrale de apartament, avantajul este că poți regla căldura în locuințe pentru a asigura confortul pe care ți-l dorești, dar costurile sunt mai mari.
"În momentul în care ești conectat la sistemul centralizat volumul căldurii furnizate nu poate fi controlat. Când beneficiezi de o centrală poti controla, putând să o oprești și să o pornesti. Dar, toate calculele experților confirma că cea mai eficientă cale de urmat în cazul incălzirii unui oraș cum e Bucurestiul, ar fi susținerea, reabilitarea sistemului centralizat de încălzire", susține Corneliu Bodea, președintele Centrului Român pentru Energie.
Problema este că infrastructura de transport și distribuție a agentului termic este foarte veche, ceea ce face ca pierderile pe rețele să ajungă între 30% și 50%, iar în unele cazuri chiar mai mult. Acest lucru face ca sistemul centralizat de încălzire să fie unul ineficient.
Soluția ar fi investițiile masive în acest sistem, care să permită eficientizarea lui și reducerea pierderilor.
"Solutia imediată pentru a face din sistemul centralizat unul eficient este investiția de urgență în infrastructura de transport și distribuție. Pentru că, din păcate, această infrastructură este veche, extrem de complexă și necesită lucrări de amploare. Pierderile sunt cele care fac ca acest sistem să nu fie eficient si să fie nevoit să beneficieze de o subvenție atât de importantă. Pierderile din sistem sunt în general mai mari de 30% si ajung în unele situații să depășească 50 % din volumul energiei produse. Aceasta face ca sistemul să fie ineficient și deschide ușa la alternative care aparent rezolvă problema, dar nu se pot compara cu un sistem centralizat care ar fi eficient", a menționat Corneliu Bodea.
CET-urile din București, adevărate bombe cu ceas
Centralele termice din București sunt adevărate bombe cu ceas, iar experții avertizează că în orice moment riscă că intre în avarii.
Jurnalistul economic Daniel Apostol este de părere că necesarul de investiții în sistemul centralizat de încălzire este de peste 3 miliarde de euro.
În caz contrar, CET-urile nu vor mai putea produce necesarul de gigacalorii pentru încălzirea locuințelor racordate la sistemul centralizat al Capitalei.
"Necesarul de investiții este urgent. Trei sfeturi dintre conductele termice au o vechime de peste 40 de ani si experții spun că în orice iarnă riscă să crape. CET-urile din București sunt asemuite unor bombe cu ceas. Potrivit unei analizei prezentate, fără investiții susținute în următorii 4- 5 ani, CET-urile vor mai putea pot produce maxim 370 - 400 de gigacalorii pe oră, undeva în 2023, asta însemnând mult sub necesarul termic al Capitalei calculat la aproape 2000 de gigacalorii pe oră. Iar necesarul de investiții în sistemul de termoficare al Bucureștiului este de peste 3 miliarde de euro. Doar în cazul ELCEN este necesară o investiție de peste jumătate de miliard în retehnologizarea și refacerea CET-urilor", a afirmat Daniel Apostol la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, difuzată la Radio România Actualități.
Fondurile europene, o soluție pentru reabilitarea sistemului centralizat
O parte dintre sumele necesare investițiilor în sistemul centralizat de încălzire ar putea fi atrase din fonduri europene.
Apare însă o problemă majoră. Fondurile europene nu pot fi atrase deocamdată, din cauza situației juridice a celor două societăți de la nivelul Capitalei, ELCEN și RADET.
Acestea ar fi trebuit să fuzioneze, potrivit intențiilor anunțate de aministrația locală a Capitalei, dar procesul fuziunii trenează.
"Nu s-a reușit limpezirea situației juridice, privind fuziunea RADET - ELCEN. Pentru că nu se reușește, RADET nu poate beneficia de fonduri europene. Bucureștiul are un sistem extrem de extins de transport și distribuție de agent termic, zeci de km de conducte ruginite, cu pierderi mari. Este esențial ca acest sistem să fie reabilitat, costurile sunt mari. Am putea beneficia de fonduri europene pentru pentru reabilitarea sistemului, altminteri, dacă am afla cât costă în realitate gigacaloria livrată populației în București, s-ar putea să ne speriem", a susținut Radu Dudău, director Energy Policy Group.