SERVICIUL DE NOAPTE - Dan Mihalache, ambasadorul României în Marea Britanie

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 februarie, ora 00:05) - Serviciul de noapte - Realizator - Maria Ţoghină: Bun regăsit, dragi prieteni ai "Serviciului de noapte". Milioane de români îşi construiesc viitorul în afara graniţelor. Oriunde s-ar afla, inima lor bate tot româneşte. Pentru aproape o jumătate de milion, zilele acestea au avut o încărcătură specială: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a părăsit Uniunea Europeană, provocând fireşti îngrijorări. Invitatul special al 'Serviciului de noapte' este Excelenţa Sa, ambasadorul României la Londra, domnul Dan Mihalache. Bună seara, domnule ambasador, şi bine aţi venit la 'Serviciul de noapte'

Dan Mihalache:Bună seara, doamna Ţoghină! Bună seara ascultătorilor Radio România!

Maria Ţoghină: Aşteptăm întrebările şi opiniile ascultătorilor la numerele de telefon 021.3121054 sau 021.3123644. De asemenea, ne puteţi trimite mesaje prin intermediul SMS la numărul 0748 887 766 sau pe paginile de Facebook Serviciul de noapte cu Maria Ţoghină şi România Actualităţi. Ne puteţi urmări în direct şi pe site-ul www.romaniaactualitati.ro. Pe parcursul emisiunii vom încerca să creionăm cu ajutorul domnului Dan Mihalache, ambasadorul României la Londra, care sunt consecinţele Brexitului asupra comunităţii de români din Marea Britanie, care sunt paşii de urmat pentru cei aflaţi acolo, dar şi pentru cei care sunt în ţară şi îşi doresc să ajung în Marea Britanie, fie cu probleme de afaceri, fie ca turişti sau, de ce nu, să se stabilească definitiv. După 47 de ani, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a părăsit familia europeană. La capătul a trei ani şi jumătate de negocieri, amânări, Brexitul a devenit realitate. Domnule ambasador, cum aţi trăit acest moment istoric?

Dan Mihalache:Cu sentimente extrem de amestecate. E un moment interesant şi critic în acelaşi timp, pentru că el deschide un anumit tip de evoluţie şi pentru construcţia europeană, până la urmă este o premieră absolută, este prima ţară care părăseşte Uniunea Europeană după foarte mulţi ani, un demers cu foarte multe necunoscute despre ceea ce se va întampla cu Marea Britanie, dar şi ceea ce se va întâmpla, pe de altă parte, cu viitorul Uniunii Europene. Sunt necunoscute care ţin de foarte, foarte multe lucruri, de la statutul cetăţenilor, pe care l-aţi menţionat la începutul emisiunii, şi până la chestiuni de detaliu care privesc, nu ştiu, cum circulă avioanele, care e nivelul de taxare - sunt mii de fire care de-a lungul anilor au legat Marea Britanie nu doar din punct de vedere legislativ de Uniunea Europeană, iar desfacerea şi refacerea acestor fire va fi un proces complex care va trebui urmărit. E, dacă vreţi, o aventură istorică, prima mare aventură istorică a acestui secol, care schimbă foarte, foarte multe lucruri în raport cu ceea ce percepeam noi ca o lume cu o direcţie extrem de stabilă, legată de UE, legată de extindere, legată de consolidarea Uniunii Europene, iată că ţară a ales un drum separat.

· Poarta Marii Britanii este încă deschisă pentru cei ce vor să vină până la sfârşitul acestui an

Maria Ţoghină: Ce pregătiri, ce măsuri au fost dispuse la nivelul Ambasadei, al consulatelor pentru a-i sprijini pe cei peste 450 de mii de români aflaţi în Marea Britanie, români care pe parcursul celor trei ani şi jumătate s-au confruntat şi cu incertitudini, uneori cu neputinţă, alteori cu îngrijorări privind viitorul lor?

Dan Mihalache:Bun. Aici sunt două chestiuni: pe de-o parte, în discuţia, negocierea care a avut loc la nivelul Uniunii Europene, dar şi în discuţia bilaterală dintre România şi Marea Britanie, am insistat foarte mult pe respectarea dreptului la libera circulaţie şi pe respectarea statutului cetăţenilor români şi, până la urmă, opinia mea este că formula la care s-a ajuns, cel puţin pentru perioada de tranziţie, este o formulă acceptabilă. Trebuie să ţinem cont de faptul că există o voinţă politică în Marea Britanie, ea a fost exprimată prin referendum, iar un anumit tip de control al imigraţiei a făcut parte din temele majore ale referendumului şi atunci sigur că cumva legislaţia britanică post-Brexit trebuia să dea un anumit tip de satisfacţie acestei teme. Pe de altă parte, am încercat, pornind de la reglementările care s-au adoptat pentru această perioadă de tranziţie să facem, la nivelul Ambasadei, cât mai multe campanii de informare pentru cetăţenii români care muncesc, trăiesc, învaţă în Marea Britanie, pentru a-şi conştientiza drepturile, dar pe de altă parte pentru a înţelege şi noile lor obligaţii, respectiv dobândirea acelui 'settled status', mă rog, ca să traduc, statutul de rezident, sau 'pre-settled status', statutul de pre-rezident, primul care poate fi dobândit de către cei care stau aici, în Marea Britanie de cinci ani, cel de-al doilea care au sub cinci ani, indiferent de vechime, şi statut care le va garanta în continuare că se vor putea bucura de tot ceea ce înseamnă drepturile de care s-au bucurat şi până acum, respectiv dreptul la muncă, dreptul la a fi parte din sistemul naţional de sănătate, dreptul la asistenţă socială, dreptul la asistenţă pentru creşterea copiilor şi dreptul de a circula... de a avea perioade de întreruperi a acestui statut, dacă cumva vor să meargă pentru o anumită perioadă în ţară înapoi sau în alte locuri pot să beneficieze în continuare de aceste drepturi. Eu sunt destul de mulţumit de cifra pe care o avem până acum. Vorbeaţi de 450.000 de români. Vreau să vă spun că până la 31 decembrie 2019, pentru acest statut se înregistraseră deja 435-437 de mii de români, o cifră absolut impresionantă, care ne dă de gândit, de fapt, asupra dimensiunii reale a comuniţătii româneşti din Marea Britanie. S-ar putea ca la sfârşitul acestui proces, nu am cifrele pe anul acesta şi dinamica lor pe luna ianuarie, să putem constata pe 30 iunie 2021, când acest proces se va încheia, că de fapt comunitatea românească este mult mai mare decât chiar am crezut noi, că de fapt nu avem de-a face cu în jur de jumătate de milion de români stabiliţi aici, că aşa erau estimările noastre şi ale autorităţilor britanice, ci de fapt s-ar putea să mergem spre trei sferturi de milion, nu ştiu, vom vedea.

Maria Ţoghină: 750.000 - 800.000?

Dan Mihalache: E posibil. Sau chiar mai mult.

Maria Ţoghină: Pentru că aţi vorbit despre statutul de rezident şi cel de prerezident, este vorba de românii stabiliţi acolo de mai mult de cinci ani şi românii stabiliţi de mai puţin de cinci ani, aş vrea să le oferiţi ascultătorilor mai multe detalii concrete. Până când pot obţine acest statut de rezident şi prerezident şi, desigur, ce trebuie să facă în mod concret pentru a-l obţine? Cine anume? De exemplu, cineva care acum se află în România dar a stat trei ani în Marea Britanie, ar trebui să se întoarcă în Marea Britanie şi să demareze această acţiune? Care ar fi paşii, concret?

Dan Mihalache: Sigur că da, trebuie să stea aici, există un sistem care e bazat pe înregistrarea online, EUSS se cheamă, e o pagină pusă la dispoziţie de Home Office, de departamentul /.../ Ministerul de Interne britanic, şi găsesc cetăţenii link-ul Termenii, condiţiile pe site-ul ambasadei noastre, londra.mae.ro sau ambasada-romaniei.co.uk, pe pagina noastră de Facebook dacă vor căuta Ambasada României, chiar am încercat să facem această campanie de informare care implică nişte paşi, sigur, implică în primul rând utilizarea calculatorului, pentru că procesul este unul informatizat, şi câteva dovezi privind şederea în Marea Britanie.Şi aş mai vrea să fac o precizare. Nu e vorba doar de cei care se află aici, ci şi de cei care doresc să vină aici până la 31 decembrie 2020, pentru că dobândirea statutului de prerezident, deci sub cinci ani vechime, nu spune sub cinci ani vechime un an şi ceva sau doi ani sau nu ştiu ce, poate să fie şi o zi, pot să vină până la 29, 30, 31 decembrie şi până la 30 iunie 2021 să aplice pentru acest statut. Deci, ca să mă exprim, aşă, un pic mai simplu, poarta este încă deschisă până la sfârşitul acestui an.

Maria Ţoghină: După aceea poarta se închide sau vor fi alte condiţii?

Dan Mihalache: Nu, după aceea nu există... Probabil după încheierea acestei perioade de tranzit e o altă legislaţie cu privire la imigrare. Cum va arăta această legislaţie nu este deocamdată încă foarte clar. Guvernul britanic vorbeşte de un sistem de punctaj, bazat pe anumite criterii în funcţie de care se va acorda acest statut de rezident, dar, repet, noi vorbim într-un orizont de timp de după 30 iunie 2021, un sistem de punctaj aplicat cumva în Australia. E o dezbatere aici, apropo de forma finală a legislaţiei, pentru că, pe de o parte, hai să zicem că se înfruntă şi la nivelul decidenţilor în Marea Britanie două opinii relativ contradictorii: pe de o parte, nevoia de a da satisfacţie acestui sentiment popular, exprimat prin votul pentru Brexit, că emigraţia trebuie să fie controlată; pe de altă parte, presiunea pieţei, care are nevoie de forţă de muncă şi, care, într-un fel sau altul, va dori un sistem un pic mai flexibil, pentru că nu doar români vin aici pentru că vor să câştige mai bine, sau să trăiască mai bine, sau să aibă servicii medicale, de învăţământ mai decente şi piaţa britanică, la rândul ei, are nevoie de forţă de muncă, sau cum îmi place mie uneori să spun, este un drum cu două sensuri, nu ne face nimeni un favor prin faptul că ne primeşte să lucrăm în Marea Britanie, ei au nevoie de forţă de muncă, pentru că se confruntă în diverse ramuri ale economiei cu un deficit de forţă de muncă.

Maria Ţoghină: Deficit cu care începem şi noi să ne confruntăm în România şi aspecte asupra cărora suntem şi noi chemaţi a găsi o soluţie în viitor.

Dan Mihalache:Asta este într-un fel sau altul paradox al globalizării şi, sau, mă rog, nu un paradox neapărat, o consecinţă a globalizării şi a unei lumi care caută noi oportunităţi. Ai noşti pleacă spre alte zone, în timp ce şi noi probleme, ne confruntăm cu deficit de forţă de muncă şi, atunci, va trebui, într-un fel sau altul, să suplinim acest deficit al forţei de muncă. Eu cred că ceea ce se întâmplat săptămâna trecută, acolo, în Secuime, cu faimosul caz Ditrău, este un început. Deci, dezbaterea asta va avea loc şi la noi.

· Ne interesează foarte mult Marea Neagră şi sprijinul pe care Marea Britanie ni l-a acordat în ceea ce priveşte securitatea la Marea Neagră

Maria Ţoghină: Aşa este. Până vom ajunge să dezbatem astfel de subiecte, avem acum un telefon în direct, îl salutăm pe un prim ascultător, bună seara!

Mircea Duzineanu:Sărut-mâna şi bine v-am reauzit, sunt doctor inginer Mircea Duzineanu...Vreau să vă spun că problema pe care o aduceţi la cunoştinţă astăzi este foarte dezbătută şi pe alte canale de televiziuni şi în presă. De exemplu, eu am cumpărat astăzi ziarul "Bursa", unde două pagini sunt dedicate Brexit-ului şi acolo sunt păreri pro şi contra. Ce mă contrariază este o afirmaţie a unui politician consacrat, este vorba despre politicianul britanic Nigel Farage, care, în ultima sa intervenţie în calitate de europarlamentar precizează că - 'Sper că aceasta este începutul sfârşitului acestui proiect şi că Uniunea Europeană este de fapt antidemocratică". Ei, este o afirmaţie dintre cele nefavorabile. Aş vrea să ştiu cum o comentează distinsa personalitate din astă seară şi ce se înţelegem noi din treaba aceasta, că este începutul sfârşitului. Ce, vor urma şi alte chestii care să ducă la destrămarea comunităţii europene? Vă mulţumesc!

Maria Ţoghină: Mulţumim. Domnule ambasador, aţi ascultat întrebarea domnului Duzineanu.

Dan Mihalache: Nigel Farage este cunoscut ca un politician anti-european, este consacrat, şi-a făcut o marcă, un stindard din antieuropenismul lui, ceea ce, între noi fie vorba, nu-l împedică să ridice, sau nu l-a împiedicat timp de vreo 20 de ani, să ridice salariul, fără niciun fel de remuşcări, de la Parlamentul European. Şi, sigur, a fost unul dintre cei care au pus în mişcare, la început, această ideologie anti-europeană, care a condus, până la urmă, la Brexit. Deci Nigel Farage este cunoscut pentru opiniile lui. Şi, sigur, am văzut reacţia, este foarte satisfăcut de faptul că acest proiect de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană a reuşit...
şi îşi exprimă speranţa că, până la urmă, probabil, întregul continent european se va destrăma din punct de vedere al coeziunii economice, sociale şi politice... Dar... mă rog... nu cred că Nigel Farage e neapărat reprezentativ. El exprima o poziţie considerată şi aici la Londra extremistă... Problema e a unui sentiment real de insatisfacţie faţă de UE, care, iată, a condus la acest rezultat foarte sofisticat, în care societatea britanică e împărţită în două opinii relativ egale, pro sau contra UE.

Maria Ţoghină: Mai evam un mesaj pe Facebook. Îi salutăm pe ascultătorii care ne urmăresc live, pe Facebook! Din partea ascultătorului nostru, domnul Popov: Domnule ambasador, va putea România, prin instituţiile abilitate, să-i sprijine pe românii din UK? Sau aceştia vor fi lăsaţi de izbelişte, tipic românesc? Se întreabă domnul Popov.

Dan Mihalache: Bun... acuma... depinde ce înţelege domnul Popov prin a-i sprijini pe românii din UK. Statul român poate să facă câteva lucruri... Poate să negocieze... un statut care să le respecte drepturile şi care să le perpetueze drepturile - dreptul la muncă, dreptul de asistenţă medicală specială ş.a.m.d. Al doilea rând... statul poate să vegheze... statul român... prin Ambasadă... Încă o dată fac referire la adresele noastre de pe pagina de web, ca, în măsura în care anumite drepturi sunt încălcate, în măsura în care există, să spunem, excese... pentru că, există pe de-o parte cadrul legislativ, da' ştiţi cum e. Poate că cineva foarte supărat găseşte în aeroport să... sau /.../ convins să controleze mai /.../ pentru că-l vede purtând buletin românesc. Sau poate că la primărie îi cere mai multe acte decât în mod normal e nevoie. deci, în măsura în care asemenea... excese pot exista, noi vă rugăm să ni le semnalaţi și prin dialog cu autorităţile, să încercăm să le stopăm şi să dăm şi câteva exemple că regulile trebuie respectate. Al treilea rând rămâne, sigur, sprijinul cultural, identitar, pentru care România se simte... poate să sprijine comunităţile româneşti. Dar oamenii trebuie să-nţeleagă, până la urmă, că trăiesc într-o altă ţară, nu trăiesc în România, că, într-un fel sau altul, în mod conştient s-au decis să trăiască aici, că trebuie să respecte regulile acestei ţări şi că /.../ şi posibilităţile de intervenţie a statului român, pe teritoriul acestei ţări, sunt limitate de ceea ce înseamnă relaţiile bilaterale şi dreptul internaţional.

Maria Ţoghină: Vă reamintesc numerele de telefon la care ne puteţi suna: 021.3121054 sau 021.3123644. De asemenea, puteţi să ne trimiteţi mesaje prin SMS la 0748887766 sau pe paginile de Facebook "Serviciul de Noapte cu Maria Ţoghină" şi "România Actualităţi". Domnule ambasador Mihalache, cât de mare este pierderea pentru Uniunea Europeană prin plecarea Marii Britanii?

Dan Mihalache: Acum depinde de aspectele pe care le luăm în calcul, care se întind, să spun aşa, de la zona simbolică la zona financiară, la contribuţia pe care Marea Britanie o avea la bugetul Uniunii Europene. Mie mi se pare însă că cel mai complicat aspect rămâne, hai să spunem aşa, mai degrabă în zona analizei politice, este zona simbolică, anume că unul dintre statele importante, unul dintre "acţionarii" majori ai Uniunii Europene se decide să iasă din acest proiect, ceea ce nu va rămâne fără consecinţe...

Maria Ţoghină: Sigur, visul unei mari Europe unite începe să se destrame cu acest prim gest.

Dan Mihalache:Ştiţi cum e, eu am făcut parte din primul lot de europarlamentari români şi atunci exista un entuziasm foarte mare - mă refer la anii 2006, 2007, în primii ani după, şi realizez diferenţa cumva de agendă politică într-o perioadă foarte, foarte scurtă de timp. Atunci noi vorbeam de extinderea Uniunii Europene, vorbeam de Parteneriatul Estic, vorbeam de Balcani, de o Europă mult mai mare, erau discuţii, erau negocieri. Acum, dacă vă uitaţi, şi aceste zone sunt oarecum îngheţate. Vorbeam de o integrare mai mare la nivelul continentului european; diviziunea era între cei care voiau o Europă mai supranaţională şi cei care susţineau încă menţinerea unui rol primordial al statelor naţionale. cam asta era agenda atunci! Acum vorbim de ieșire, de faptul că lumea vrea să părăsească Uniunea Europeană. Într-un fel sau altul, Marea Britanie a deschis un drum cumva...

Maria Ţoghină: O cutie a Pandorei, poate!

Dan Mihalache: O cutie a Pandorei şi nu trebuie să ne facem iluzii că din punct de vedere al construcţiei europene lucrul ăsta va rămâne fără consecinţe. Sigur, sunt chestiuni care ţin şi de securitatea internaţională, de rolul Marii Britanii în diferite spaţii de securitate adiacente Uniunii Europene. Pe noi ne interesează foarte mult, de pildă, Marea Neagră şi sprijinul pe care Marea Britanie ni l-a acordat în ceea ce priveşte securitatea la Marea Neagră, şi există un întreg pachet financiar care e foarte complicat, Marea Britanie fiind unul dintre contributorii majori la bugetul Uniunii Europene, lucru care va continua în timpul perioadei de tranziţie, dar care la un moment dat va ajunge la un final.

· Momentul Brexit pentru românii din Marea Britanie

Maria Ţoghină: Cum au trăit românii stabiliţi în Marea Britanie momentul Brexit? Suntem în legătură acum directă şi cu doamna Virginia Gheorghiu, fost membru în conducerea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, reprezentând acolo România, Ucraina, Moldova, Georgia şi Armenia, fost purtător de cuvânt al Guvernului, jurnalist. Bună seara, doamna Gheorghiu. Marea Britanie este a doua ţară pentru dumneavoastră, pentru că sunteţi şi cetăţean britanic. Cum aţi perceput această perioadă? Sunt trei ani şi jumătate de la referendumul care a generat Brexitul.

Virginia Gheorghiu:Am perceput mai mult decât trei ani jumate, parcă au trecut zece ani de atunci. Au fost nişte ani intenşi de dezbatere politică, pe de-o parte aici, în Marea Britanie, şi pe de altă parte, au fost ani de stagnare, fiindcă singurul subiect pe agenda politică a fost Brexitul şi negocierea tratatului de retragere din Uniunea Europeană. Eu personal sunt unul dintre cei care am votat pentru rămânerea Regatului Unit în Uniunea Europeană, însă patru ani, dacă socotim şi campania de dinainte de referendumul propriu-zis din iunie 2016, patru ani de dezbatere cred că i-au lăsat pe toţi sleiţi, fie că se bucură, fie că le pare rău. Deci e bine că această perioadă s-a încheiat, acum există un guvern care are o majoritate substanţială şi probabil că negocierile vor avea mai multă coerenţă, chiar dacă vor fi extrem de dure, aşa cum se anunţă, însă au fost patru ani realmente în care în Marea Britanie se discuta de puţin altceva decât de Brexit.

Maria Ţoghină:Pentru că trebuie să privim şi spre viitor, aveţi motive de îngrijorare sau au românii care sunt în Marea Briotanie astfel de motive?

Virginia Gheorghiu:Românii care sunt în Marea Britanie nu cred că au motive de îngrijorare. Adică pot să fie dezamăgiţi dacă nu reuşesc să facă cererea la timp pentru statutul lor de 'setlled' sau 'pre-settled' şi ulterior pentru cetăţeni, însă altfel lucrurile merg înainte. Sunt foarte mulţi români aici - eu locuiesc undeva într-o zonă din Londra unde este o arteră principală şi de foarte multe ori am senzaţia că sunt la Bucureşti, este undeva între Consulat şi Ambasadă şi am senzaţia că sunt la Bucureşti, pentru că sunt foarte mulţi vorbitori de limba română. Nu cred că există vreun motiv de nelinişte. După ce se încheie, însă, perioada de tranziţie şi perioada în care se pot face cereri pentru cetăţenia britanică, urmează ca Marea Britanie să recurgă la un sistem de migraţie pe puncte, adică să lase numai anumite categorii, pe care ei le consideră utile pentru economia lor, să intre pe piaţa muncii din Marea Britanie. Şi aici, pentru cei care vor să emigreze, probabil că vor fi o grămadă de frustrări.,

Maria Ţoghină:: Aceasta era şi întrebarea mea următoare: care ar fi pentru noi, românii de aici, de acasă, dezavantajele şi oportunităţile generate de Brexit?

Virginia Gheorghiu: Din păcate, investiţiile şi relaţiile comerciale cu Marea Britanie nu sunt la fel de puternice ca şi cu alte ţări europene. Cred că în primul rând noi suntem văduviţi de prezenţa la nivelul Uniunii Europene a Marii Britanii, pentru că, cum spunea domnul ambasador, nu numai că este un net contributor, este al doilea mare contributor în Uniunea Europeană, dar este şi o forţă culturală, o forţă economică, Uniunea Europeană exportă aproximativ 50% sau peste 50% din output-ul ei în Marea Britanie, Marea Britanie - 43% pe piaţa europeană. E o legătură care s-a forjat în aproape jumătate de secol şi o să se resimtă lipsa unui puternic partener care întotdeauna milita pentru pieţe libere, care milita pentru drepturile omului, care milita pentru soluţii favorabile business-ului, deci o să se simtă absenţa acestui partener.

Maria Ţoghină: Vă mulţumesc mult pentru intervenţia în direct! A fost doamna Virginia Gheorghiu, fost membru în conducerea BERD reprezentând România, Ucraina, Moldova, Georgia şi Armenia, fost purtător de cuvânt al guvernului, jurnalist. Mulţumim pentru prezenţă.

· România pledează pentru un parteneriat strategic aprofundat cu Marea Britanie

Maria Ţoghină: Domnule ambasador Mihalache, de cele mai multe ori atunci când se discută despre Brexit ne gândim în mod firesc la ce pierdem noi, românii, noi, europenii. Şi, totuşi, dincolo de pierderi, putem identifica şi oportunităţi şanse în viitor?

Dan Mihalache: Vom vedea cum se vor aşeza relaţiile, pe de o parte, între Uniunea Europeană şi Marea Britanie, şi aici, sigur, zona de schimburi comerciale rămâne cea care va fi subiectul unor negocieri destul de complicate în perioada următoare. În ceea ce ne priveşte pe noi, România pledează pentru un parteneriat strategic aprofundat cu Marea Britanie, de fapt şi lucrăm la un document care să refundamenteze parteneriatul nostru strategic. El a fost semnat la începutul anilor 2000, pornind de la statutul Marii Britanii ca membru al UE şi acum doirm să-i dăm alte dimensiuni, nu doar cea de politică externă, cea securitară, ci o dimensiune mai consolidată din punct de vedere economic, cultural, al schimburilor universitare. Eu cred că există spaţiu în măsura în care şi noi vom dori să ne implicăm... şi când spun noi, nu mă refer exclusiv la guvern sau la stat, există un spaţiu foarte mare de manevră şi el va continua să existe şi există spaţiu pentru o dinamică nouă a relaţiilor între comunităţile de afaceri dintre cele două ţări, între comunităţile locale, între universităţi. Pe de altă parte, cred că o asemenea dinamică nouă, din ceea ce simt eu la nvel de discuţii, va fi căutată şi de partenerii noştri de aici. Am fost în diverse locuri, am vorbit în Scoţia, în Wales, nu mai vorbesc de marile centre, Londra, Burmingham, Manchester, oamenii sunt foarte, foarte interesaţi. Nu sunt chiar atât de îngrijorat cu privire la o eventuală înăsprire a legislaţiei. Am citit un studiu zilele trecute destul de interesant, făcut de o comisie de experţi ai legislaţiei privind imigraţia, am citit un studiu zilele trecute făcut de o comisie de experţi la comanda guvernului britanic - nu va însemna neapărat că va fi un sistem din ăsta, pick up", adică noi alegem dintre cei care vor să vină în Marea Britanie doar pe cei pe care îi considerăm noi cei mai buni. E o versiune uşor simplificatoare. A, că vor fi introduse anumite condiţii, cum ar fi cunoaşterea limbii engleze, existenţa unui contract de muncă sau preexistenţa unui contract de muncă care-i va garanta eventualului român care vine să se stabilească aici cel puţin un salariu minim, pe economie, care e undeva, se discută, ori 25.000 de lire ori 30.000 de lire. Până la urmă, şi povestea cu migraţi va merge înainte pentru că, repet, piaţa de aici are nevoie de forţă de muncă. A, că nu va mai merge aşa, tot aşă, să mă exprim mai simplu, că sunăm un prieten şi spunem, hai şi tu până în Marea Britanie şi găsim noi ceva pe aici, aceasta sete cu totul altceva.

Maria Ţoghină: Mai avem mesaje primite pe Facebook din partea ascultătorilor, le mulţumim că sunt alături de noi, le mulţumim şi celor care ne ascultă pe frecvenţele Radio România Actualităţi. Iată Cornel Iamandi ne scrie: "Bună seara de la Londra. Aş avea şi eu o primă întrebare pentru domnul ambasador, dacă poate răspunde în privinţa acestui settled status - este vorba de statutul de rezident. Este o aplicaţie online, ceea ce este foarte bine şi accesibil, dar pe mine nu mă convinge pe deplin" - spune domnul Cornel Iamandi. "Întrebarea mea este de ce nu se face ceva mai oficial pentru ca răspunsul să fie un simplu email primit înapoi. Nu primeşti o scrisoare, o hârtie la mână". Şi-ar dorit de fapt un răspuns oficial care să facă dovada faptului că şi-a făcut acest statut de rezident, nu doar o confirmare pe email.

Dan Mihalache: Eu ştiu că această temă frământă pe foarte multă lume. Noi am încercat în dialogul cu autorităţile britanice să cumva împingen spre un fel de dovadă scris, permis, ceva de acest, mă rog, ceva scris, că, sigur, noi românii avem această idee a documentului. Cum se spune: ce-i în mână, nu-i minciună. O să mai reluăm această discuţie, este însă decizia autorităţilor britanice. Probabil e o decizie care ţine şi de o anumită evaluare a costurilor pe care autorităţile britanice a făcut-o. Acum însă haideţi să fim foarte corecţi: toată dezbaterea asta despre settled status sau pre-settled status nu este făcută special pentru români. E vorba de gestiunea a 2,5 - 2,6 milioane, până acum, de cetăţeni, din care românii sunt doar o parte, sigur o parte importantă, semnificativă, dar doar o parte. O să ne mai consultăm şi cu colegii noştri, însă oamenii trebuie să înţeleagă că acest settled status sau pre-settled status, rezident, pre-rezident, cum îi spunem noi în limba română, nu este un document de identitate. Nu o să-i oprească nimeni pe stradă să-i întrebe: Tu ai settled status sau pre-settled status? Bănui că în Marea Britanie va funcţiona în continuare turismul, oamenii vor veni în turism, în city-break, alţii vor veni să stea o perioadă. Deci statutul acesta este o sabie în anumite situaţii, situaţii care se verifică informatic.

Maria Ţoghină: Şi din câte înţeleg eu garantează nişte drepturi pe care le poţi avea.

Dan Mihalache:Da, garantează nişte drepturi, dar nu dreptul de a umbla pe stradă.

Maria Ţoghină: Care este liber!

Dan Mihalache:Care este şi va fi în continuare liber!

Maria Ţoghină: Tot timpul va fi liber!

Dan Mihalache:A, dacă vei vrea să ai contract de muncă, vei fi întrebat: Dom'le, ai statutul ăsta? Da, ok. Ce număr ai la statutul ăsta? 07 nu ştiu cât. Dacă vei merge la National Health Service, la Serviciul Naţional de Sănătate, o să te întrebe: Eşti settled? Poţi să te înscrii. Dacă eşti turist nu te înscrii la Serviciul Naţional de Sănătate că nu ai de ce, pentru că pleci în două săptămâni. Dacă vrei asistenţă sau, mă rog, dterpturile care se cuvin copiilor , iar o să te întrebe. Adică noi operăm un pic confuz, credem că de-acum nainte vor fi baraje de poliţie care vor verifica oamenii pe stradă şi în funcţie de asta, dacă au statutul sau nu au statutul, o să ia măsuri. Nu o să se întâmple aşa! Acest statut îţi dă nişte drepturi de om care stă în Marea Britanie sau învaţă în Marea Britanie sau munceşte în Marea Britanie sau e la familie în Marea Britanie, nu ştiu, sunt bunici care îi ajută pe copii lor să-şi îngrijească nepoţii ş.a.m.d. deci asta trebuie să ne gândim. De aceea eu pot să înţeleg preocuparea pentru o hârtie scrisă, dar trebuie să înţelegem că trăim într-un fel sau altul într-o altă epocă.

Maria Ţoghină: Pe de altă parte, trebuie să înţelegem că lumea este din ce în ce mai digitală şi că acolo este locul către care ne îndreptăm. Facem toate actele, încercăm să obţinem toate documentele în format digital, pentru că, de altfel, din ce în ce mai multe administraţii renunţă la circulaţia hârtiilor, reduc birocraţia, şi funcţionează mai mult în online. Vă reamintesc numerele de telefon la care ne puteţi suna: 0213121054 sau 0213123644. De asemenea, puteţi să ne trimiteţi mesaje prin SMS la 0748887766 sau pe paginile de Facebook Serviciul de noapte cu Maria Ţoghină şi România Actualităţi. Invitatul "Serviciului de noapte" este Excelenţa sa Dan Mihalache, ambasadorul României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Ne auzim după ştirile orei 01:00, când mai avem o serie de întrebări adresată de ascultători.

· România poate să fie competitivă pe piaţa din Marea Britanie

Brexit, un moment istoric devenit realitate. Aproape o jumătate de milion de români trăiesc în Marea Britanie, pentru aceştia, decizia de părăsire a Uniunii Europene crează, în mod firesc, îngrijorări privind viitorul lor. Despre impactul acestei decizii continuăm să discutăm şi în partea a doua a emisiunii cu invitatul acestei ediţii, Excelenţa Sa, Ambasdorul României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Dan Mihalache. Domnule ambasador, cum ne va afecta Brexit-ul, din punct de vedere economic? Se schimbă ceva în relaţiile dintre România şi Regatul Unit al Marii Britanii - sper eu - în bine pentru România?

Dan Mihalache: Aşa cum am putut spune şi în prima parte a emisiunii , eu sper să fie şi ferestre de oportunitate, din punct de vedere economic, o anumită refocalizare a relaţiilor bilaterale, economice, poate un nivel mai intensificat al schimburilor comerciale în ambele sensuri, şi dinspre Marea Britanie spre România, dar şi Marea Britanie pentru anumite bunuri şi servicii, exceptând forţa de muncă, poate să reprezinte o piaţă atractivă. Vă spun după 3 ani de experienţă că sunt zone pe care noi nu le-am explorat poate suficient în care am avea şanse: apele minerale, vinurile, de plidă, româneşti, sunt foarte puţin cunoscute; turismul medical spre România, care este apreciat şi poate să fie o resursă - dau câteva exemple absolut la întâmplare, care îmi vin acum în cap, mă rog, materialele de construcţii, zone în care chiar şi România poate să fi competitivă pe piaţa de aici.

Maria Ţoghină: Pentru a interveni în direct, puteţi să ne sunaţi la numerele de telefon 021/3121054, sau 021/3123644. De asemenea, ne puteţi trimite mesaje prin sms la 0748/887766, dar şi pe paginile de Facebook "Radio România Actualităţi" şi "Serviciul de noapte cu Maria Ţoghină". Milioane de români îşi construiesc viitorul în afara graniţelor, dintre care aproape 500 de mii în Marea Britanie. Dar, oriunde s-ar afla, inima lor bate tot româneşte. Domnule ambasador Mihalache, cum le sunt românilor protejate drepturile în Marea Britanie?

Dan Mihalache:Cred că am mai discutat acest subiect. În primul rând, prin statutul pentru care ne-am bătut, anume de a-şi păstra aceleaşi drepturi ca şi până acum - dreptul la muncă, dreptul la asistenţe sociale, la asistenţă medicală - şi, în al doilea rând, într-un efort cultural, în dialogul prin în ceea ce priveşte relaţia cu autorităţile, este o plajă foarte largă. Încercăm şi noi, cu resursele noastre să facem ceea ce putem, prin asistenţă consulară, prin a încuraja, să spunem aşa, zona de protecţie care se dă prin a descuraja anumite excese, care pot apărea inclusiv în ceea ce... elemente care ţin de discriminare. Aţi pus o întrebare atât de largă, încât îmi este foarte greu să vă dau un răspuns foarte punctual.

Maria Ţoghină: Un răspuns punctual şi-ar dori de la dumneavoastră ascultătorul nostru Nelu Gorgovan, care ne-a scris pe Facebook, vă salută, ne spune că avut onoarea să vă întâlnească la Bristol cu ocazia Zilei Drapelului Naţional şi vă roagă să îl lămuriţi ce se întâmplă cu pensia, dacă pensia va mai putea fi translatată în România.

Dan Mihalache: Este o întrebare la care, din păcate, nu vreau să dau un răspuns nedocumentat, dar în mod sigur va exista un acord bilateral care să reglementeze acest aspect. Vedeţi, de fapt o asemenea întrebare punctuală face parte din acel ghem de mii de probleme de care vorbeam la începutul emisiunii, nimeni nu are răspunsuri la toate situaţiile punctuale cum este aceasta, care vor mai apărea. Sigur că da, ca un drept câştigat aici, într-o epocă în care Marea Britanie a fost membră a UE, va trebui reglementat şi modul de transfer al acestui drept spre ţara de origine. Dar, îi promit domnului că mă voi documenta în mod special asupra acestui aspect, dacă e reglementat sau nu, şi îi voi da răspunsul prin intermediul consulatului nostru onorific de la Bristol.

Maria Ţoghină: Mulţumim. Sperăm că domnul Gorgovan e pe recepţie şi a ascultat răspunsul dumneavoastră. Domnul Ion Aioanei ne scrie, este convins că Marea Britanie va rămâne un sprijin şi în bună înţelegere cu lucrarea europeană. Deci, până la urmă, speranţa este totuşi ca Marea Britanie să rămână apropiată de Uniunea Europeană. De asemenea, domnul Ioan Mihail ne adresează o întrebare. Spune, există tendinţa Irlandei şi Scoţiei de a forţa ruperea de Marea Britanie, cât de palpabil este acest scenariu?

Dan Mihalache:Da, sunt două teme foarte importante pentru peroada următoare care vor defini cumva şi traiectoria Marii Britanii pe temen lung, respectiv tipul de relaţii care se stabileşte cu UE. Şi aici, pe de o parte, există retorica la nivel guvernamental, care spune, noi vrem să fim în continuare în relaţii privilegiate cu UE, plecăm dar rămânem lângă, de fapt acest lucru l-a spus în dimineaţa aceasta şi premierul Boris Johnson. Există şi varianta, şi celălalt tip de retorică care spune, ok, Marea Britanie va juca mai degrabă un rol global, vom merge spre alte zone, pieţe, ne vom orienta spre fostul Commonwealth, vom merge spre Asia, spre zona Pacificului de Sud, vom merge spre Australia, vom construi mai degrabă cu America. E o perioadă de incertitudine şi până la urmă, sentimentul meu e că lucrurile, direcţiile nu s-au aşezat, e o perioadă de turbulenţă, să mă exprim aşa, în poltiica globală şi de reaşezare în general a relţiilor dintre diverşii poli de forţă din sistemul internaţional de putere din care Brexitul face parte ca element al unui proces mai amplu. Dar, asta e o discuţie, repet, care va trebui să o vedem, poate, în deceniul următor. Pentru că şi pentru Marea Britanie va fi important cum se va profila în această nouă calitate, dacă va fi pur şi simplu o ieşire determinată de, să zicem, anumite inconveniente pe care britanicii nu le acceptau în, ce ştiu eu, acordurile tarifare sau jurisdicţia Curţii Europene de Justiţie asupra relaţiilor lor comerciale, dar rămân în sfera de gravitaţie a Uniunii Europene, sau dacă vor căuta, într-adevăr, cum spune o altă retorică 'Britain goes global'/'Marea Britanie merge global', alte punţi, elemente de sisteme de alianţă, dar asta vom vedea în ce măsură acolo va exista şi un spaţiu de manevră. Acum, iertaţi-mă, am fost un pic mai degrabă analist decât ambasador, nu ştiu dacă răspunsul meu a fost satisfăcător, însă e un fenomen...

Maria Ţoghină: Este interesantă şi opinia analistului.

Dan Mihalache: ... e un fenomen care deschide o nouă epocă. Dar nu îmi amintesc care era cea de-a doua întrebare, pentru că erau cumva conexate.

· Deşi avem o comunitate extrem de mare, nu reuşim să ne unim

Maria Ţoghină: Aş fi curioasă cum colaboraţi cu organizaţiile de români din Marea Britanie?

Dan Mihalache: Cum se colaborează cu organizaţiile de români.

Maria Ţoghină: Aveţi o bună colaborare?

Dan Mihalache: Am o bună colaborare cu, cred, marea majoritate sau majoritatea covârşitoare a organizaţiilor româneşti. Cred că am vizitat de-a lungul celor trei ani şi jumătate toate comunităţile româneşti, de la Jersey, în sud-sud, şi până la Inverness, care e un fel de Satu Mare al Regatului Unit, adică nordul nordului Regatului Unit. Comunităţile româneşti sunt deschise, mulţi sunt oameni cu rosturile lor aici. Poate mi-aş dori două lucruri şi o spun destul de deschis: în primul rând, mi-aş dori, pe de-o parte, mai multă coeziune şi solidaritate din partea noastră, a românilor, şi trebuie să o recunoaştem că noi uneori, românii, avem un deficit de coeziune şi solidaritate, ceea ce ne face chiar şi vulnerabili în faţa unor provocări. Mi-aş dori mai mult lucru în comun, mai multă prietenie între membrii comunităţilor româneşti şi mai multe proiecte comune. Pe de-o parte, mi se pare un lucru extrem de important, iar în al doilea rând aş vrea ca în viaţa acestor organizaţii româneşti, indiferent unde s-ar afla ele pe teritoriul Marii Britanii, să se implice mult mai multă lume, oameni de foarte bună calitate, care stau departe - eu îi cunosc, uneori nu din contactul cu comunităţile româneşti, ci în alte circumstanţe, sunt profesori respectaţi în universităţi, sunt cercetători care sunt extrem de performanţi, sunt medici respectaţi, sunt asistente medicale, dar care uneori stau deoparte pentru că, mă rog, în fine, ceea ce văd nu le place foarte tare. Şi atunci, dacă vom proiecta imginea că putem face mai multe lucruri împreună, poate că şi aceşti oameni vor veni cu inima mai deschisă şi cu o implicare mai mare alături de comunităţi. Regret, de pildă, că noi, aici, deşi avem o comunitate extrem de mare, nu reuşim să ne unim... de pildăp, s-avem măcar un membru al Parlamentului britanic, care să fie de origine română. Sau avem foarte puţini consilieri locali, chiar şi-acolo unde sunt comunităţi mari româneşti, care să fie promovate de către acestea... pe listele diverselor partide politice britanice. Deci n-avem, cumva, acest sentiment al reprezentării şi al faptului că, pentru a fi reprezentaţi în raport cu autorităţile, avem nevoi de oameni care să fie în interiorul procesului politic şi administrativ din Marea Britanie, şi nu doar s-aştepte de la Ambasadă să le rezolvăm noi diverse probleme.

Maria Ţoghină: Suntem acum în legătură directă cu doamna Alina Balaţchi, cofondator al Organizaţiei Femeilor Românce din Marea Britanie. Bună seara! Bună dimineaţa! Care este în acest moment atmosfera în rândul românilor cu care intraţi în contact, doamna Balaţchi?

Alina Balaţchi: Bună seara! Mulţumim pentru invitaţie, în primul rând...! Evident, este o stare de incertitudine, pe care încercăm s-o privim cu un oarecare grad de toleranţă... ca să spun aşa... Nu este foarte clar ce se-ntâmplă - asta a fost acoperit şi de invitaţii dumneavoastră dinaintea mea -, însă, încercăm să privim pozitivul, acolo unde este... acum avem o privire mult mai clară asupra comunităţii româneşti care se află în Marea Britanie - mă refer numeric - şi încercăm să vedem care sunt eforturile cele mai bune pe care le putem face pentru a ne integra aici.

Maria Ţoghină: Pentru că sunteţi cofondatoarea unei organizaţii a femeilor, aş vrea să vă-ntreb care sunt problemele specifice cu care vă confruntaţi şi cu care se confruntă femeile din România, care au ales să mergă în Marea Britanie, în speranţa unei vieţi mai bune?

Alina Balaţchi:Bine... acum... e clar, organizaţia noastră se numeşte Organizaţia Femeilor Românce; dar să ştiţi că deserveşte întreaga comunitate. Am pornit de la această denumire şi prin prisma faptului că membrele fondatoare au fost românce, dar şi prin urmărirea modelului de societate migrantă, care suntem noi, ca şi comunitate, aici, în Marea Nritanie. De cele mai multe opri, femeile vorbeau mai bine limba engleză, erau cele care se ocupau de acte, care cresc copii, îi educă, cele care administrează finanţele familiei... Până la urmă, coloana vertebrală a comunităţii. Şi, atunci când am demarat noi acest proiect, ne-am dat seama că, prin femei, reuşim să atingem întreaga comunitate. Ce am... chiar am... început o astfel de discuţie pe unul dintre grupurile noastre... Vroiam să aflu ce le preocupă în mod deosebit, pentru a duce mesajul mai departe, către Ambasadă, şi spre autorităţile abilitate să ne reprezinte, fără a /.../ o stare de isterie, pentru că, pur şi simplu, nu este cazul în acest moment... Ambasada a comunicat foarte pertinent, foarte oficial şi la momentul potrivit... Chiar şi astăzi a fost o postare pe care am distribuit-o, în legătură cu atacurile xenofobe, dacă ar fi, să se adreseze imediat autorităţilor. În mod foarte clar, este o preocupare către a... a fi un oarecare discernământ asupra informaţiei, dacă este o informaţie provenită din surse oficiale şi nu o speculaţie, cum ar fi ce se va-ntâmpla dacă... vom fi opriţi pe stradă. Nu există, la ora actuală, niciun fel de proiect de lege... Cel puţin, am cercetat chiar interpelările la Parlamentul britanic pe această temă... Sunt doar speculaţii, încercăm să nu lăsăm această stare de speculaţii şi de isterie să domine, şi sunt foarte mândră că membrele noastre au văzut acest lucru şi că militează pentru a ne asigura că această stare de panică nu se instalează şi a ne asigura că folosim sursele oficile pentru informare... şi milităm pentru a face fiecare român care este aici să conştientizeze că, dacă este aici pe termen lung, este cazul să respecte regulile statului pe teritoriul căruia se află.

Maria Ţoghină:Ce fel de programe derulaţi în cadrul organizaţiei?

Alina Balaţchi: Noi am pornit foarte idealistic... Sperăm să fim un oarecare liant cultural între cele două comunităţi. Dar, în mod clar, am fost loviţi de realitatea socială..Avem de la proiecte culturale, pe care le derulăm fie cu alte organizaţii, fie cu Ambasada României de la Londra sau cu Institutul Cultural Român, cum este Ziua Iei, care deja a devenit un eveniment emblematic, până la proiecte mai aplicate, de la informare până la strângere de cărţi sau utilarea unor şcoli care au un număr mare de români cu carte în limba română pentru a ne păstra identitatea.

Maria Ţoghină: Doamnă Balaţchi, vorbea mai devreme domnul ambasador despre faptul că nici acolo nu reuşim să ne unim, să avem o mai bună reprezentare. Credeţi că este şi acesta un deziderat? Credeţi că Brexitul poate fi un moment care să ajute la coagularea comunităţii româneşti din Marea Britanie şi să ducă spre această mai bună reprezentativitate la nivelul structurilor politice sau la nivelul structurilor locale?

Alina Balaţchi: Reprezentativitatea va rămâne mereu un deziderat al unei minorităţi, deci nu ştiu când se va schimba acest lucru. Clar, ne dorim acest lucru, însă nu ştiu cât de pregătiţi suntem să oferim un reprezentant multifaţetat, pentru că suntem totuşi o comunitate tânără aici. Suntem, numeric, covârşitori, dar suntem totuşi proaspeţi aici şi mulţi dintre noi încă găsesc integrarea o provocare. Clar, îmi doresc şi eu, alături de doamnele alături de care încerc să aduc un pic de promovare a imaginii României, reprezentativitate atât la nivelul autorităţilor locale, chiar şi aceşti consilieri locali sunt în număr foarte mic, până la, de ce nu, parlamentul Marii Britanii, pentru că nu ne opreşte nimic, însă mi-aş dori ca persoana care va întruchipa acest lucru să fie cuadevărat pregătită.

Maria Ţoghină: Mulţumesc pentru prezenţa în emisiune. A fost în direct doamna Alina Balaţchi, cofondator al Organizaţiei Femeilor Românce din Marea Britanie. Ne întoarcem la dialogul nostru cu domnul Dan Mihalache, ambasadorul României la Londra.

Domnule ambasador, stăteam şi ascultam pe doamna Balaţchi şi mă gândeam că este şi aceasta o realitate: minoritatea noastră acolo este una destul de tânără. Vorbeaţi mai devreme despre posibilitatea unei mai bune reprezentări în cadrul structurilor de-acolo. Când credeţi că vom fi pregătiţi?

Dan Mihalache: Probabil că va veni şi acel moment. Apropos, vreau să vă spun că noi, Ambasada, împreună cu organizaţia a cărei co-fondatoare este Alina Balaţchi avem, la nivel de ambasadă, o colaborare foarte, foarte strânsă, foarte bună şi mie mi se pare că doamnele de-acolo şi domnişoarele fac o treabă absolut senzaţională, că ştiu să se mobilizeze şi, de altfel, de aceea am şi propus la un moment dat decorarea de către statul român a unora dintre fondatori. Sigur, /.../ se aşază şi ele în diverse straturi, dar important e să fie coezive şi să stabilească obiective şi să urmărească realizarea acestor obiective şi mai ales oamenii între ei, pentru că ajungem la vechi proverbe româneşti, să uite de povestea cu 'să moară şi capra vecinului', ca să mă exprim aşa, mai puţin diplomatic, şi să înţeleagă că, până la urmă, într-o altă ţară e nevoie de unitate, de coeziune, de solidaritate ca să obţii anumite lucruri. Vă dau un simplu exemplu. Cred că avem aici, cel puţin în Londra, câţiva constructori de succes, importanţi, care lucrează, au firme puternice aici, pe o plajă foarte variată, de la termopane la construcţii industriale, la case, la renovări de case, la interioare. Dacă toţi oamenii ăştia ar discuta între ei, probabil că am fi o forţă redutabilă pe piaţa de construcţii londoneză. E un exemplu de un lucru care poate fi făcut fără foarte multe eforturi.

· După 2020 se vor schimba condiţiile. Românii vor trebui să aibă contracte de muncă

Maria Ţoghină: Vă reamintim că suntem în direct cu ambasadorul României la Londra, domnul Dan Mihalache. Puteţi să ne sunaţi la numerele de telefon 0213121054 sau 0213123644. De asemenea, ne puteţi trimite mesajele la SMS 0748 87766 sau pe pagina de Facebook Serviciul de noapte cu Maria Ţoghină sau România Actualităţi

Avem un telefon în direct, îl salutăm pe ascultătorul nostru, bună dimineaţa! De unde ne sunaţi?

Lucian Nedelcu: Din Bucureşti.

Maria Ţoghină:: Vă ascultăm.

Lucian Nedelcu: Mă numesc Lucian Nedelcu şi aş vrea să-l întreb pe domnul ambasador Mihalache ce se întâmplă cu muncitorii ăştia ai noştri? De fapt, eu ştiu ce se întâmplă, că nu vor fi daţi afară din Marea Britanie, vorbesc acum de muncitorii noştri care lucrează prin depozite, prin agenţii, care nu le conferă aproape nici un fel de drepturi, nici medicale, nici de asigurări, de nici un fel, şi care muncesc cinstit şi- şi plătesc chirii mari şi plătesc transport mare, adică costuri mari la transport şi la chirii şi nu au nici un fel de drepturi şi muncesc chiar de la şase şi jumătate dimineaţă când nu circulă nici un autobuz şi trebuie să ia taxiuri, care costă şi mai mult, şi care nu sunt nici ingineri, nici specialişti în termopane, nici matematicieni, nici fizicieni. Dar vă spun eu ce se va întâmpla, de fapt Marea Britanie vrea să îi transforme în nişte sclavi, ca să nu mai fie pedepsită de UE pentru încălcarea unor drepturi elementare ale unui amărât de muncitor care şi cu concediul este super-condiţionat şi n-are decât câteva zile pe an de concediu, nu mai vorbim de alte drepturi care sunt în UE, de bine, de rau, respectate. Ei, Marea Britanie vrea să nu le mai respecte şi să-şi facă de cap cu amărâţii ăştia. Din ăştia 400.000 care sunt acolo, cred că vreo 300.000, peste 300.000 sunt ca copilul meu care munceşte în Marea Britanie, la Burmingham, într-un hal fără de hal. Cam asta vroiam...

Dan Mihalache:Se vor schimba condiţiile. Vor trebui să aibă contracte de muncă, să li se plătească un contract de muncă preexistent... Eu mă refer după perioada de tranziţie. Sunt contracte de muncă preexistente să le garanteze salariul minim pe economie, până la urmă drepturile de concediu ş.a.m.d.. Eu, îmi pare rau că trebuie să-l dezamăgesc pe ascultătorul dvs, dar cred că din punctul ăsta de vedere, pentru demnitatea umană e un lucru bun ceea ce se va întâmpla. Că dacă nouă ne place ca românii noştri să fie angajaţi cu ora prin spălătorii de maşini, să li se ia buletinele şi toate formele astea de... aici i se spune sclavie modernă... Eu cred că totuşi există şi forme mai decente de a câştiga un ban sau, dacă nu, mai bine să stai acasă. Ştiu că e o discuţie dureroasă pentru foarte mulţi dar, până la urmă, o piaţă de muncă reglementată, cu contracte, cu garanţii privind locul de muncă, cu garanţii privind întoarcerea acasă este preferabilă acestui fenomen care, sigur, aduce nişte bani unor familii şi unor oameni, dar în condiţii absolut mizerabile, şi aici sunt de acord cu ascultătorul dvs. Şi noi facem eforturi, cu ataşatul nostru de muncă, prin cooperare între Inspecţia Muncii din România şi... există aici o autoritate care se cheamă Gangmaster and Labor Abuse Authority, să limităm cât se poate acest fenomen care, hai să fim foarte direcţi, de fapt se cheamă muncă la negru.

Maria Ţoghină: Da, mai avem mesaje de la ascultători, domnul profesor doctor Ioan Iacob ne scrie pe SMS: "Felicitări pentru această emisiune cu un impact deosebit. Cred că ar trebui să discutăm nu doar despre perspectiva negativă, ci şi despre oportunităţi de continuare a colaborării bilaterale în domeniul securităţii, cercetării, culturii. Poate domnul ambasador ar putea aduce detalii legat şi de continuităţile de după Brexit. Vă mulţumesc!" Am mai atins puţin această discuţie, dar domeniul securităţii, al cercetării l-am atins mai puţin în discuţia noastră, în prima oră, despre această colaborare bilaterală.

Dan Mihalache: În domeniul cercetării va fi destul de şi interesant şi complicat în acelaşi timp, pentru că Marea Britanie era un contributor foarte mare la mai multe proiecte de cercetare europeană. Chiar există o îngrijorare în mediile europene, apropo de acest segment al cercetării. Până la urmă, soluţia pentru noi va fi proiecte de cercetare bilaterale, pe care să le dezvoltăm între centre universităţi din România şi centre universităţi din Marea Britanie şi sunt foarte-foarte multe lucuri care pot fi făcute împreună, de la fiber security, la zona de cercetare medicală, este o plajă largă, unde combinaţia de metode - inteligenţă - personal poate să fie de mare succes. Şi sper că pe viitor vom putea să identificăm asemenea oportunităţi, am organizat anul trecut o întâlnire foarte interesantă între consorţiul universitar din România, care grupează primele 10 universităţi, ca forţă, din România şi aşa-numitul /.../ care grupează primele 10 universităţi din Marea Britanie, cele faimoase, ce ştiu eu - USL, LSE, Manchester, Birmingham - şi s-a stabilit un anumit tip de contact, inclusiv demararea unor programe comune de cercetare şi educaţionale.

Maria Ţoghină: În domeniul securităţii?

Dan Mihalache: În domeniul securităţii rămâne un domeniu privilegiat al relaţiilor noastre bilaterale, cu interes din partea noastră pentru sprijin la Marea Neagră, cu interes din partea britanică pentru ceea ce poate oferi România din punct de vedere al securităţii regionale, expertiza noastră pe zona Balcanilor, în mod special Marea Neagră, într-o regiune geopolitică destul de complicată şi agitată. Noi vrem în continuare ca, împreună cu Marea Britanie, să continuăm programele pe care le-am avut în trecut în domeniul securităţii, care şi inculd şi faptul că, până la urmă, nu ştiu, fregatele britanice care vizitează Portul Constanţa, sau Marea Neagră, zona de cooperare aeriană, în fine, sunt lucruri un pic mai sofisticate din acest punct de vedere, dar Marea Britanie rămâne pentru România un partener strategic, alături de Statele Unite ale Americii, în a menţine un anumit tip de echilibru, inclusiv din punct de vedere militar-regional.

Maria Ţoghină: Un alt mesaj primit din partea ascultătorului nostru, domnul Ilie Perita Popov: "Domnule ambasador, în cât timp va începe prigoana tăcută împotriva românilor din UK?" Poate fi vorba de aşa ceva?

Dan Mihalache: Eu nu cred. Aşa cum spunea şi doamna Balaţchi, nu cred neapărat în această variantă. Că vor fi diverse excese... Acum, ştiţi cum e : opinia publică nu este controlabilă 100% şi nu orice fel de gest nelalocul lui trebuie interpretat ca un sentiment social generalizat. Că va fi un nebun care va scrie pe un perete 'Romanians go home!' sau alţi nebuni, cum a fost la Norwich ieri sau alaltăieri, care au pus în holul blocului nu ştiu ce afiş că în blocul ăsta se vorbeşte doar limba engleză, sigur că de nebuni e plină lumea, nu e niciun fel de problemă, dar cred că, în general, sentimentele publicului britanic nu sunt negative la adresa românilor şi nici nu văd de ce ar fi, de vreme ce românii sunt valorizaţi în comunităţi... Eu m-am plimbat timp de trei ani şi jumătate prin toată Marea Britanie şi vă spun sincer că din Scoţia până în Irlanda de Nord, până în Wales, până în Jersey nu am auzit decât cuvinte pozitive la adresa muncitorilor români că sunt silitori, la adresa medicilor români că sunt profesionişti, la universităţi la adresa studenţilor români, care sunt unii dintre cei mai buni, la adresa cercetătorilor români, la adresa profesorilor care vin din România. Mă rog, aici sunt paradoxurile, să spun aşa, încerc să caut o expresie care să fie potrivită şi nu neapărat foarte brutală, paradoxurile propagandei. Cei mai anti-est-europeni sau anti-români îi găseşti în comunităţi care nu au văzut niciodată picior de român.

Maria Ţoghină: Comunităţi închise şi care nu au relaţionat cu ..

Dan Mihalache: Da, comunităţi rurale, comunităţi de regulă...

Maria Ţoghină: Tradiţionale.

Dan Mihalache: ... cu centrul... tradiţionaliste, comunităţi care trăiesc cu nişte spaime că vin românii şi ne iau locurile de muncă. Aici,. in Londra, de pildă, care e un oraş foarte multicultural sau în Birmingham sau în Manchester românii sunt foarte bine primiţi, repet, ceea ce nu exclude că se vor găsi şi oameni care să comită excese. Sper că noi cooperăm cu autorităţile britanice şi de fiecare dată când apare ceva care ar trimite spre un... spre discriminare, spre o atitudine violentă în raport cu un român sau comunitate românească autorităţile sunt destul de ... acţionează cu destulă celeritate în acest domeniu.

Maria Ţoghină: Un alt mesaj pe SMS din partea ascultătorului nostru Ion Surugiu: "Ce credeţi că se va întâmpla în urma negocierii acordului comercial dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană? Deocamdată, oficialităţile britanice păstrează secretul'. Ce informaţii aveţi pe această temă? Ce repercusiuni vor fi asupra românilor şi a salariilor conaţionalilor noştri, care muncesc în Marea Britanie?

Dan Mihalache: Acum, este o întrebare extrem de complicată şi /.../ dacă aş avea răspunsul la această întrebare, aş fi cel mai deştept om din Europa şi din Marea Britanie, dar din păcate nu îl am, pentru că procesul este în curs de negociere.
Fiecare dintre părţi, respectiv Marea Britanie, pe o parte, şi Uniunea Europeană, pe de altă parte, deocamdată stau pe o poziţie relativ dure. /.../ se va vedea cum se va concretiza şi bănui că se va ajunge la o formulă de compromis, probabil nu atât de laxă precum o doreşte Marea Britanie, pentru că ea ar dori cumva să beneficieze de acelaşi regim comercial în raport cu Uniunea Europeană, ca şi cum ar fi un stat membru, ceea ce Uniunea Europeană pe de altă parte nu va accepta; poate nici chiar atât de restrictiv cum şi-o doresc unii de la Bruxelles, dar nu cred că vor fi consecinţe asupra românilor şi a salariilor lor. Deci aici românii sunt, de bine de rău, la pachet cu toţi ceilalţi cetăţeni europeni. Trebuie să mai terminăm şi noi cu excepţionalismul ăsta, mitul nostru de excepţionali, că lumea face legi pentru noi sau nu face legi pentru noi, reguli doar pentru români şi nu şi pentru alţii. Relaţiile comerciale, acordurile tarifare vor fi negociate între Marea Britanie şi Uniunea Europeană incluzând România, pentru că România este membră a Uniunii Europene şi nu poate să negocieze în mod separat o altă înţelegere comercială, pentru că asta ar însemna prăbuşirea Uniunii Europene dacă fiecare stat în parte din UE ar negocia în mod separat cu un terţ stat această zonă. Amintiţi-vă că Uniunea Europeană a început sub denumirea de Piaţa Comună, dacă vă amintiţi foarte bine, deci practic este fundamentul creării Uniunii Europene după care a urmat componenta politică, de securitate ş.a.m.d., aşa că ceea ce românilor li se va întâmpla, exact ceea ce li se va întâmpla şi celorlalţi cetăţeni europeni.

Maria Ţoghină: Mai sunt două întrebări şi cred că prezintă mare interes pentru ascultătorii noştri pentru că ne-au rugat să vă întrebăm ce se va întâmpla cu comunicaţiile mobile, tarifele la roaming, pentru că, având mulţi români plecaţi în Marea Britanie, comunicarea între acasă şi cei de acolo este destul de susţinută. Vom beneficia de tarife scăzute?

Dan Mihalache:Deocamdată, din câte ştiu eu, aceasta este o chestiune care a fost soluţionată prin zona aceasta de tranzit, în sensul că tarifele unice europene rămân valabile. Şî probabil că acest lucru se va şi întâmpla şi pe viitor, după încheierea perioadei de tranziţie. Cel puţin în următoarea perioadă în materie de comunciaţii mobile cred că va rămâne acelaşi regim de funcţionare. Şi cred că nici britanicii nu sunt interesaţi foarte tare să plătească foarte mult pentru comunicarea cu Europa sau cetăţenii lor din Europa să plătească foarte mult când sună în Marea Britanie. Gândiţi-vă că totuşi, britanicii sunt şi ei o naţiune care circulă, o naţiune care mai şi stă prin străinătate, care are proprietăţi cumpărate. De aceea, eu spun încă o dată, e un drum cu două sensuri, nu e un drum cu un sens în care noi ne rugăm de cineva să ne facă favoruri, şi ei au problemele lor, inclusiv cu apărarea drepturilor cetăţenilor lor care, nu ştiu, stau prin Spania, au case, au proprietăţi şi poate că nu le-ar conveni să fie supraimpozitate sau să plătească telefonul foarte scump când îşi sună copiii din Marea Britanie.

Maria Ţoghină: Un alt mesaj primit din partea ascultătorului nostru George Bartan, vă salută din Cleveland şi întrebarea este, în ce măsură va putea România negocia acorduri separsate cu UK fără acordul UE?

Dan Mihalache: Depinde de zona de negociere.

Maria Ţoghină: Am înţeles. Şi în final, un ultim mesaj din partea unui ascultător...

Dan Mihalache: Deci, în principiu, România nu îşi propune să iasă din logica europeană şi din procesul de negociere care se desfăşoară la nivelul UE, mai ales pe anumite subiecte sensibile, cum, repet, sunt piaţa, acordurile tarifare ş.a.m.d.. Sigur că vom avea discuţii separate pe teme de securitate politică externă, pentru a consolida parteneriatul nostru.

Maria Ţoghină: Închei cu un ultim mesaj din partea unui ascultător: "Excelenţa voastră, domnule ambasador Dan Mihalache, să-i ajutaţi pe românii din UK cu tot ce vă stă putinţă şi mai ales pe cei care chiar au nevoie". Domnule ambasador Mihalache, vă mulţumesc pentru participare şi vă mai aşteptăm la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI.

Text: Agenția de presă RADOR

Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 2/4 februarie 2020, în format video, poate fi urmărită pe pagina de Facebook a emisiunii, la linkul de mai jos:

www.facebook.com/romaniaactualitati