Revoluția Industrială 4.0 cucerește lumea. Cum ne adaptăm?

O treime din locurile de muncă pentru absolvenții cu studii superioare din lume vor fi înlocuite de mașini și software, iar actualul cadru legal al pieței muncii devine rapid învechit, avertizează mai multe analize publicate în ultimul timp.

Este clar că viitoarea Revoluție Industrială 4.0. va aduce schimbări esențiale la nivelul forței de muncă globale.

Roboții tehnologici și inteligența artificială vor fi utilizate masiv în industrie.

Se preconizează că până în 2025, forța de muncă umană va scădea, iar actuala revoluție va fi una fără precedent în istoria recentă a umanității.

Baza Revoluției Industriale este internetul, iar industria 4.0 se bazează pe sisteme fizico-cibernetice și pe faptul că mașinile pot controla alte mașini folosind inteligența artificială: de exemplu, automobile care pot circula singure pe stradă, care pot primi comenzi printr-un telefon mobil pentru a ridica produse de la un super-market sau de la o farmacie.

Sarcinile cu caracter repetitiv vor fi preluate de roboții tehnologici și oamenii vor avea locuri de muncă care implică sarcini cu grad mare de creativitate.

“Este o schimbare radicală. În primul rând, profesiile se schimbă foarte mult, în al doila rând, bagajul de cunoștinte cu care trebuie să iasă tinerii din școală de schimbă, de asemenea. Este nevoie ca tinerii să știe să programeze, trebuie să înțeleagă, să stăpânească proiectarea 3D, diverse tehnologii moderne și, în același timp, au nevoie de abilități cum ar fi creativitatea, spiritul critic, digital storytelling. Toate acestea sunt esențiale pentru succesul lor în viață și, din păcate, sistemul educațional actual a fost gândit pentru industria 3.0 nu pentru cea 4.0. Motiv pentru care în școala românească se promovează nota 10, elevii olimpici, tot felul de lucruri care nu au corespondență în noua realitate în care urmează să trăiască această generație de tineri”, a spus Răzvan Bologa, cadru didactic la Facultatea de Cibernetică din cadrul ASE București, invitat la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Rapiditatea cu care vine Industria 4.0. va crea mari disfuncționalități sociale, dacă sistemul educațional românesc nu se adaptează la fel de rapid.

“Există deja în România o mulțime de fabrici 4.0 și se vor tot înmulți în perioada următoare, în industria electronică, farmaceutică, în cea a automobilelor. Există instalații cu un grad foarte ridicat de automatizare care dispun de sisteme fizico-cibernetice. Pe de o parte, lucrul este bun, pe altă parte, ridică o problemă majoră din punct de vedere social, pentru că persoanele educate în școala industrială actuală nu prea își găsesc de lucru în această industrie. Dacă România se va umple mâine de fabrici 4.0 vom avea un număr foarte mare de șomeri, prin urmare procesul trebuie gândit cu foarte multă atenție. Este o mare șansă că România a pornit devreme în domeniul IT, dar și o mare vulnerabilitate, pentru că, totuși, noi suntem țara din UE cu cel mai mic număr de absolventi de studii superioare. În România, doar 23% dintre tinerii între 22 și 41 de ani au studii superioare pe când în Irlanda, de exemplu, sunt 60%. Ar trebuie să ducem numărul de absolvenți de studii superioare undeva spre 45%, cât este media UE, ori asta înseamnă o dublare, ceea ce este foarte dificil de făcut”, a mai precizat prof. univ. Răzvan Bologa.

România trebuie să producă roboți care cresc productivitatea muncii

România trebuie să se pregătească pentru viitor, iar una dintre problemele grave este cea demografică.

Aceasta va aduce mari necazuri pe termen mediu și lung pentru că se va crea un dezechilibru major între numărul de pensionari și numărul de angajați care trebuie să susțină pensiile.

Șansa României poate sta în roboții care cresc productivitatea muncii.

„Peste aproximativ 15 ani, în România va fi un număr foarte mare de pensionari. Așa-numita “generație a decrețeilor” va ajunge la pensie. Vom avea, probabil, în jur de 9.000.000 de pensionari și, probabil, 4.000.000 de persoane salariate, persoane active cu actualul nivel de tehnologie. Cele 9.000.000 de persoane vor pune o presiune foarte mare atât pe bugetul de pensii, cât și pe bugetul de sănătate. Fără un progres rapid în domeniul medicinei, fără automatizarea proceselor de asigurare a actului medical va fi imposibil să se asigure asistență medicală de calitate pentru 9.000.000 de persoane, va fi din ce în ce mai greu. Ar trebui să creștem foarte mult productivitatea muncii prin automatizare, prin inteligență artificială, să ne concentrăm acum să ne pregătim pentru ceea ce va fi în viitor. Este o obligație a noastră, nu este o opțiune, pentru că dacă eșuează astăzi procesul de digitalizare și modernizare a școlii, în aproximativ 15 ani va eșua sistemul de pensii și asigurări sociale. România trebuie să producă roboți care cresc productivitatea muncii, pentru că noi avem o foarte mare problemă demografică”, atrage atenția profesorul universitar.

Programarea, cheia spre Industria 4.0

Pentru a face față Revoluției Industriale 4.0, este nevoie de cunoștințe de programare, pentru că aceste sisteme fizico-cibernetice vor folosi în general diverse limbaje de programare.

Este nevoie să reușim să ne exprimăm în limbajul mașinilor, care vor fi coloana vertebrală a noii societăți.

„Job-urile cu caracter industrial vor fi înlocuite de roboți și, așa cum demonstrează statisticile, procesul acesta va crea multe job-uri noi. Problema provine din faptul că majoritatea oamenilor educați, industriali, nu se vor descurca pe aceste joburi noi. Și, de aceea, primul pas care trebuie făcut în implementarea Industriei 4.0 este o reformă educațională profundă și rapidă, proces care nu e deloc simplu. Singura opțiune viabilă pe care o văd eu este digitalizarea”.

Creta si creionul versus programare și cip-uri

Schimbarea radicală și profundă a educației este singura șansă pentru a face față viitorului.

Educația cu creta pe tablă sau cu creionul pe hârtie ar trebui uitată.

„Trebuie să le punem copiilor cip-uri în mână. E un sfat pentru toți părinții si profesorii: elevii de azi trebuie să crească cu cip-ul în mână, trebuie să învețe programarea dispozitivelor, ei sunt nativi digital. Trebuie eliminată hârtia din educație, digitalizarea asta înseamnă! Ei nu vor mai scrie pe hârtie, ci la tastatură. Prin urmare, e o schimbare radicală și profundă care trebuie să se întâmple. Expresia "Ai carte, ai parte!" este deja depășită! Viitorul e ceva de genul: "ai cip-uri, ai parte!",” a subliniat Răzvan Bologa, cadru didactic la Facultatea de Cibernetică din cadrul ASE București, invitat la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Meseriile viitorului

Dacă până acum am avut meserii care nu au avut moarte zeci de ani, de acum înainte vorbim de învățare pe tot parcursul vieții, pentru că meseriile vor fi într-o dinamică continuă, pentru a ține pasul cu schimbările.

„Există o serie de meserii care încă nu s-au inventat. În jur de 60% din meseriile pe care le vor avea elevii de azi nu s-au inventat încă. Există o dinamică foarte mare pe piața muncii, elevii vor avea profesii care se schimbă. La Industria 4.0 se ajunge la ceea ce se numește învățare continuă pe tot parcursul vieții și din cauza asta, tinerii trebuie să dobândească o serie de cunoștințe de bază foarte solide, care să îi ajute să sară de la o profesie la alta”, mai spune Răzvan Bologa,

Și da, ne putem pregăti pentru meseriile care încă nu s-au inventat participând la olimpiada de robotică și la cursurile de pe platforma https://nextlab.tech/, studiind cibernetica, învățând programare, imprimare 3D și, în general, digitalizând conținutul educațional. Trebuie digitalizate în primul rând lecțiile de matematică, fizică, biologie, limba română, a fost concluzia emisiunii Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 6/7 iunie 2022