Remus Hîrceagă:  Industria energetică,  un motor de  creștere economică pentru România

Economia globală se află în pragul celei mai slabe perioade de creștere din ultimii 30 de ani, potrivit unui raport recent al Băncii Mondiale.

Se estimează că creşterea economică va încetini pentru al treilea an consecutiv în 2024, la 2,4%, de la 2,6% în 2023.

Încetinirea economică vine în contextul unor tensiuni geopolitice evidente, care prezintă noi provocări pe termen scurt, războaiele ce ar putea avea implicații semnificative asupra prețurilor la energie și, prin urmare, asupra inflației și creșterii economice.

În România, 2024 a venit cu noi impozite, cu majorarea unor taxe, cu presiuni inflaționiste, iar zona euro înregistrează un declin, toate acestea pe fondul unui an electoral, în care vom avea cinci rânduri de alegeri.

Comisia Europeană preconiza că economia României va crește cu 3,1% în 2024 și 3,4% în 2025, însă avertizează și asupra incertitudinii accentuate de contextul unui climat fiscal și politic fluctuant.

România, în fața unui an complicat economic

Pentru mediul de afaceri românesc, anul se anunță unul delicat.

Estimările privind creșterea deficiului bugetar la 6% , inflația semnificativă, scăderea valorii banilor și climatul politic influențat de alegeri constiutie motive de îngrijorare, pentru anul 2024.

“Creșterea economică nu este unde ar trebui să fie, iar deficitul bugetar în 2023 a fost undeva la 5,5%. Previziunile pentru 2024 în ceea ce privește deficitul sunt undeva la 6%, inflația a crescut din 2020. Suntem foarte departe de ceea ce ar trebui să reprezinte o țară europeană, Tratatul de la Maastricht spune foarte clar: maximul deficitului bugetar trebuie să fie 3%, iar în cazul nostru suntem la 5,5% cu previziuni de 6% anul acesta. Nu uitați că datele statistice care vin dinspre Ministerul Finanțelor spun că cheltuielile bugetare vor crește undeva cu 48 de miliarde în 2024, iar în cel mai optimist scenariu, încasările suplimentare sunt de 47 de miliarde de lei. Asta din start mă face să cred că ținta sau, mă rog, respectarea ei, de 3% nu poate avea loc. Mai mult decât atât, cred că deficitul bugetar va avea o direcție sinusoidală, adică cred că va crește undeva spre 6% în 2024”, a spus, consultantul Remus Hîrceagă, Country Manager Expense Reduction Analysts (ERA) România, într-o analiză făcută la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

România se bazează foarte mult pe consum și încă nu a reușit să dezvolte alternative care să țină strict de capacitatea de producție.

Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă scăderea producției industriale cu aproximativ 3%.

Industria automotive și cea energetică, motoare de creștere economică

Potențialul de creștere economică a României în 2024 ar putea veni din două zone care sunt în dezvoltare: industria automotive, care este o ramură importantă a economiei, ce cuprinde acele activități implicate în proiectarea și construirea automobilelor și zona energiei, unde România stă foarte bine, fiind exportator de energie.

În zona industriei automotive, oportunitățile ar putea veni si din relocarea unor afaceri din Ucraina în România, ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei.

“Cred că industria automotive este foarte importantă în România, o văd crescând și, pe lângă investițiile din centrul și vestul țării în această industrie a firmelor mari producătoare, mai apar și oportunități care vin, din păcate, având în vedere ceea ce se întâmplă în Ucraina. Este o mare investiție acum relocată din Ucraina în România, undeva aproape de Oradea, în zona Bihor, o investiție de 600 și ceva de milioane de euro, un mare producător de anvelope care și-a relocat producția în România. Adică apar și oportunități, chiar dacă bazate pe un conflict pe care nu cred că și-l dorește cineva”, a punctat Remus Hîrceagă.

Zona energetică va fi, de asemenea, un vector de creștere economică, prin diversitatea resurselor României, dar și prin impunerea unui jucător român mare pe piața energiei, Hidroelectrica.

“Hidroelectrica a devenit cea mai mare firmă din sud-estul Europei cu niște rezultate foarte, foarte bune. Suntem binecuvântați de Dumnezeu, avem pe lângă partea de hidro, după cum știți, Hidroelectrica, care-i producător de energie română, cu deschidere către consumatorul casnic, avem foarte mult gaz, avem încă foarte mult cărbune, avem nuclear, noi suntem exportatori de energie acum, recunosc, nu prin prisma măririi capacității de producție în mod special, ci prin scăderea consumului. Eu văd această industrie pe creștere și poate fi un un driver foarte important și un un vector de de creștere a acestei țări, fără nicio problemă”. Remus Hîrceagă, Country Manager Expense Reduction Analysts (ERA) România

Si zona infrastructurii ar putea înregistra o creștere, dacă reușim să atragem fondurile puse de dispoziție.

Reglarea fiscalității se face “pe umerii antreprenorului român”

Anul 2023 nu a fost unul de bun augur pentru antreprenorii români, din perspectiva măsurilor luate de guvernanți în acest domeniu, iar 2024 se anunță unul dificil.

“Măsurile care s-au luat pentru antreprenorii români în 2024 sunt niște măsuri care clar nu-i avantajează. Măriri de taxe, de impozite ș.a.m.d. Nu poți să schimbi totul ad-hoc, doar bazat pe niște lucruri care se întâmplă ca să-ți reglezi tu niște bugete pe care vrei să le ții sus. Adică tot timpul reglarea fiscalității în România se face pe umerii antreprenorului român, care chiar dacă este în general mic, este foarte numeros. Eu m-aș gândi în primul rând, cum să fac să recuperez 19 miliarde de euro TVA din piață și după aceea să supraimpozitez antreprenorii români”, susține consultantul.

În ceea ce privește facturarea electronică, este o idee bună în combaterea evaziunii fiscale, dar nu era neapărat o prioritate, mai ales că sunt mult sincope de funcționare.

“E-factura este ok, dar nu știu dacă asta era prioritate din punct de vedere fiscalitate și impozite în România, în momentul actual. Nu cred că asta rezolvă problema”.

Pe lângă problemele de fiscalitate, antreprenorii români depind mult de amenințările din jur, cum ar fi războiul din Ucraina, dar și de alegerile de pe tot globul, care vor influența mediul de afaceri românesc, pentru că nu mai există piețe izolate.

Business-urile din agricultură și energie par a fi cele mai vulnerabile din acest punct de vedere, în opinia lui Remus Hîrceagă.

“Aș fi foarte atent dacă aș avea business în agricultură, pentru că problemele care sunt acum pe partea logistică și problemele cu fermierii ucraineni sunt reale și, într-adevăr, e o mare problemă și dacă aș avea costuri mari pe partea de energie, indiferent că vorbim de electricitate, că vorbim de gaz, că vorbim de orice altceva, iarăși aș fi foarte foarte atent și aș încerca să îmi fac niște planuri de backup. Iar pe zona de gaz, este legătura cu Orientul Mijlociu, unde poate exista o criză a gazului, nu cred că la dimensiunea celei care a fost cu Rusia prin războiul din Ucraina, dar poate exista, având în vedere alianțele din zonă și cum se susțin unii pe alții, iar creșterea prețului gazului din nou ar genera creșteri de energie, indiferent că vorbim de gaz, combustibil, electricitate ș.a.m.d”.

Optimizarea costurilor, beneficii si avantaje

În contextele economice actuale, procesul optimizării de costuri poate aduce multe beneficii unei companii, dacă este făcut de specialiști.

Este vorba de un proces de minimizare de costuri în timp ce se maximizează profiturile afacerii.

Compania economisește bani și resurse multiple și acest lucru are ca efect creșterea performanțelor.

„Optimizarea de costuri, atunci când este realizată de specialiști, aduce valoare măsurabilă unui business. Practic, vorbim despre parcurgerea unor etape al căror scop final este minimizarea costurilor și maximizarea profitului”, a explicat Remus Hîrceagă.

El a exemplificat beneficiile optimizării de costuri în bugetul unei familii.

„Vorbesc despre optimizarea costurilor și nu reducerea cheltuielilor. Dacă vorbim de bugetul unei familii, cred că cel mai bun exemplu pe care pot să-l dau este cu mobilitatea. Oricum, românilor le place foarte mult să circule cu mașina și majoritatea familiilor au cel puțin o mașină. Diferența dintre reducerea cheltuielilor și reducerea costului este următoarea: în momentul în care am un Volkswagen în familie pentru care plătesc, să spunem, 300 euro pe lună, reducerea cheltuielilor înseamnă că eu renunț la acel Volkswagen și-mi iau o Dacie pentru care plătesc 100 euro pe lună, diminuând calitatea și confortul. Asta înseamnă reducerea cheltuielilor. Optimizarea costurilor înseamnă că acel Volkswagen pe care eu îl am și pentru care plătesc 300 euro pe lună în leasing operațional pot să-l am cel puțin în aceeași configurație de dotare , dar plătesc pentru el lunar 250 euro. Adică reducerea costurilor și optimizarea costurilor au legătură cu plata unei sume mai mici pentru același nivel de calitate a serviciului sau produsului oferit”.

Cert este că va fi anul optimizării inteligente a resurselor, a mai spus Remus Hîrceagă, Country Manager ERA România, iar cuvântul anului în afaceri va fi inteligența, fie că vorbim despre implementarea unor tehnologii bazate pe inteligență artificială, fie că ne referim la setarea unor obiective smart.

Scenarii pesimiste: amenințările unui blackout

În ceea ce privește viitorul, acesta este total imprevizibil, dar trebuie lucrat cu mai multe scenarii, pentru că întotdeauna va exista cel puțin o “furtună”.

Scenariile pesimiste iau în calcul chiar amenințarea unui blackout, adică stoparea furnizării de energie, cu efecte devastatoare.

“Foarte multe voci din domeniu așteaptă o eliminare, dacă vreți, sau oprirea furnizării de energie, un blackout în următoarea perioadă. Iar vocile și mai pesimiste spun că, pe lângă blackout, este posibil să avem și un atac cibernetic. Ambele sunt tragice. La un blackout, gândiți-vă că pică practic toate sistemele, indiferent că vorbim de încălzire sau de internet, sau de transmisiune live sau de orice altceva. Adică poți să ai niște consecințe foarte, foarte mari și repornirea sistemului este foarte complicată. Iar la atacul cibernetic este mult mai complex. Gândiți-vă că totul este practic digital, inclusiv banii noștri, actele, totul este acum digitalizat, chiar dacă în România nu la un nivel atât de mare, dar în general e digital, adică practic totul are legătură cu o bancă, vine și portofelul digital. Adică un atac cibernetic de anvergură poate să lase practic niște găuri care nu pot fi recuperate”.

Remus Hîrceagă, drumul de la top management la antreprenoriat

După 16 de ani în care a ocupat poziții în top managementul unor companii ca Exonn Mobil, OMV Petrom, sau Țiriac Group, Remus Hîrceagă a pornit pe drumul antreprenoriatului.

El a decis astfel să se orienteze spre domeniul optimizării costurilor, astfel că în 2020 a achiziționat franciza Expense Reduction Analysts (ERA). Este una dintre cele mai cunoscute companii de consultanță în gestionarea costurilor la nivel mondial.

În 2023 își continuă drumul prin achiziționarea Master Franciza ERA pentru România.

În prezent, Remus Hîrceagă deține funcția de Senior Partner în cadrul ERA România și în ultimii ani s-a dedicat optimizării costurilor pentru organizații din diverse sectoare.

El are o pregătire academică solidă, o diplomă de licență în electrotehnică, obținută la Cluj-Napoca și specializări în management la două instituții de prestigiu din Marea Britanie, The Open University Business School și The University of Sheffield.

Remus Hîrceagă are o abordarea ambițioasă, dedicare față de atingerea obiectivelor și inovația în afaceri.

El se implică în activități de mentorat și coaching, contribuind la dezvoltarea și îndrumarea viitoarelor generații de lideri de afaceri.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 22/23 ianuarie 2024