Poveștile vinului. “În jurul viței de vie s-au format popoare și țări”

Vinul din pahar spune o poveste.

Pe lângă faptul că ne încântă în cele mai neașteptate feluri, în functie de aspect, culoare, aromă, consistenţă, el spune povestea unor generații întregi, a formării unor popoare și țări.

“E vorba despre o caracteristică pe care o are vița de vie și care a schimbat fundamental inclusiv migrația marilor popoare. Plantele cerealiere sunt luate, depozitate, populațiile mergeau mai departe, le replantau, așteptau prima recoltă, le recoltau, consumau, păstrau semințe, plecau mai departe. În momentul în care populațiile acestea migratoare, de la est la vest, au trecut prin bazinul caucazian și au dat de vița de vie, au ajuns imediat și pe teritoriul de astăzi al României și al Republicii Moldova, lucru foarte important. Și au pus viță de vie, nu au mai plecat pentru că a trebuit să aștepte patru-cinci ani să se bucure de roadele viței de vie. În jurul viței de vie s-au format popoare și țări, de fapt vița de vie a schimbat total viteza de deplasare a popoarelor”, a povestit doctor Cătălin Păduraru, președintele VINARIUM Internațional Wine Contest, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Via românească, identitate și tradiție

Când vorbim despre calitatea vinului, toți indicatorii arată faptul că 70-80% se bazează în primul rând pe plantarea și îngrijirea viței de vie.

Pentru a aprecia însă calitățile unui vin bun este nevoie de foarte multă educație, în special de una țintită pe tineri, care au nevoie și de un alt limbaj, mai spune Cătălin Păduraru.

Pentru că dincolo de vin, via românească înseamnă identitate și tradiție.

“Tot ce este legat de via românească ține de fapt și de identitatea națională, de o o speranță mai bună pentru un trai mai bun în termeni economici, coeziune socială, șanse pentru migrația inversă ș.a.m.d. Deci, sunt niște lucruri foarte serioase care ar trebui asumate de stat, lucru care, deocamdată, să spunem, nu se întâmplă. De aceea România are mult de lucrat la brandul de țară”, a subliniat Cătălin Păduraru.

85% din vinurile produse în R.Moldova sunt exportate

Alături de România, Republica Moldova are o bogată tradiție viticolă, fiind cunoscută pentru patrimoniul său istoric viticol.

Diferența este că aproximativ 85% din volumul de vin produs la vecinii noștri de peste Prut este comercializat în afara țării în 63 de țări ale lumii, plasând vinul printre cele mai importante produse de export ale economiei.

În prezent, peste 70% din vinurile îmbuteliate sunt exportate în țările UE, Asia Pacific și America de Nord.

Și asta pentru că Republica Moldova, o țară cu tradiție în producerea vinului, merge pe lângă tradiție, pe inovație și pe cercertarea pieței, astfel încât să fie permanent la curent cu trendurile în domeniu.

“Una din piețele țintă pentru vinurile din Republica Moldova este Olanda. Noi vedem un potențial hub de exportare ulterioară în regiunea aceasta, inclusiv Marea Britanie, deoarece noi exportăm 85% din vinurile noastre. Vinificatorii noștri sunt proactivi, ei studiază zi și noapte tendințele globale. Ceea ce noi facem în Republica Moldova, combinăm tradiția cu inovațiile. Dacă vorbim despre tradiție, familia este pilonul principal în transmitere tradițiilor. Părinții noștri, bunii noștri produceau vin, iar ulterior acest lucru s-a transformat prin educație formală sau chiar informală, prin educație în domeniul oenologic. Prin acest tip de educație ne asigurăm că noile generații care vin dobândesc cunoștințe tradiționale în acest domeniu”, a explicat Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului din Republica Moldova, prezent la emisiunea Serviciul de noapte prin sistem videoconferință.

Inovația merge până la folosirea noilor tehnologii, inclusiv a Inteligenței Artificiale pentru designul etichetelor sau în partea de comunicare.

România “nu bifează“ la capitolul export

Spre deosbire de Republica Moldova, România nu reușește să se impună pe piețele externe.

O explicație ar fi că în România, consumul este foarte mare.

“Republica Moldova bifează la export și noi nu și nu pentru că nu ne pricepem. Consumul este foarte mare, drept pentru care ei și exportă în România, România este principala piață pentru Republica Moldova, iar noi nu avem acest apetit pentru piețele externe. Mai trimitem unde sunt piețe etnice, prin Spania, Italia, dar fără să atacăm evident marea forță a celor două țări”, a punctat Cătălin Păduraru.

Vinul de casă, net inferior celui produs la vinărie

România are peste 230 de crame înregistrate oficial în care este garantată calitatea, iar organele de stat verifică periodic aceste entități.

Acestea produc vinuri de calitate, care sunt superioare vinului produs în gospodărie.

“Sfatul meu este următorul: în primul rând, adăugarea zahărului în vin este interzisă. Are doar o singură fereastră de oportunitate, să spun așa. Se cheamă saptalizare, adică îmbogățirea mustului din struguri, prin adaugarea de zahar, pentru a-i crește potențialul alcoolic. Nu există această practică, dimpotrivă, este împotriva legii. Putem să facem orice produs în felul ăsta. Nu încurajez acest lucru și să știți că n-o să pierdeți nimic pentru sănătatea dumneavoastră dacă o să abandonați această practică. În al doilea rând, în ceea ce privește vinurile care se fac în gospodării, nu sunt condiții de igienă foarte bune și nu pot ajunge la un nivel de alcool foarte mare, pentru că drojdiile mor. Mai bine cumpărați niște struguri de soi, care au o acumulare mare de zaharuri natural, și cumpărați niște drojidii selecționate și o să aveți un vin bun care ține, făcut de dumneavoastră, și n-o să mai puneți ‘minunea’ aceea de zahăr care, încă o dată spun, nu este recomandată de către nimeni”, a punctat Păduraru.

O autostradă a vinului ar pune România pe harta turismului viticol

România are un potențial viticol foarte mare, fiind pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume și pe locul 6 în Europa.

Răspândirea geografică a podgoriilor pe regiuni face posibilă crearea unor itinerarii turistice și chiar o “autostradă a vinului”.

Astfel, România ar putea putea fructifica o latură importantă a turismului, cel viticol, care ar aduce mulți turiști străini să se bucure de experiențe interesante pe drumul vinului și al podgoriilor românești.

“Noi am gândit la Institutul Vinului, unde există și Vinarium, un nou tip de turism care se leagă de un proiect major al țării, Autostrada A7, care ajunge până în Moldova și de la Iași chiar până în Republica Moldova, care s-ar putea numi ‘Autostrada Podgoriilor’. Pentru că trece prin cele mai importante podgorii din țară, prin Dealul Mare, prin Vrancea, după aceea prin Moldova. Nu înseamnă că minimalizez importanța podgoriilor din restul țării. Se poate dezvolta un nou tip de turism, turismul cu rulote. Nu se pot construi zeci de hoteluri în crame peste noapte. Amenajarea unor spații pentru campare și rulote se poate face peste noapte, e nevoie doar de apă și curent electric. Și putem avea, pe această autorută, străini foarte mulți care consumă tipul ăsta de turism. Dintr-o dată, cramele s-ar putea umple și, repet, s-ar înlocui lipsa infrastructurii hoteliere. Acesta este un program o să avem curaj să-l susținem, sper ca politicienii noștri să-l adopte ca atare, să se cheme ‘Autostrada Podgoriilor’ sau ‘Autostrada Vinului’ ”, a subliniat Cătălin Păduraru, președintele VINARIUM.

VINARIUM International Wine Contest este cel mai important concurs internațional de vin din Europa Centrală și de Sud-Est, iar anul acesta s-a desfășurat în perioada 23 – 26 mai 2024 la Ploiești.

Vinurile din R.Moldova cuceresc Bucureștiul

La acest sfârșit de săptămână (12- 13 octombrie 2024), Bucureștiul găzduiește Festivalul Vinului Moldovei, editia a IV-a.

Organizatorul principal, Oficiul Național al Viei și Vinului din Republica Moldova , reunește un număr impresionant de producători locali de top, gata să vă ofere o experiență de degustare unică și memorabilă.

“Vor participa 50 de producători. În 2019 am început cu un număr mai mic, acum am ajuns la 50. Noi ne așteptăm la zeci de mii de pasionați ai vinului în această perioadă și cel mai important, venim cu un slogan nou al brandului vinicol de țară și anume ‘Vinul nostru cucerește lumea’. Ne propunem să cristalizăm tot ce are Republica Moldova mai bun, inclusiv angajamentul de a produce vinuri de o calitate excepțională, pentru ca toți pasionații de vinuri să aibă posibilitatea să deguste la acest festival. Dacă anul trecut 44 de crame din Moldova și-au expus cele mai bune produse, ediția din acest an promite să ridice standardele, cu surprize speciale și o selecție și mai variată de vinuri”, a anunțat Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului din Republica Moldova.

Festivalul se va desfășura în Parcul Tineretului, cu acces din strada Gheorghe Șincai și aduce, pe lângă vinurile de excepție, și un spectacol cultural diversificat.

VIDEO: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 7/8 octombrie 2024