Ovidiu Raețchi, ambasadorul României în Japonia: România poate deveni un partener pentru tehnologii avansate în zona energiei

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (3 decembrie, ora 00:05) - Emisiunea: "Serviciul de noapte" - Realizator: Maria Țoghină.

Bun regăsit, dragi prieteni ai "Serviciului de noapte!".

Sunt Maria Țoghină și vă invit să urmăriți o ediție specială realizată săptămâna trecută la capăt de lume, tocmai în țara soarelui răsare.

Discutăm despre relațiile româno-nipone, despre Expoziția Mondială "Osaka 2025", dar și despre ce am putea învăța de la japonezi cu Excelența Sa, Ovidiu Raețchi, ambasadorul României în Japonia.

Ovidiu Raețchi a fost acreditat ambasador al României în Japonia cu reședința la Tokyo la începutul acestui an, dar activitatea a debutat abia în luna septembrie. Doctor în istorie și în științe politice, Ovidiu Raețchi deține un master în cultura arabă și unul în civilizație ebraică. A fost directorul Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului, deputat în Parlamentul României și președinte al Centrului Euroatlantic de Reziliență, cu rang de secretar de stat.

Diplomații de la București și de la Tokyo au lucrat câteva decenii la Parteneriatul Strategic România - Japonia

Excelența Voastră, domnule ambasador Ovidiu Raețchi, vă propun să deschidem dialogul nostru cu o evaluare a relațiilor bilaterale România-Japonia, pornind însă de la Parteneriatul strategic semnat în 2023.

Ovidiu Raețchi: Vă mulțumesc pentru întrebare! Parteneriatul strategic a venit la puțin timp după marcarea unui secol de relații bilaterale, deși, dacă ne uităm în istorie, putem merge și mai departe în istorie, însă momentul care a fost convenit de diplomați și de istorici a fost cel din 1917 pentru pornirea relațiilor bilaterale. Ulterior, un moment important, 1921, acela fost marcat în întâlnirile care au avut loc în anul 2021. Apoi a venit anul 2023, anul Parteneriatului strategic. În martie 2023, aici, la Tokyo, președintele Iohannis a parafat un parteneriat pentru care diplomații de la București și diplomații de la Tokyo au lucrat câteva decenii. Efectele sunt categorice, noi le simțim deja, pentru că foarte multe energii latente, care așteptau cumva această consacrare oficială diplomatică, încep să se vadă. Sunt multe proiecte la care s-a lucrat ani de zile, s-a lucrat decenii și care acum, după semnarea parteneriatului strategic, încep să devină realitate.

Linia de metrou M6, care duce înspre Otopeni, vine în urma unei finanțări propuse de guvernul japonez.

Realizator: Domnule ambasador, care sunt, totuși, principalele beneficii ale acestui parteneriat și ce domenii prioritare sunt vizate de acest parteneriat?

Ovidiu Raețchi: În toate domeniile. Şi eu vă propun să trecem cumva prin câteva proiecte care s-au materializat după semnarea parteneriatului strategic. De exemplu, linia de metrou M6, care duce înspre Otopeni, care trebuie să facă legătura între centrul aglomerat al Bucureștiului și zona la fel de aglomerată a aeroportului. Vine în urma unei finanțări propuse de guvernul japonez în urmă cu câțiva zeci de ani și în acest moment, în acest an, vedem efectiv lucrările în teren. În nordul capitalei deja avem un șantier care sigur că va provoca poate disconfort o perioadă, însă pe termen lung va duce la o linie de metrou strategică, tocmai pentru eliberarea traficului bucureștean. Ei bine, așa cum spuneam, acesta este un model de parteneriat Japonia-România, de finanțare, care se transformă într-o realitate, iată, după, așa cum spuneam, mulți ani de discuții. Un alt exemplu foarte bun este lansarea “Samurai Bonds”, a unor obligațiuni pe piața japoneză, despre care s-a vorbit mult timp și care în urmă cu o lună au devenit realitate. Cred că sosisem de o săptămână când am primit telefonul că urmează să se semneze și că și ambasada noastră va avea un rol aici, sigur, lucru care ne-a bucurat. Un alt exemplu, schimbând acuma aria, este ICR Tokyo, Institutul Cultural Român Tokyo, despre care se discută de doi, trei ani și care a devenit realitate în aceste zile, odată cu venirea primului expert al institutului în luna septembrie, aici. Mâine are loc festivitatea de inaugurare, de lansare ICR Tokyo. Vom beneficia de prezența președintelui ICR și președintele EUNIC al institutelor culturale la nivel european, domnul Jicman, care va fi alături de noi. Și e o veste extraordinară, pentru că poporul japonez, așa cum poate vom avea posibilitatea să intrăm în detalii, e un popor extrem de deschis pentru tot ce înseamnă cultură. Alte două exemple, ca să răspund totuși în niște parametri de timp rezonabili, sunt forumurile economice care au început să prindă contur după parafarea Parteneriatului Strategic. Avem lansat în 2023, la Cluj, chiar în marja parafării Parteneriatului strategic, un forum dedicat inovației, un forum România-Japonia pentru inovație, care anul acesta la Tokyo a avut o a doua ediție în variantă japoneză și anul viitor va merge foarte probabil la Iași pentru a treia ediție, din nou pe tărâm românesc. Este acest principiu al țării care se schimbă în fiecare an. Iar în urmă cu, cred că mai puțin de o lună, la București, în Palatul Parlamentului, a avut loc prima ediție a Forumului Energiei România - Japonia, onorat de circa 70 de invitați din Japonia, de la cel mai înalt nivel, atât din zona administrației publice, cât și din zona capitalului privat.

Parteneriatul strategic România-Japonia are un pilon strategic, inclusiv în zona de energie. România poate să devină o poartă de intrare și un partener pentru tehnologii avansate pe care cercetătorii japonezi le au deja în dezvoltare.

Realizator: Deci, sperăm ca și în domeniul energiei să existe o colaborare mai strânsă între România și Japonia.

Ovidiu Raețchi: Există deja porți deschise, însă da, atât pentru România, cât și pentru Japonia acesta este un domeniu de mare interes, inclusiv în zone emergente, să spunem, cum este hidrogenul. Investitorii japonezi au înțeles mesajul părții române, și anume că România e un hub energetic în zona Uniunii Europene, în zona Mării Negre, în zona europeană, că este un stat cu un mix energetic foarte complex și foarte coerent. Cumva, avem din fiecare opțiune energetică câte ceva, așa cum și Japonia își dorește să aibă un un mix energetic pe care să-l și dezvolte prin aceste tehnologii emergente din zona de cercetare. Și mai avem ceva foarte relevant noi, și anume poziția strategică de la Marea Neagră, care permite atât transportul gazelor din Marea Neagră, cât și preluarea unor alte forme de energie și transmiterea mai departe către Uniunea Europeană. Deci, da, parteneriatul strategic România-Japonia are un pilon strategic, inclusiv în zona de energie, pentru că România poate să devină o poartă de intrare și poate să devină un partener pentru tehnologii avansate pe care cercetătorii japonezi le au deja în dezvoltare.

Semnalul oferit de obligațiunile “Samurai Bonds” este că piața românească este o piață credibilă, solidă din perspectiva investitorilor japonezi

Realizator: Excelența Voastră, m-aș întoarce la “Samurai Bonds”, pentru că informația aceasta nu cred că este suficient de cunoscută publicului larg. Care ar fi domeniile de interes pentru ascultătorii Radio România Actualități atunci când discutăm despre “Samurai Bonds”, ca să înțeleagă și ei despre ce este vorba și dacă li se adresează în vreun fel și care ar fi beneficiul României?

Ovidiu Raețchi: Beneficiul României este capacitatea de a se împrumuta, de a fi activă din punct de vedere financiar pe piața japoneză, iar lucrul ăsta nu se întâmplă decât dacă un stat este credibil pe piața respectivă și se află la un nivel de parteneriat diplomatic ridicat. Deci semnalul oferit de această emisiune este că piața românească este o piață credibilă, solidă din perspectiva investitorilor japonezi. Este o piață stabilă în care, iată, Japonia e dispusă să investească pe termen lung. Deci efectul nu face decât să credibilizeze, să legitimeze România ca partener economic pentru toate celelalte piețe, pentru că analiștii din Japonia nu fac, nu-și asumă astfel de investiții riscante. E categoric un semnal de stabilitate și de credibilitate care sigur că se va reflecta și se reflectă cumva în viața de zi cu zi a fiecărui român.

Capitalul intelectual, fructificat pe piața din Japonia

Realizator: Rămânem în zona economică, pentru că vorbeați mai devreme despre exemplele legate de investițiile majore ale Japoniei în România. Este evident pentru toți românii că în România companiile japoneze sunt prezente și derulează aceste proiecte majore, care sunt în beneficiul nostru, al tuturor. Însă noi, românii, avem companii prezente în Japonia?

Ovidiu Raețchi: Avem. E un exemplu pe care l-am folosit de fiecare dată al unei companii faimoase, deja celebre, pentru faptul că reprezintă un unicorn, marele unicorn al României în ultimele decenii. E vorba de UiPath, o companie care a făcut carieră pe piața de la New York, însă înainte să aibă această evoluție a avut deja rezultate consistente la Tokyo. Și, din punctul ăsta de vedere putem vorbi deja de o nouă ofertă, dacă vreți, a modului în care business-ul românesc activează în Japonia și peste hotare, o ofertă care ține de creativitate, care ține de tehnologii dinamice, emergente, pentru că vorbim de automatizare, vorbim de robotică, deci de o speculare, de o marcare a inteligenței și educației din România. Sigur că există și alte relații economice unde avem, de exemplu, mierea românească, care e foarte prezentă aici; avem vinul românesc care începe să își facă loc pe piața japoneză, însă ne bucură foarte mult când vedem acest capital intelectual fructificat pe piața din Japonia.

În Japonia, nu poți să impui produse fără să spui și o poveste odată cu produsul, o poveste culturală. Și vinul are această capacitate de a spune o poveste despre istoria României, despre figuri foarte importante, despre estetica preferată de români.

Realizator: Chiar voiam să vă întreb cum pot companiile românești să pătrundă pe piața japoneză și ce produse sau servicii românești sunt de interes pentru Japonia? Ați vorbit despre miere, cu care noi ne mândrim de altfel, și care în România, din păcate, este mai puțin consumată.

Ovidiu Raețchi: Există structuri care împing înainte relațiile economice, atât structuri care țin de misiunea diplomatică. Atașatul nostru economic, domnul Adrian Ionescu, este foarte activ. Există o structură economică japoneză foarte activă la București și recomand oricărui investitor să se îndrepte către acești reprezentanți ai celor două state, să ceară informații, să ceară sprijin, pentru că îl vor primi. În ceea ce privește produsele competitive ale României, așa cum spuneam, sprijinim foarte mult prin ceea ce facem, inclusiv parțial prin activitatea noastră, zona de energie, sprijinim foarte mult zona de inovație, sprijinim produse care sunt, chiar dacă sunt vinurile, de exemplu, ele au o implicație culturală foarte mare și identitară, iar în Japonia nu poți să impui produse fără să spui și o poveste odată cu produsul, o poveste culturală. Și vinul are această capacitate de a spune o poveste despre istoria României, despre figuri foarte importante, despre estetica preferată de români. Sigur că nu pot să intru în detalii comerciale, însă vinul cel mai vândut în momentul de față pe piața japoneză este un vin care spune o astfel de poveste, inclusiv prin ambalaj.

Realizator: Care este acela?

Ovidiu Raețchi: Pot să spun?

Realizator: Da.

Ovidiu Raețchi: Cred că este "Caii de la Letea".

Realizator: Da, interesant, ne dorim să fie cât mai multe vinuri de succes în Japonia. Cred că aici aveți sau avem cu toții o concurență, cea pe care ne-o fac fraţii noștri de peste Prut, și anume Republica Moldova, care și ei se extind foarte mult pe piața din Japonia.

Ovidiu Raețchi: Eu o văd că pe o asociere fericită, pentru că soiurile sunt aceleași și cresc cumva notorietatea produselor oferite de România. "Feteasca neagră" este un un exemplu din această categorie, cu mare căutare aici. Am avut la Ziua Națională onoarea de a-l avea pe vicepreședintele dietei prezent și chiar cel care a rostit urarea de noroc, de kanpai-ul de aici, tradițional japonez, și în cadrul discursului el a ținut să menționeze o plăcută descoperire a vinului românesc. A menționat explicit "Feteasca neagră". România reușește să vândă câteva sute de mii de sticle anual, la care se adaugă, din perspectiva noastră, sticlele din Republica Moldova și atunci însumat undeva prezența noastră tinde să ajungă în primele 10 ca forțe care își fructifică aici produsele. Însă, așa cum spuneam, în momentul în care vom avea o implicare mai mare în zona identitară, culturală, națională, atunci când vinul va deveni parte dintr-o poveste culturală pe care vrem să o spunem, cu siguranță potențialul nostru este mult, mult mai mare și îl veți vedea fructificat în următorii ani.

Încercăm să punem în legătură investitorii români și investitorii japonezi. Avem ușile deschise în cadrul ambasadei față de orice solicitare și orice întrebare legată de piața din România.

Realizator: Ovidiu Raețchi, ambasadorul României în Japonia este invitatul nopții la Radio România Actualități. Rămânem, însă, în zona economică pentru că eu cred că este o dimensiune relevantă a colaborării dintre cele două state. Cum acționați aici, la nivelul ambasadei, pentru a atrage mai mulți investitori japonezi către România? De ce anume sunt aceștia interesați și care sunt atuurile României pentru investițiile majore? Vorbeaţi mai devreme despre poziționarea geostrategică, ajutată inclusiv de poziționarea geografică a României.

Ovidiu Raețchi: Da, poziționare geostrategică, stabilitate în domeniul politic, în domeniul valorilor euroatlantice este un lucru pe care partenerii japonezi îl caută. Din punctul ăsta de vedere, România este în mod categoric un hub și un hub cu potențial semnificativ pentru procesul de reconstrucție din Ucraina. În privința modului în care acționăm în relația cu investitorii japonezi, încercăm să avem ușile deschise în cadrul ambasadei față de orice solicitare și orice întrebare legată de piața din România. Încercăm - mai mult decât atât - să vizităm orice companie japoneză care vrea să transmită mesaje în privința investițiilor cu potențial, mesaje pe care noi le transmitem mai departe în țară, iar după acest moment încercăm să punem în legătură investitorii români și investitorii japonezi în cadrul acestor formate de tip forum, care, așa cum spuneam, au loc regulat, deocamdată anual, parțial în România, parțial în Japonia, dar care, în ritmul dezvoltării interesului, e posibil să devină și mai frecvente. Iar anul viitor, așa cum știți, ne pregătim pentru "Expo Osaka 2025", care va fi, din nou, o ocazie să punem foarte frecvent aici, în Japonia, în conexiune investitorii români și investitorii japonezi.

Brâncuși este extrem de popular în Japonia. Brâncuși a avut elevi japonezi pe care i-a marcat. Dacă noi vom spune această poveste a prezenței lui Brâncuși în România, sunt convins că vom putea să aducem turiști japonezi inclusiv pentru acest element.

Realizator: Revenim la expoziția din Osaka. Până atunci însă, turismul reprezintă o oportunitate pentru țara noastră, din păcate insuficient exploatată. Nu reușim de 35 de ani să punem în valoare aceste avantaje pe care le avem în domeniul turismului. Pentru această zonă, ce strategii aveți pentru a avea mai mulți turiști japonezi în România?

Ovidiu Raețchi: Turismul japonez în România trebuie să țină pasul, din perspectiva mea, cu turismul românesc în Japonia. Așa cum ați văzut, Japonia devine o țintă de călătorie majoră și turismul devine o parte importantă a bugetului Japoniei. Și România nu doar că trebuie să țină pasul și să aibă o ofertă similară, însă are toate datele să facă asta, pentru că turismul japonez, ca multe alte produse - așa cum spuneam și despre vin - este un turism care se orientează în funcție de ofertă culturală, se orientează în funcție de o poveste pe care o avem de spus, se orientează în funcție de o curiozitate intelectuală foarte mare.

Cu alte cuvinte, spune o poveste și vei vedea rezultatele, iar misiunea noastră, pe cât o putem noi îndeplini, este să sprijinim România, să sprijinim capitalul privat, să sprijinim inclusiv statul român, prin instituțiile lui de specialitate, să spună aceste povești, care cred că sunt foarte convingătoare pentru japonezi. Vă dau un singur exemplu: Brâncuși. Brâncuși este extrem de popular în Japonia. Brâncuși a avut elevi japonezi pe care i-a marcat. Și Brâncuși are o parte importantă din activitate, așa cum știm, în România. Dacă noi vom spune această poveste a prezenței lui Brâncuși în România, sunt convins că vom putea să aducem turiști japonezi inclusiv pentru acest element. O altă zonă pe care cred că trebuie să o promovăm în relația cu Japonia este zona care, din câte am discutat până acum cu japonezii, e zona poate cea mai apropiată de sensibilitatea estetică naturală a Japoniei, și anume Maramureșul. Maramureșul are un relief care seamănă cu relieful japonez. Maramureșul are inclusiv elemente de arhitectură tradițională - nu? - bisericile din lemn care seamănă cu arhitectura japoneză, în anumite momente, și curiozitatea turiștilor japonezi pentru Maramureș e foarte ridicată, și atunci și strategiile noastre de promovare vor încerca să îmbrace cumva această aplecare naturală.

Avem o biserică românească, o comunitate activă, preotul român a reușit să dezvolte o prezență a bisericii, avem inclusiv un cimitir ortodox pe care a reușit să-l stabilească aici, avem în pregătire o mănăstire ortodoxă.

Realizator: Despre relațiile româno-nipone discutăm la "Serviciul de noapte" cu Excelența Sa Ovidiu Raețchi, ambasadorul României la Tokyo. Ați vorbit de mai multe ori despre poveste și, oarecum, continuând răspunsul la întrebarea mea, ați atins și următoarea întrebare care se referea la tradițiile noastre și dacă sunt ele de interes pentru turiștii japonezi. Răspunsul este evident că da. Mulțumesc, pentru că oarecum ați anticipat ceea ce doream să vă întreb. Rămânem însă, cel puțin pentru ascultătorii noștri, cu această idee frumoasă a poveștii. O poveste care aduce în țară, până la urmă, iată, pe de o parte, investiții, pe de altă parte - turiști și, per total, bunăstare pentru toți românii. Realizăm însă acest interviu cu doar câteva zile înainte de Ziua Națională a României, suntem în Japonia, suntem la Tokyo, suntem în Ambasada României la Tokyo, un sediu superb. Ce evenimente au fost sau vor fi organizate de ambasadă tocmai pentru a marca Ziua Națională? Și, iată, înțeleg că, oricum, în ceea ce privește partenerii de aici există un mare interes pentru evenimentele pe care le organizați.

Ovidiu Raețchi: A fost o pleiadă, deja, de evenimente și urmează evenimente. Am avut la sfârșitul lunii octombrie Ziua Armatei Române, care a avut implicații identitare naționale categorice. Am sărbătorit Ziua Națională devansat, pentru că Ambasada României este locul în care se votează la trei runde de alegeri și, atunci, fiind implicați în organizarea alegerilor, am propus comunității românești și comunității diplomatice devansarea datei de 1 Decembrie pentru a sărbători Ziua României. Deci am marcat deja această sărbătoare. Ne pregătim mâine, așa cum spuneam, de lansarea Institutului Cultural Român, din nou cu elemente care țin inclusiv de tradiții și de identitate românească. Vom avea un recital de nai oferit de o artistă japoneză, care a studiat împreună cu maeștri ai naiului din România, și, de asemenea, vom găzdui o expoziție de fotografie realizată de un artist din Japonia, cu fotografii din România, din Maramureș. E un artist care are o veche pasiune de decenii pentru țara noastră și pentru Maramureș. Ne pregătim, de asemenea, la o săptămână-două după data de 1 Decembrie, să primim comunitatea românilor din Tokyo, în cadrul unei sărbători, tot devansate, a Crăciunului. Vom avea colinde românești, vom avea copiii din familii românești care vor cânta și vor recita lângă brad. Din punctul ăsta de vedere, ne bucurăm foarte mult că avem o comunitate foarte bogată și foarte activă în zona bisericii, pentru că preotul român a reușit să dezvolte o prezență a bisericii. Avem o biserică românească, avem o comunitate activă în punctul ăsta de vedere. Avem inclusiv un cimitir ortodox pe care a reușit să-l stabilească aici, avem în pregătire o mânăstire ortodoxă, deci prezența noastră e multiplă din punctul ăsta de vedere.

Realizator: Cât de mare este comunitatea românească din Japonia și cum este ea structurată?

Ovidiu Raețchi: Comunitatea românească din Japonia se află undeva în jurul cifrei de 2.500-3.000 de români. Include o prezență mai veche, de decenii, să spunem, aici, oameni așezați cumva în siajul deschiderii granițelor și al revoluției române. Dar există o comunitate foarte dinamică de tineri care sunt tot mai prezenți pe piața muncii din Japonia.

Vedem de la un eveniment la altul noi și noi figuri de români, și noi și noi figuri de studenți. E un lucru important și care trebuie punctat, anume că piața de educație din Japonia, da, se deschide.

Realizator: Chiar voiam să vă întreb despre educaţie.

Ovidiu Raețchi: Da, se deschide mult pentru tineri, având în vedere și evoluțiile demografice din Japonia și din regiune. Și atunci, de la un an la altul ne bucurăm să vedem figuri noi de tineri care vin să studieze aici un an, doi, trei, chiar patru sau chiar un ciclu universitar plus master plus doctorat, iar unii dintre ei reușesc să rămână și să facă carieră în mediul academic.

La mulți ani de Ziua Națională a României, transmit senzația unui stat puternic, respectat, aici, în Japonia, cu o prezență poate pentru unii surprinzător de bogată.

Realizator: Asta este extraordinar și ne dorim să avem cât mai mulți români care să ne reprezinte cu cinste peste hotare. Ce mesaj le transmiteți românilor aflați departe de casă, celor care sunt în diaspora, de Ziua Națională, dar și celor de acasă, pentru că reprezentați România, iată, aici, în ‘Țara Soarelui Răsare’, la o distanță apreciabilă față de țară?

Ovidiu Raețchi: La mulți ani și, fără îndoială, senzația, aş vrea să le transmit senzația unui stat puternic, respectat, aici, în Japonia, cu o prezență poate pentru unii surprinzător de bogată. E o senzație pe care am avut-o eu în momentul în care am pășit la o zi-două după ce ajunsesem la Tokyo în Dieta Japoniei, în Camera Consilierilor, se deschidea sesiunea parlamentară și urma să vorbească Majestea Sa, Împăratul. Și fiind așadar un diplomat debutant, cu câteva ore de prezență în Japonia, nu cunoșteam pe nimeni. Am fost invitat în sala de așteptare a ambasadorilor. Mă așteptam să petrec câteva minute singur și străin, dar am avut surpriza de a vedea șeful de relații internaționale din Camera Consilierilor, un domn japonez îndreptându-se spre mine și începând să vorbească într-o română impecabilă, într-o română fluentă, pentru că e un diplomat cu o lungă activitate la București și la Chișinău. După acest moment ni s-a alăturat ambasadorul Republicii Moldova și am început să vorbim în trei în limba română. Și cumva, elementul cel mai surprinzător a fost prezența în acest grup a ambasadorului Statelor Unite, care, pe lângă faptul că e o figură foarte importantă în establishment-ul american, are un bunic din Chișinău. Bunicul lui a plecat către Statele Unite din Chișinău și atunci era un grup care vorbea în limba română sau vorbea despre România. E un element pe care aș vrea să-l transmit acasă în contextul de 1 Decembrie, pentru că, cred că spune ceva despre prezența noastră peste hotare.

Pavilionul românesc de la Expoziția Mondială Osaka 202, în lucru

Realizator: Ovidiu Raețchi, ambasadorul României în Japonia este invitatul nopţii la Radio România Actualități.

Japonia va fi în 2025 gazda expoziției mondiale, la Osaka, oferind astfel noi oportunități de colaborare româno-japoneză, așa cum spuneați dumneavoastră în debutul interviului nostru. Care este stadiul pregătirilor pentru participarea României la expoziția Osaka?

Ovidiu Raețchi: Pavilionul românesc e deja în lucru. Am avut prezența ambasadei, colega mea, doamna Medeleanu, a fost prezentă la lansarea lucrărilor. Cel care ordonează din partea României prezența românească, domnul Nagy, este constant în Japonia și este constant la Osaka pentru...

Realizator: Şi este şi extrem de experimentat. Are un trecut legat de participare...

Ovidiu Raețchi: O lungă activitate în domeniu, da. Suntem convinși că laolaltă cu celelalte state, România a fi pregătită în momentul deschiderii oficiale să își onoreze toate obligațiile și să-și promoveze elementele cele mai reprezentative, elemente culturale, elemente economice, pentru că, sigur, expozițiile mondiale de această anvergură pot să dinamizeze relațiile economice foarte mult.

Miza expoziției Osaka este capacitatea țării noastre de a pune în contact domenii emergente și dinamici investiționale cu capitalul japonez și prin inventivitatea poporului japonez.

Realizator: Zâmbesc acum, gândindu-mă la Expoziția Mondială din Dubai, precedenta expoziție mondială, cu acel muzeu al viitorului. Cum va fi la Osaka? Există o temă aleasă, ce temă și-a ales România? Cu ce participăm acolo? Haideți să le oferim ascultătorilor mai multe detalii că și aceasta reprezintă un, cum să spun, o zonă de interes pentru investitorii români, dar și pentru turiștii români.

Ovidiu Raețchi: Va exista o dimensiune care se orientează către tehnologii emergente, către tehnologii moderne. Este normal, având în vedere profilul de țară al Japoniei și ce are Japonia de oferit. Zona în care are loc expoziția, așa cum veți descoperi în curând, are un aspect inclusiv arhitectural spectaculos. România va dezvolta foarte probabil elementul acesta de pregătire în zona de salvare de vieți, în zona de reziliență. E un lucru pe care îl avem în comun cu Japonia, preocuparea și performanța în domenii care țin de această pregătire civilă. Dar, dincolo de asta, așa cum spuneam, miza expoziției Osaka mi se pare capacitatea țării noastre de a pune în contact domenii emergente și dinamici investiționale cu capitalul japonez și prin inventivitatea poporului japonez.

Realizator: Dincolo de această miză, ce mesaj își dorește România să transmită lumii întregi alegând această temă extrem de importantă, a salvării vieților?

Ovidiu Raețchi: Își dorește să transmită un mesaj de responsabilitate, un mesaj de pregătire și un mesaj de capacitate intelectuală avansată.

Realizator: Cum poate să contribuie Expo 2025 la promovarea imaginii țării noastre, iată, în fața întregii lumi?

Ovidiu Raețchi: E o șansă foarte mare, pentru că prezența culturală românească, de exemplu, în cadrul expoziției prin teatru, prin muzică - vom avea foarte multe recitaluri, foarte multe coruri, foarte multe filarmonici - nu se va limita doar la Osaka. În momentul în care o trupă va fi prezentă în Japonia, noi încurajăm și organizatorii expoziției încurajează o prezență cât mai îndelungată în Japonia și atunci vom vedea o prezență la Osaka. Apoi ne-am bucura să îi avem oaspeți și la Tokyo sau undeva în sud. Deci vom încerca să profităm pentru a transmite un mesaj național și identitar în mod omogen și coerent pe tot teritoriul Japoniei.

Realizator: Există deja stabilit calendarul acestor evenimente culturale sau încă se lucrează și din această perspectivă va fi o mare provocare pentru nou inauguratul Institut Cultural Român de la Tokyo?

Ovidiu Raețchi: Parțial, lucrurile în Japonia nu se pot face pe termen scurt, deci parțial sunt confirmate date și locuri în care urmează să avem evenimente românești. Pe de altă parte, fiind vorba de o prezență internațională foarte vastă, de o logistică foarte complexă, știu că se va lucra până în ziua în care expoziția va fi lansată, în aprilie.

Realizator: În ce mod colaborați cu autoritățile din România, dar și cu partea japoneză pentru pregătirea participării la această expoziție?

Ovidiu Raețchi: Încercăm să punem în legătură, să asigurăm coerența mesajelor și transmiterea mesajelor între organizatorii din partea română, responsabilii din partea română care urmează să își înceapă activitatea permanentă aici, în scurt timp, și autoritățile japoneze. În principiu, ambasada nu este o structură care e cu responsabilități organizatorice; ar fi și greu, având în vedere faptul că, pentru a avea responsabilități organizatorice, trebuie să ai o prezență în Osaka, ori, prezența noastră este în Tokyo și se concentrează pe elemente diplomatice și consulare, nu pe elemente organizatorice legate de expo. Însă sigur că oferim tot sprijinul, în măsura în care ne este cerut, și sigur că vom încerca să beneficiem de prezența foarte puternică românească din Osaka pentru a puncta, la rândul nostru, în zona politico-diplomatică, nu? Vom avea prezență foarte înaltă din România cu ocazia Zilei Naționale dedicate României, de la expoziție, poate cu ocazia deschiderii oficiale, cu ocazia unor zile majore care vor fi marcate aici, cum ar fi Ziua Europei. Deci, din punctul ăsta de vedere, ambasada va fi prezentă și va încerca să fructifice implicațiile Osaka, așa cum spuneam, în plan politico-diplomatic, în plan economic, în plan cultural, pentru că am spus că vom avea o prezență culturală puternică și care nu se va limita doar la zona din centrul Japoniei unde se desfășoară expoziția.

Realizator: Care sunt sectoarele-cheie pe care România ar trebui să le promoveze la acest eveniment, la Expo 2025? Dincolo de această tematică pe care noi ne-am propus-o, cea a salvării de vieți, în care probabil că cei care se ocupă de situațiile de urgență vor fi prezenți cu diverse echipamente, cu diverse prezentări, cu diverse formule.

Ovidiu Raețchi: Aș insista totuși pe importanța de a profita cumva de această temă, și care n-a fost aleasă întâmplător, pentru a sedimenta parteneriatul cu Japonia, pentru că Japonia este o țară care a atins excelența în acest domeniu al pregătirii civile, al intervențiilor de urgență. România, la rândul său, are o experiență deja dovedită și e prezentă pe plan european constant, sprijinindu-și aliații în intervenții de urgență. Și, atunci, acest parteneriat între experiența japoneză în domenii precum seismul, nu doar în zona de intervenție, ci și în zona de pregătire, unde capacitățile Japoniei sunt absolut remarcabile în zona de construcții și de expertiză antiseismică - nu? - în zona incidentelor nucleare, de exemplu, unde atât România are expertiză, cât și Japonia are expertiză. Trebuie să profităm pentru a sedimenta, pentru a adânci parteneriatul în această zonă. În al doilea rând, revin la ideea cu povestea pe care trebuie să o spunem și vom vedea cumva o relație între prezența culturală de la Osaka și inclusiv impunerea unor produse românești pe piața japoneză, pentru că curiozitatea Japoniei pentru orice element identitar e foarte ridicată. Și, dacă ne vom prezenta identitatea, cultura și tradițiile, lucrul ăsta se va reflecta inclusiv în prezența firmelor române în Japonia.

Realizator: Sigur că aceste lucruri se vor face prin evenimente speciale, prin expoziții suplimentare. Vor reuși acestea să atragă atât vizitatorii japonezi, cât și vizitatori internaționali la pavilionul românesc, pentru că, inevitabil, va fi o concurență între țări în cadrul acestei expoziții pentru atragerea cât mai multor vizitatori.

Ovidiu Raețchi: Da, dar marcarea unor elemente, dacă vreți, de sinteză culturală, pe care noi le avem, cu siguranță va trezi interesul vizitatorilor japonezi. Și aici revin la acea cântăreață la nai care interpretează sute de piese folclorice tradiționale românești și care este japoneză. Mă gândesc la japonezi care scriu, au publicat cărți deja în limba română, care pot să recite Luceafărul perfect în limba română. Deci avem lucruri de spus. Deja avem o tradiție a colaborării și cred că trebuie să o fructificăm în cadrul expoziției, pentru a atrage turiști și vizitatori japonezi.

Prezența noastră aici, prin restaurante, înseamnă că există deja o înțelegere de ani de zile a gusturilor pe care japonezii le caută la bucătăria românească.

Realizator: Descoperim care este secretul succesului uneia dintre cele mai admirate națiuni de la invitatul nopții - Excelența Sa, Ovidiu Raețchi, ambasadorul României la Tokyo. Cum poate fi implicată și comunitatea românească din Japonia în succesul participări României la "Expo Osaka"?

Ovidiu Raețchi: Prin voluntariat și sunt convins că va exista un program de voluntariat. De asemenea, prin elemente de prezență în zona de tradiție alimentară, dacă vreți, în zona culinară, unde foarte probabil vor exista soluții care vin din zona comunității românești din Japonia și care oferă avantajul unei bune cunoașteri a gusturilor locale, pentru că prezența noastră aici, prin mici, sau nu neapărat mici, restaurante, înseamnă că există deja o înțelegere de ani de zile a gusturilor pe care japonezii le caută la bucătăria românească.

Realizator: Vor fi pachete turistice pentru ca românii să poate ajunge la expoziție?

Ovidiu Raețchi: Da, din punctul ăsta de vedere am avut chiar în urmă cu două săptămâni, cred, o prezentare făcută pentru operatori turistici din Japonia care doresc să aibă o prezență semnificativă pe piața din România și din Republica Moldova. Ambasada României și Ambasada Republicii Moldova au prezentat elemente de cultură, au prezentat ținte turistice majore din cele două state și au prezentat elemente culinare, au prezentat vinuri românești și din Republica Moldova. Deci interesul e real. Sala a fost plină; vorbim de zeci de reprezentanți ai agențiilor turistice care își pregătesc pachetele pentru anul viitor și pentru anii viitori și i-am încurajat să își dezvolte aceste cunoștințe despre România și la pavilionul românesc de la Osaka.

Există discuții cu NATO, pentru o expoziție a Alianței, care va fi găzduită inclusiv de pavilionul românesc de la Osaka

Realizator: Există colaborări deja stabilite cu partenerii japonezi sau cu alte state care vor participa la expoziție? Pentru că, sigur, colaborarea româno-japoneză este una care este esențială în cadrul acestei expoziții, dar, dincolo de aceasta, bănuiesc că există și alte oportunități atunci când participi la astfel de expoziții.

Ovidiu Raețchi: Categoric. Sunt formate diverse, unde participanții își adună cumva eforturile. Există discuții, de exemplu, cu NATO, pentru o expoziție a Alianței, care va fi găzduită inclusiv de pavilionul românesc de la Osaka. Există, de asemenea, formatul Francofoniei, unde pregătim acțiuni comune. Uniunea Europeană va avea o prezență comună în contextul sărbătoririi Zilei Europei. Deci veți vedea foarte multe evenimente sub o cupolă comună.

Realizator: Japonia este un liber global în tehnologie; există proiecte comune în acest domeniu sau planuri de atragere investițiilor japoneze în sectorul IT din România? Și aș merge un pic mai departe, în domeniul tehnologiei medicale există o colaborare sau dorința de a dezvolta astfel de parteneriate directe?

Ovidiu Raețchi: Este o zonă de interes și pentru noi. Am avut o vizită la nivelul de consilier prezidențial pe zona de sănătate. Există parteneriate deja stabilite între spitale din România, cum este Spitalul Universitar, și companii din Japonia. Există companii din Japonia cu prezență pe piața din România, deci este o zonă pe care ne dorim și noi să o fructificăm, pentru că știm că sectorul japonez din zona medicală e unul dintre cele mai performante din lume. Știm rezultatele la care a ajuns partenerul din Japonia în privința longevității, nu? Sunt absolut remarcabile și sigur că ne-am dori să învățăm câte ceva din această expertiză.

Secretul longevității japonezilor - înțelepciunea tradițională orientală: mănâncă puțin, odihnește-te bine și fă multă mișcare!

Realizator: Pentru că tot v-ați referit la longevitate, ați reușit în acest prim an de mandat să descoperiți secretul longevității japonezilor? Să spunem și ascultătorilor Radio România în ce constă acesta?

Ovidiu Raețchi: Păi, cred că e înțelepciunea tradițională orientală: mănâncă puțin, odihnește-te bine și fă multă mișcare. Și dacă veți ieși la o plimbare de 10 minute prin Tokyo sau prin alt oraș japonez veți constata exact acest lucru - că în orice magazin din colțul blocului, porțiile de mâncare sunt mult mai mici în raport cu uzanțele europene. Veți vedea foarte mulți japonezi alergând, ieșind la la joggingul de seară sau de dimineață și, fiind foarte prezenți pe orice formă de stadion, la orice sport, veți vedea biciclete pe stradă și veți vedea tinere mame care cumva reușesc să-și ducă pe biciclete inclusiv bebeluși, ceea ce în traficul deseori aglomerat e o performanță acrobatică, uneori. Deci ăsta pare să fie secretul. Și, repet, el ține de o înțelepciune tradițională a Japoniei, care vine de secole.

Realizator: Ce anume ați reușit să implementați în viața dumneavoastră de zi cu zi din aceste obiceiuri de când ați venit la Tokyo?

Ovidiu Raețchi: Păi, ritmul de viață și ritmul de lucru e suficient de intens ca să apuci să mănânci o dată pe zi; de mișcare e adevărat că e mai puțin timp, de odihnă, în perioada intensă despre care am vorbit, eu sunt prezent efectiv aici de la sfârșitul lunii septembrie, deci, și din acel moment, iată, ne apropiem de două luni de prezență, ritmul evenimentelor a fost aproape zilnic. Cumva, deci, viața ne obligă să interiorizăm aceste principii.

Realizator: La finalul mandatului, mai facem un interviu și atunci vedem cât anume ați schimbat din viață în urma experienței de aici. Promiteți?

Ovidiu Raețchi: Vă promit că facem interviul și că rezultatele vor fi evidente.

Misiunea Institutului Cultura Român este să explice dimensiunea românească a formării și a temelor din opera lui Brâncuși.

Realizator: Rămânem un pic în zona diplomației culturale. Este un instrument extrem de important pentru orice țară. De multe ori reușim să punctăm la acest capitol, dar mai degrabă ca rod al întâmplării, după cum vedem noi jurnaliștii, nu având o strategie concertată în această direcție. Sunt curioasă, cum acționați în această direcție, dincolo de iată, succesul deschiderii unui institut cultural român la Tokyo?

Ovidiu Raețchi: Tocmai pentru că e nevoie de o strategie. Ne-am bucurat că putem să fructificăm această intenție a deschiderii Institutului Cultural Român și ne-am dorit ca el să vină cât mai repede. Primul expert al ICR prezent aici a sosit în septembrie. Demersurile de pregătire a lansării sunt pe ultima sută de metri și primul eveniment va avea chiar mâine, în raport cu momentul în care realizăm noi interviul. Cred că e foarte important să centralizăm, să avem capacitatea de a aplica o strategie în ceea ce ne dorim să promovăm și asta mi-aș dori eu să facă Institutul Cultural Român. Am câteva nume foarte importante pe care putem să ne construim prezenţa aici. Așa cum spuneam, în primul rând Brâncuși. În vară am avut o expoziție Brâncuși la un muzeu important din Tokyo. Brâncuși are deja în estimările noastre 14 sculpturi prezente în muzee din Japonia. Și atunci este cumva misiunea noastră, misiunea Institutului Cultura Român, să explice dimensiunea românească a formării și a temelor din opera lui Brâncuși. Un alt element important unde nu trebuie să construim de la zero, este prezența muzicală. Sensibilitatea muzicală a Japoniei este uluitoare, e suficient să mergi în sălile de concert și le vei vedea întotdeauna pline, e suficient să mergi pe stradă și vei vedea tineri trecând constant cu o vioară sau un alt instrument muzical în spate. Și atunci noi avem două nume, cel puțin, de la care, dacă nu mai multe de la care putem pleca. Dinu Lipatti, un muzician extrem de iubit aici, la cel mai înalt nivel, un muzician pe partiturile căruia mulți japonezi au învățat să cânte la pian. George Enescu, la fel, este foarte prezent în concertele japoneze, în interpretările artiștilor din Japonia și am văzut cu satisfacție că la recentul Festival Enescu de la București am avut doi tineri din Japonia care au fost premiaţi, iar în repertoriul lor regăsim, așa cum spuneam, inclusiv Enescu.

Pe lângă asta, sunt convins că institutul va putea să prezinte publicului japonez literatură română, avem traduceri deja, avem Eminescu tradus, avem Eliade tradus, avem Mircea Cărtărescu tradus. Însă institutul va avea capacitatea să ofere sistematic prezență a prozatorilor români, a intelectualilor români în Japonia. Și e nevoie de asta pentru că e o piață atât de mare și atât de concurențială, dacă vreți, încât, fără această strategie și fără un aflux continuu de evenimente, nu poți să performezi la un nivel înalt.

Am discutat deja despre un potențial eveniment în care să punem în legătură ia românească cu kimonoul japonez.

Realizator: În urmă cu doar câteva zile, la București, după un efort de 20 de ani, a fost în sfârșit inaugurată Galeria Orientală din cadrul Muzeului Național de Artă al României. Aveți în pregătire ceva similar și în Japonia, nu ca proiect peste două zile, ci pe termen lung. Să sperăm că nu va dura totuși 20 de ani.

Ovidiu Raețchi: Categoric, vă pot dezvălui un exemplu de proiect pe care sper că îl vom putea implementa într-un termen care nu va fi de 20 de ani. Va fi, probabil de câteva luni. Am discutat deja despre un potențial eveniment în care să punem în legătură ia românească cu kimonoul japonez. E o idee care a mai fost exploatată și în România, însă credem că ar trebui să fie prezentă și aici, în Japonia, și nu doar aici. Ne-am bucura ca un astfel de eveniment să se regăsească poate pe scena UNESCO, de exemplu, pentru că vorbim de elemente culturale și tradiționale de mare popularitate la nivel mondial și care pot să ofere elemente comune și elemente de diferențiere fecundă între culturi, cum sunt cultura română și japoneză, care, sigur, în spațiu, pot să fie foarte îndepărtate, vorbim de 8.000 de kilometri, dar, uneori, în termen de valori, pot să fie, de fapt, foarte apropiate.

Încercăm să punem în legătură, pe cât se poate de mult, universități din Japonia cu universități din România.

Realizator: Parteneriatul strategic are în vedere și domeniul educației. Sunt curioasă cum sprijină ambasada programele de schimb academic dintre România și Japonia și care ar fi oportunitățile pentru studenții români de a veni aici în Japonia pentru a studia?

Ovidiu Raețchi: Încercăm să punem în legătură, pe cât se poate de mult, universități din Japonia cu universități din România și cu studenții din România și, la fel, să facilităm accesul studenților japonezi la informații despre oferta educațională din România. Avem, de altfel, centre universitare în România unde studenții japonezi merg, unde pot să descopere, în stagii de câteva luni, pe care noi le dorim tot mai lungi, limbă și cultură română. De asemenea, universitățile japoneze arată în ultimii ani o deschidere pentru piața europeană de studenți și sunt cazuri de universități japoneze care au în momentul de față, de exemplu, șase studenți români și doi profesori din România, și nu orice fel de profesori. E vorba de profesori de limbă și cultură japoneză. Deci, românii predau limba japoneză într-o universite din Japonia japonezilor, inclusiv japonezilor.

Şi acest trend ajută inclusiv diplomatic și economic și din orice punct de vedere al relației bilaterale ajută România, pentru că o parte din studenții care vin aici după patru ani sau după un ciclu complet de prezență educațională aleg să devină, la rândul lor, profesori în universitățile japoneze. Și apare acest ciclu care încurajează prezența studenților români în Japonia și echivalența studenților japonezi în România.

Realizator: Pentru studenții japonezi, care sunt domeniile de studiu de interes în România?

Ovidiu Raețchi: Există, având în vedere că capacitatea inițială, cel puțin e în zona de limbă engleză, se poate dezvolta o carieră în zona de management și business, global business, se pot dezvolta studii în zona de de științe politice, științe culturale, sociologie. Deci oferta educațională din România este o ofertă foarte competitivă și îi încurajăm pe tinerii japonezi să vină în România și să descopere Uniunea Europeană prin poarta de intrare educațională românească.

Realizator: Dacă nivel de studii superioare stăm bine, privim un pic către educația primară, educația de bază, acolo unde există dezbateri importante în ultimii 30 de ani în România, acolo unde pare că nu găsim cele mai eficiente soluții pentru a ne asigura că tinerii care termină cele 12 clase obligatorii au suficiente cunoștințe pentru a urma un parcurs profesional la un nivel pe care ni-l dorim cu toții, iată, într-o economie a viitorului, în care job-urile dispar, se reinventează, apar noi job-uri, cu noi competențe. Dacă ar fi să învățăm ceva din lecțiile japoneze în domeniul educației, ce le-ați spune ascultătorilor Radio România Actualități? Prin ce diferă educația în Japonia de educația din România și ce am putea face noi astfel încât să îmbunătățim sistemul de educație?

Ovidiu Raețchi: În primul rând, în zona asta, sigur că e mai greu să pui în contact niște tineri care au sub 18 ani, eventual să călătorească, însă e un lucru pe care îl facem deja. Ne dorim prin prezentări să arătăm tinerilor din România programul și valorile, și pasiunile japonezi și viceversa. De exemplu, în urmă cu o lună, cred, am fost prezent la un liceu de aici, din Japonia, la circa o oră-două distanță de Tokyo, pentru a vorbi copiilor de acolo despre Uniunea Europeană și despre România. E un program - "EU Comes to Your School" (Uniunea Europeană vine la școala ta) și am avut surpriza reală la sfârșitul prezentărilor despre Uniunea Europeană și despre România să primesc întrebări din partea tinerilor japonezi care arătau o curiozitate și o educație absolut spectaculoase. Și aici cred că vine un lucru pe care noi trebuie să-l învățăm de la Japonia, este faptul că în Japonia cultura, accesul la carte, accesul direct al fiecărui japonez indiferent de vârsta la cel puțin o carte pe săptămână e un fenomen de masă. Aici librăriile sunt pline în fiecare zi, aici sălile de concerte sunt pline în fiecare zi, cinematografele la fel și nu există un grup special, un grup de elită care să cumpere cărți doar în interiorul acelui grup sau care să meargă la teatru. Nu! Toată lumea merge la teatru, toată lumea citește, toată lumea merge la concerte și atunci când ai o astfel de cultură de masă, lucrul ăsta se vedea și în educație, și în cum arată piața cărții din țara respectivă. Japonia, deși ca populație și ca limbă, e un stat mai mic numeric vorbind cu alte state, ca public potențial este totuși pe locurile 3-4 în privința consumului de carte. Și pentru asta trebuie să cunoști limba japoneză ca să poți să citești o carte în limba japoneză.

Cultura japoneză cred că s-a adaptat nevoilor tinerilor și nevoilor copiilor și a creat un gen specific japonez, pe care îl vedem prinzând amploare, inclusiv în zona euroatlantică. E vorba de fenomenul manga anime.

Realizator: Ceea ce limitează destul de mult accesul. În timp ce vorbeați, mă gândeam că și în România lucrurile par să se schimbe în ceea ce privește mersul la teatru, la concerte de muzică clasică, deci suntem pe un trend bun, aș spune eu, în acest domeniu. Ce ne facem însă cu consumul de carte, pentru că în continuare suntem pe ultimele locuri, cel puțin în Europa. Mulți dintre români nu citesc nici măcar o carte pe an. Aici avem, cred eu, o problemă și poate că aici ar fi la un moment dat, interesantă, nu știu, această experiență japoneză, cum reușesc ei să-i convingă pe copii să citească în continuare cărți, în condițiile în care au și ei aceleași tentații ca și copiii din România? Chiar sunt curioasă cum gestioneze părinții japonezi relația copilului lor cu tehnologia, cu telefonul acesta care parcă înghite tot ceea ce ține de preocupare a unui copil?

Ovidiu Raețchi: Cultura japoneză cred că s-a adaptat nevoilor tinerilor și nevoilor copiilor și a creat un gen specific japonez, pe care îl vedem prinzând amploare, inclusiv în zona euroatlantică. E vorba de fenomenul manga anime, care reprezintă o modalitate prin care cultura, inclusiv înaltă, sofisticată, artistică, istorică, devine accesibilă pentru tineri, devine tentantă pentru tineri, devine ofertantă pentru copii. Şi vă dau un exemplu, am am cumpărat chiar eu o carte pentru a înțelege istoria Japoniei. Pe lângă, sigur, tratate de istorie, mai savante, există cărți de popularizare a istoriei Japoniei în manga. De asemenea, prezența anime-urilor în zona europeană este tot mai bogată și știu foarte multe cazuri de tineri români care au învățat limba japoneză singuri, urmărind show-urile de animație prezente deja pe piața din România. Și din perspectiva culturală și a relațiilor culturale româno-japoneze este un lucru foarte îmbucurător, pentru că avem un număr mare de vorbitori, pe care îi vom vedea activi în următoarele decenii.

Unul din primele lucruri pe care le înțelegi despre Japonia este principiul respectării fiecărei reguli.

Realizator: Ne întoarcem însă la relația cu tehnologia, cu device-ul acesta în care copiii se afundă și, de multe ori, cum să spun, părinții, nu prea au alternativă, cel puțin în România. Cum gestionează,este o chestiune care ține oarecum de transmiterea unor tradiții sau de respectarea unor tradiții, de atenția pe care generațiile adulte o acordă copiilor? Unde apare această diferență?

Ovidiu Raețchi: Unul din primele lucruri pe care le înțelegi despre Japonia este principiul respectării fiecărei reguli. În Japonia, orice regulă, orice procedură, orice pas procedural se respectă, etapele nu se sar niciodată. Și cred că vedem asta inclusiv în relația cu gadgeturile despre care spuneați. Tinerii japonezi vor avea un telefon mobil în mână în metrou, aproape e o regulă generală, însă, când e vorba de studiu sau de școală, nu vor avea niciodată un telefon mobil. Când se învață și când se face școală sau când, se citește se respectă regula cititului. Când este timpul privat al copiilor, atunci sigur că ei au acces la aceste gadgeturi. E vorba de respecarea principiilor și a regulilor.

Realizator: Ați pus un cuvânt mare: reguli. Noi, românii, în general, suntem renumiți nu pentru că respectăm regulile, dimpotrivă, ne-am făcut oarecum o zonă de laudă din faptul că, nerespectând regulile, ajungem la soluții mai repede decât alții. Haideți să vedem cum înglobăm aceste două chestiuni. Ce este mai important: să respectăm regulile sau să fim creativi? Sau poate, iată, nu neapărat faptul că nu respecți regulile stimulează creativitatea, ci mai degrabă îți creează vulnerabilități.

Ovidiu Raețchi: Mă gândeam și eu, asta pentru că uneori poți să ajungi la concluzia că prea multă procedură afectează rapiditatea, și mă gândeam, de asemenea, că inclusiv în cultura occidentală există acel dicton ‘to cut corners’ - să o iei pe scurtătură. Dar, dacă ne uităm la rezultat, dacă ne uităm la poziția Japoniei în orice top internațional, în primul rând, sigur, economic în privința tehnologiei, vom vedea că funcționează. Și asta cumva le-a și confirmat japonezilor că principiul trebuie păstrat și dezvoltat. Japonia este în orice clasament, de la economie până la cultură, întotdeauna constant în primele locuri din lume. Deci principiul respectării regulilor funcționează.

Realizator: Mulțumesc mult pentru această explicație, pe care sper să o asculte cât mai mulți și s-o și înțeleagă în profunzimea ei cât mai mulți dintre ascultătorii postului public de radio.

Responsabilitatea noastră, onoarea noastră și a colegilor noștri este să putem să confirmăm și să onorăm zi de zi parteneriatul strategic.

Realizator: Mă întorc la diplomatul cu care m-am întâlnit astăzi, ambasadorul României în Japonia, la Tokyo. Care sunt cele mai mari provocări în consolidarea relațiilor bilaterale dintre România și Japonia?

Ovidiu Raețchi: Provocarea este să reușim să păstrăm constant ritmul evenimentelor bilaterale pentru a da fond, a da adâncime, a da profunzime parteneriatului strategic. Parteneriatul strategic reprezintă un cadru optim pentru orice relație diplomatică, pentru că arată că două state se află într-o relație privilegiată din punctul de vedere al diplomației. Însă acest cadru, această declarație de principii trebuie onorată. Nu poți doar să faci referire la o declarație de principii fără să ai oglindită în activitatea de zi cu zi evenimente majore. Deci, responsabilitatea noastră, onoarea noastră și a colegilor noștri este să putem să confirmăm și să onorăm zi de zi parteneriatul strategic prin acțiuni concrete în plan politico-diplomatic, în plan economic și în plan cultural și educațional.

Realizator: Cum vă putem ajuta noi, românii de acasă, ca să vă îndepliniți cu onoare aceste obiective pe care vi le propuneți?

Ovidiu Raețchi: Fiind curioși în privința Japoniei, fiind deschiși la informațiile pe care noi încercăm să le furnizăm și având inițiative în privința parteneriatului și a prieteniei cu poporul japonez, pe care noi le vom sprijini în mod categoric. Și ne bucură orice idee și orice propunere care vine din partea tinerilor japonezi sau care vine din partea tinerilor români care vor să intre în contact și încercăm cumva să le încurajăm și noi. Deci ăsta ar fi mesajul sincer și strategic, în același timp, pe care l-aș transmite celor din țară. Căutați informații despre Japonia, căutați-vă parteneri în Japonia, fie că vorbim de zona culturală, fie că vorbim de zona economică, fie că vorbim de educație sau de cultură. Cereți-ne sprijinul și asta va ajuta și relația diplomatică România-Japonia.

Realizator: Cum vedeți dezvoltarea relațiilor dintre cele două țări în următorii ani?

Ovidiu Raețchi: Văd o creștere semnificativă, așa cum spuneam, în zona culturală, pentru că avem acest Institut Cultural Român activat și pentru că sperăm să avem și un Japan Foundation la București în scurt timp, care să asigure un soi de echivalență între cele două structuri. Văd o dezvoltare semnificativă în zona energetică, așa cum spuneam, un partener strategic și în zona energetică. Văd multe parteneriate în zona tehnologiilor emergente, văd o dezvoltare a colaborării în zona de apărare, unde e există mult, mult potențial, pe care noi îl încurajăm. Deci văd, așa cum spuneam, o onorare a parteneriatului strategic.

Există un mare interes al investitorilor japonezi să vadă România ca hub logistic pentru procesul de reconstruire al Ucrainei.

Realizator: Pentru că vorbeați despre această zonă militară de cooperare, războiul din Ucraina, foarte aproape din România, foarte departe de Japonia, cum influențează situația geopolitică din regiune relațiile României cu Japonia și dacă există o cooperare comună privind securitatea din regiunea Asia-Pacific și securitatea globală în general?

Ovidiu Raețchi: Japonia a salutat poziţia extrem de fermă a României împotriva agresiunii ruse în Ucraina, pentru că Japonia vede securitatea globală în termeni similari cu România, Japonia optează pentru o lume în care granițele să nu se schimbe prin forță și amenințările să nu devină un mijloc de negociere diplomatică. Deci, poziția noastră și poziția Japoniei au fost foarte coerente din acest punct de vedere. Sprijinul oferit Ucrainei de către România a fost evident și a fost salutat de partea japoneză. La fel și Japonia a fost foarte activă în privința sprijinului politic și economic oferit Ucrainei. Deci, există o coerență de viziuni. Suntem așa cum se spune în diplomație "like-minded states". Şi aș vrea să profit de întrebare ca să vă citesc un profil de țară, realizat de către Ministerul de Externe al Japoniei în ultimul său anuar de activitate, cel de anul ăsta, în care România a fost singurul stat care s-a bucurat de un profil de țară în toată activitatea Ministerului de Afaceri din Japonia. Și iată ce se spune în acest Diplomatic Bluebook 2024: România are graniță comună cu Ucraina, iar guvernul și cetățenii români au luat inițiativa de a ajuta numeroase persoane refugiate din statul vecin, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Empatia arătată de România față de tragedia prin care trece populația ucraineană și răspunsul prompt al țării care și-a deschis granițele pentru civili amintește de sprijinul pe care România l-a acordat Japoniei în timpul marelui cutremur din estul Japoniei, când a acceptat la studii studenți de la Universitatea Fukushima. Un alt lucru care merită spus este că sunt convins și văd semnale constante în acest sens că există un mare interes al investitorilor japonezi să vadă România ca hub logistic pentru procesul de reconstruire al Ucrainei. Și din punctul ăsta de de vedere, sigur că ne dorim ca procesul de pace să fie unul în primul rând corect, principial față de Ucraina, dar cât mai rapid şi atunci prezența investițională japoneză în beneficiul Ucrainei, dar prin România să fie foarte ridicat.

Japonia este un jucător major în cadrul OECD. E un jucător influent și nu și-a ascuns în niciun moment sprijinul față de aderarea României.

Realizator: După foarte mulți ani în care România părea că nu mai reușește să identifice un proiect de țară după aderarea la Uniunea Europeană, aderarea la NATO, iată, în ultimii ani am reușit să ne unim cu toții pe o direcție și aceea pare că este apropierea, aderarea, integrarea în sfârșit, în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, acolo unde sunt țările dezvoltate, țările care contează și care, până la urmă, aduc bunăstare propriilor cetățeni. Cum sprijină Japonia demersul României de a adera la această organizație, având în vedere rolul său important?

Ovidiu Raețchi: Japonia este un jucător major în cadrul acestei organizații. E un jucător influent și nu și-a ascuns în niciun moment sprijinul față de aderarea României și știu că reprezentanții României resimt acest sprijin și mulțumesc constant pentru existența lui. Deci putem spune cu satisfacție că parteneriatul strategic va duce la rezultate și în acest proiect de țară, așa cum ați spus, pe care sperăm să îl vedem bifat cât mai curând.

Parteneriatul ELI-NP Măgurele este făcut cu un partener japonez, Universitatea din Osaka.

Realizator: Ne apropiem ușor-ușor de finalul dialogului nostru și n-aș vrea să trecem peste o zonă care mie mi se pare extrem de importantă pentru publicul Radio România Actualități, și anume; ce putem învăța de la cei care au succes în domenii în care poate că noi ne mișcăm un pic mai de greu sau pe care poate că abia acum le descoperim? Ce lecții am putea învăța noi, ca națiune, de la Japonia?

Ovidiu Raețchi: Așa așa cum spuneam, principiul temeiniciei - măsoară de 10 ori și tai o dată. E formula din conservatorismul britanic, dacă vreți. Probabil că în conservatorismul japonez măsuratul se face de 50 de ori înainte de tăiat, dar tăiatul va fi perfect și, din punctul ăsta de vedere, poate că nu e întâmplător că parteneriatul ELI-NP Măgurele, al acelui puternic laser care se află în România și care taie perfect la dimensiuni micronice cu ajutorul laserului obiecte, este făcut tocmai cu un partener japonez, Universitatea din Osaka. Deci, temeinicia, seriozitatea, refuzul de a, așa cum spuneam, de a tăia colțuri, de a o lua pe scurtătură, cred că ține cumva de o zonă în care istoria noastră, din regiunea balcanică, are de învățat de la istoria din zona est-asiatică și din Asia-Pacific.

Realizator: Știți, cândva mi-aș dori ca România să devină Japonia Balcanilor.

Ovidiu Raețchi: Avem potențialul intelectual, din punctul ăsta de vedere. Rămâne să vedem dacă, așa cum spuneam, proiectul educațional poate să sprijine această orientare către reguli.

Realizator: Domnule ambasador, am vorbit mult despre ce am putea noi învăța de la japonezi. Sunt însă curioasă; ar putea japonezii, Japonia să învețe ceva și de la noi, de la români, de la România?

Ovidiu Raețchi: Ei, aici vine cumva contrapunctul și contradicția cu tot ceea ce am spus până acum, pentru că uneori e nevoie și de creativitate și de inventivitate în anumite situații. Și aici experiența noastră istorică pune în evidență această creativitate, capacitatea de a inova, capacitatea de a găsi soluții creative când este nevoie de ele. Deci singurul lucru pe care trebuie să-l facem este să găsim justa măsură între creativitate, inovație și respectarea regulilor. Un alt lucru pe care l-aș remarca este capacitatea excepțională a românilor, a tinerilor români, de a învăța limbi străine, de a fi deschiși către limbi străine, inclusiv către limbi străine diferite de baza noastră lingvistică, cum e limba japoneză. Așa cum spuneam, eu aș evalua numărul de vorbitori de japoneză la un nivel mediu, fără o educație de specialitate, la câteva sute-mii de tineri care au învățat de multe ori singuri din manga și anime și care își vor dezvolta această deschidere, în timp ce la societatea japoneză nu vom vedea o deschidere similară față de limbile străine.

Realizator: Ce sfaturi aveți pentru tinerii care își doresc să intre în diplomație?

Ovidiu Raețchi: Să o facă, să-și urmeze visul cu curaj, pentru că avem nevoie de tineri în diplomație și pentru că, vă spun cel puțin din experiența mea, prezența unui tânăr în diplomație se vede. Eficiența lui, energia lui, deschiderea către tehnologii noi de comunicare creează imediat rezultate, creează o atmosferă bună în zona diplomatică și, de fapt, creează rezultatele care sunt cele mai importante în diplomație, și anume o altă mină și o altă bucurie a partenerului cu care stai de vorbă.

Realizator: Excelența Voastră, vă mulțumesc pentru timpul acordat și vă aștept la "Serviciul de noapte" și atunci când veniți la București, pentru că sigur vom mai avea de discutat și sunt sigură că românii pot descoperi foarte multe despre această zonă, unică în lume, și anume țara soarelui răsare.

Ovidiu Raețchi: Eu vă mulțumesc pentru interes și cu certitudine că voi veni, pentru că sunt convins că în ritmul în care evoluează parteneriatul strategic voi avea vești tot mai bune într-un timp tot mai scurt.