ONG-uri: Nu au fost cazuri de trafic de persoane la frontiera cu Ucraina

Pe fondul crizei de refugiați de la granița cu Ucraina, au apărut și primele informații privind existența unor cazuri de trafic de persoane.

Acestea au fost preluate de unele publicații din România, dar sunt infirmate de reprezentantele unor ONG-uri din domeniu.

În general, în zonele de conflict există acest risc privind traficul de persoane, dar la granița României cu Ucraina, acolo unde se află sute de mii de refugiați, care fug din calea războiului, nu au existat cazuri de trafic de persoane.

“Sunt pericole și întotdeauna în zonele de conflict există acest risc de trafic, de aceea trebuie să fim atenți. S-au luat măsuri și s-au discutat aceste lucruri și pe grupurile formate ale societății civile, cât și pe cel al DSU. Eu, personal, spun că nu au fost cazuri de trafic. Există și un război informatic și se creează panică pe tot felul de teme. Nu am avut și mă rog să nu avem astfel de cazuri”, a afirmat Iana Matei, fondatoare a „Reaching Out Romania”, la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Și Cerasela Bănică, președinta Centrului de Advocacy și Drepturile Omului (CADO), a infirmat existența unor astfel de cazuri, dar susține că este nevoie de vigilență în perioada următoare.

“E adevărat că au fost semnale în presă, chiar și în rândul societății civile, de posibile cazuri de trafic, dar niciunul nu a fost confirmat. Asta nu înseamnă că nu va fi. Pentru că escaladarea conflictului, prelungirea acestui război este imposibil să nu ducă la astfel de situații, în care, din păcate, se folosește vulnerabilitatea oamenilor. Refugiații nu cunosc limba țărilor în care încearcă să se refugieze, nu au informații despre instituțiile din țara care încearcă să îi ajute și, într-un fel, sunt expuși, dacă nu au rude sau prieteni în țara în care încearcă să se refugieze”.

Pentru a preveni posibile cazuri de trafic de persoane, mai multe organizații neguvernamentale au început o campanie de informare la granițe, iar instituțiile statului oferă sprijin în acest sens.

“O serie de ONG-uri au început să elaboreze materiale informative pentru persoanele care trec granița, din perspectiva reducerii riscului de a fi traficate. Instituțiile statului, cum ar fi ITP-urile sau DGASPC-urile, oferă sprijin, suport și asistență. Este foarte importantă acum colaborarea dintre instituțiile statului și societatea civilă și ne dorim cu toții ca traficul de persoane să nu devină o realitate“, mai spune Cerasela Bănică.

Puncte de contact organizate de instituțiile statului

Și instituțiile statului din România s-au mobilizat pentru identificarea unor posibile cazuri de trafic de persoane și sunt deschise către colaborarea cu ONG-urile în această situație de criză.

“Am finalizat alături de partenerii noștri din Platforma ProTECT un material de ghidaj pentru Poliția de Frontieră, cu indicatori clari și simpli pentru identificarea cazurilor de trafic de persoane și procedura de intervenție și referire imediată. Am discutat cu colegii de la Direcția de Combatere a Criminalității Organizate și au desemnat un punct unic de contact pentru fiecare dintre județele de graniță pentru a fi notificați la orice oră din zi și din noapte, iar Centrele Regionale ale Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane sunt în alertă. În această dimineață, cu sprijinul Poliției de Frontieră, materialul pleacă către toate punctele de trecere a frontierei cu Ucraina”, scrie într-o postare pe Facebook, consilierul de stat în cadrul Cancelariei Primului Minstru, Maria Mădălina Turza.

În continuare, aceasta apreciază dedicarea și flexibilitatea societății civile și spune că toate aspectele ce țin de sistem și măsuri transversale de reglementare, le va prezenta în Task-force-ul organizat la Guvern cu reprezentanții tuturor ministerelor.

“Legătura cu organizațiile neguvernamentale se articulează din ce în ce mai mult, în sensul în care, am agreat asupra unui model unitar de organizare în punctele de trecere a frontierei, pornind de la exemplul funcțional de la Sighet - ”Blue Dot”. Este enorm de multă dedicare și flexibilitate din partea societății civile, dar pârghiile autorităților locale trebuie să se armonizeze cu eforturile lor peste tot. Prezența DGASPC în permanență în punctele de trecere a frontierei, după modelul Sighet, este esențială, copii neînsoțiți vor fi preluați doar de către Direcții (acest lucru a fost deja reglementat și procedurat) și, de asemenea, creăm mecanisme de trasabilitate a voluntarilor. Toate aspectele ce țin de sistem și măsuri transversale de reglementare, pe baza informațiilor colectate din teren (societate civilă, organizații internaționale, actori privați), le prezint în Task-force-ul organizat la Guvern cu reprezentanții tuturor ministerelor. Ultimul aspect de ieri a vizat zona de transporturi și un pachet de informații privind reglementările vamale în noul context umanitar”, mai notează consilierul de stat în cadrul Cancelariei Primului Minstru, Maria Mădălina Turza.

Aceasta a anunțat și lansarea noii platforme de resurse și nevoi, integrată și dezvoltată în colaborare cu Code4Romania.

“Peste 3000 de date au fost sortate, curățate și pregătite de tranziția către noua platformă de colegii mei din Grupul de Coordonare a Asistenței Umanitare de la Cancelarie pentru că vrem să ne asigurăm că nimic nu se pierde”.

Pericol de corupție la granițe

Pe fondul exodului refugiaților de la granița Ucrainei, au apărut cazuri de corupție în țara vecină, care pot vulnerabiliza situația refugiaților aflați deja într-o stare de tensiune și oboseală, a atras atenția unul dintre cei trei corespondenți ai Radio România în zona de război, Ilie Pintea , într-o intervenție în direct la Serviciul de noapte.

Foto: Maria Țoghină, realizatoarea emisiunii Serviciul de noapte și Ilie Pintea, corespondent de război al Radio România Actualități

“Cred că trebuie să ne gândim la situația în care bărbații nu pot părăsi Ucraina. Mulți dintre cei cu care am stat de vorbă îmi spuneau că veniseră doar să-și pună familiile la adăpost peste granițe,urmând să se întoarcă în orașele din centrul Ucrainei. Există însă și oameni care au mai multe cetățenii și care încearcă să plătească la frontieră să poată trece. Presa a încercat să relateze despre cazurile acestea de corupție la frontieră, vizându-i pe cei care treceau frontiera, deși n-ar fi trebuit să o facă. Acesta este pericolul, pentru că vulnerabilizează și restul refugiaților“.

Video: Emisiunea "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină, ediția din 7/8 martie 2022, pe tema combaterii traficului de persoane