Meseriile viitorului: profesorul digital

Pandemia de coronavirus a închis lumea, a modificat major relațiile interumane, producând schimbări între individ și mediul lui.

Una dintre schimbările majore are loc în sistemul de învățământ, forțat să se mute în online fără nicio pregătire și cu măsuri luate din mers.

Problemele prezentului sunt multiple - de la lipsa pregătirii profesorilor, până la asigurarea accesului egal la educație al tuturor copiilor, mai ales al celor din zonele defavorizate - dar oportunitățile pentru educarea generațiilor care vor trăi în societatea digitală sunt imense.

În primul rând, adaptarea la societatea modernă, schimbarea modului de învățare de la memorare la crearea de competențe și mai ales, acceptarea acestor schimbări, care oricum s-ar fi produs mai devreme sau mai târziu.

"În unele școli, lucrurile stau foarte bine. Dacă în alte școli discutam despre educația digitală, azi pandemia de COVID-19 ne-a forțat pe toți să ne aliniem. Ceea ce am făcut noi, la INACO, a fost să chemăm toată școala să treacă dinspre teach for test la teach for life, să-i învățăm să facă față la orice provocare a vieții. Și COVID-19 este o provocare pentru elevi, părinți și profesori. Este clar că școala trebuie să se redeseneze fundamental", a spus conf. univ. dr. Andreea Paul, președinta Asociației INACO (Inițiativa pentru Competitivitate), la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Trecerea învățământului în sistem online, adaptarea la tehnologiile viitorului trebuie însă să schimbe și paradigma de învățare, prin trecerea de la învățarea bazată de memorare la punerea elevului în centrului actului educațional și dezvoltarea competențelor fiecăruia.

"Ceea ce se întâmplă acum, e doar o consecință a faptului că noi stăteam prost cu procesul de învățare și înțelegere. Anul școlar nu e pierdut, scoala s-a mutat online, iar învățământul a existat și până acum la distanță, la telefon, prin poșta. Învățarea trebuie să continue. Achizițiile de învățare vor fi mai puține, însă nu sunt nesemnificative. Învățăm pentru viață, iar schimbarea paradigmei de învățare - profesorul predă iar elevul ascultă - trebuie să se schimbe, pentru că elevii învață să gândească", este de părere Raluca Medeșan, co-creatoare a programelor de Managementul Carierei Didactice și Profesorul Digital din cadrul Finnish Teacher Training Center.

Profesorul digital

România pare să fie în urma revoluției digitale, atâta timp cât rata analfabetismului digital se ridica la 90% înainte de pandemie.

Această criză pandemică ne-a forțat însă, să începem alfabetizarea digitală.

"Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană. 90 la sută din populația țării nu are competențe digitale minimale: nu poate să comunice online, să utilizeze sisteme de plăți online, sau să învețe online. Este important să ne albfabetizăm digital, pentru că lumea se schimbă. Cine nu va accepta această schimbare rămâne principalul perdant", spune Andreea Paul.

Iar în acest context, apariția profesorului digital, ca o meserie a viitorului, este doar o problemă de timp.

"Profesorii au început să utilizeze mai bine multe platforme de învățare digitală, care puteau fi folosite și înainte. De aici până la a preda efectiv și de a stimula învățarea, fie la distanță, fie online, fie hibrid, e o cale mai lungă, care presupune o pedagogie impecabilă. Observăm cum pedagogul este pus la zid de faptul că nu poate folosi bine tehnologia. Tehnologia îi ajută pe profesori atâta timp cât știu să o folosească. Este un progres enorm pe care nu l-ar fi făcut dacă nu ar fi venit pandemia. Noi am început programul 'Profesorul digital' acum trei ani și în ultima perioadă a fost o explozie de solicitări", punctează Raluca Medeșan.

Aplicarea tehnologiei moderne în sălile de clasă ar trebui să fie mai mult decât cărți PDF. Sistemele de învățare gamificate sunt foarte bune pentru a spori motivația elevilor, dar nu trebuie să se oprească acolo.

Aceste sisteme pot furniza date care pot fi perfecționate pentru a oferi analize despre evoluția procesului de învățare, pentru a ajuta profesorii să-și înțeleagă elevii mai bine în mai puțin timp.

"Am preluat din școala finlandeză tehnici în cadrul programului 'Profesorul digital' . Tehnologie plus pedagogie reprezintă un succes. Este vorba despre capacitatea profesorului de a vedea copilul așa cum este, iar tehnologia îți dă această posibilitate. Platformele îți dau posibilitatea de a-ți personaliza parcursul educațional, de a-i lăsa pe elevi să comunice natural", subliniază Raluca Medeșan, co-creatoare a programelor de Managementul Carierei Didactice și Profesorul Digital din cadrul Finnish Teacher Training Center.

Școala exponențială

Într-o lume a schimbărilor accelerate, în care singura certitudine rămâne doar schimbarea însăși, învățarea nu mai poate rămâne liniară.

De aceea, INACO propune o nouă experiență de “școală exponențială”, un proiect pilot, desfășurat într-o școală din Capitală, în cadrul “Centrului Educațional Digital Inteligent Smart Lab 4.0”.

Mai mulți copii, de vârste diferite, au format o clasă, unde au învățat transdisciplinar, a explicat Andreea Paul, cea care conduce INACO.

"O națiune competitivă contribuie la atingerea potențialului fiecărui copil în parte. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, copiii din România își ating 60 la sută din acest potențial atunci când ajung la viața adultă. Ar trebui să facem ceva: noile tehnologii ne stau suport. Ce am pilotat anul trecut și merită experiementat la nivel național se numește școala exponențială. Am aplicat tehnici de învățare accelerată pentru copiii care vor și pot si i-am adus într-un laborator inteligent - Smart Lab. Au fost copii de vârste diferite, de la clasa a II-a până la clasa a VIII-a. Apoi am învățat transdisciplinar - la cursul de robotică am învatat VR, internetul tuturor lucrurilor, cu ajutorul tabelei interactive. Tot programul pilot s-a închis cu invitarea a doi psihologi care au reusit să-i antreneze pe copiii într-o formă de învățare prin joacă. Cred că avem nevoie de școala exponențială în fiecare școală".

Școala exponențială este, așadar, un nou concept de pedagogie ce stimulează interesul, curiozitatea, învățarea accelerată şi creativitatea elevilor, cu ajutorul tehnologiei.

Aceasta este viziunea INACO – Iniţiativa pentru Competitivitate, de modernizare a învăţământului din România, prin proiectul Smart Lab 4.0.

"Am creat în primele două şcoli din Bucureşti aceste laboratoare digitale inteligente, dotate cu ochelari de realitate virtuală, roboţi educaţionali, imprimante 3D, scannere 3D, laptopuri de ultimă generaţie, dotate cu mii de aplicații digitale educaționale inteligente pentru toate materiile. Mai avem un pas pentru a ajunge la cele 6200 de școli din țară. Împreună, putem oferi tuturor elevilor acces gratuit la educaţie digitală, prin amenajarea câte unui laborator inteligent în fiecare şcoală din ţară și prin instruirea cadrelor didactice. Construcția unei alternative curriculare pentru învățare accelerată era pasul necesar pentru a da viață și perspective noi laboratoarelor digitale educaționale inteligente. De ce? Pentru că alfabetizarea digitală și tehnologică este azi la fel de necesară ca și alfabetizarea funcțională și nu ne putem permite “luxul” de a aștepta sistemul public inerțial să răspundă acestor nevoi curente. Pentru cetățeni smart într-o națiune smart, cum îmi place mie să cred că putem avea", spune Andreea Paul.

Meseriile viitorului

Unul din doi angajați are nevoie acum de asimilarea și antrenarea unor noi abilități și competențe, care necesită instruire pe parcursul unei perioade de timp între două săptămâni și cinci luni, pentru a se putea adapta la schimbările actuale pe piața muncii.

Investiția în capitalul uman este obligatorie pentru guvernele, companiile, școlile și angajații care își doresc să rămână competitivi pe piața muncii.

Sistemul de educație are mare nevoie să se alinieze la cerințele economiei viitorului, astfel încât să furnizeze competențele necesare noilor profesii.

Cea de a treia ediție a Ghidului Meseriilor Viitorului, lansată de INACO, suplinește ceea ce școala nu reușește încă să facă, adică să ghideze elevii și profesorii în noul peisaj al profesiilor viitorului, multe dintre acestea nefiind astăzi pe piața muncii, spune Andreea Paul.

"Elevii, profesorii și părinții, dar și cei interesați de reorientare profesională, află de la trainerii și autorii Ghidului Meseriilor Viitorului care sunt abilitățile-cheie și aptitudinile necesare angajatului pe piața muncii de mâine, profilul de personalitate și calificarea necesare pentru câteva dintre profesiile viitorului, precum și companii românești unde pot practica noile tehnologii".

Una dintre meseriile viitorului este și profesoratul, unul cu totul diferit față de ceea ce este în prezent.

"Un viitor diferit, cu profesori digitali. Partea de învățare și de relaționare va fi mult mai accentuată decât cea referitoare la dobândirea de cunoștințe efective. Iar profesorii care înteleg lucrul acesta, cu siguranță vor avea multe clase virtuale", este de părere Raluca Medeșan.

Dincolo de tehnologiile digitale, în relația profesor-elev vor rămâne întotdeauna foarte importante empatia și umanitatea, chiar dacă suntem online sau în sălile de clasă. Ar fi însă de dorit să nu renunțăm la avantajele pe care tehnologia le aduce, concluzionează Medeșan.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 9/10 noiembrie 2020 poate fi urmărită în linkul de mai jos:

https://www.facebook.com/romaniaactualitati/videos