Lucian Romașcanu: Îmi doresc să punem patrimoniul în zona de siguranță națională. Voi propune înființarea unui fond cultural european, pentru a beneficia de finanțare

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (17 ianuarie, ora 00:00) - Realizator: Maria Ţoghină - Bun regăsit, dragi prieteni ai "Serviciului de noapte"! Cu doar o zi în urmă, românii au celebrat Ziua Culturii Naționale. Instituţii de cultură din țară, dar și de peste hotare au organizat evenimente, concerte, dezbateri speciale, în dorința de a apropia publicul larg de fenomenul cultural de calitate. Că românul s-a născut poetul o știm cu toții. Dar este oare suficient pentru a ne considera consumatori de cultură? Într-o lume competitivă, dincolo de forța economică, fiecare stat încearcă nu doar să-și conserve propria identitate, ci și să câștige vizibilitate și influență prin promovarea culturii autentice. Conceptul de diplomație culturală este parte importantă a unei strategii de politică externă. Care este locul culturii în societatea contemporană, care sunt strategiile de dezvoltare după doi ani de pandemie, în care oamenii de cultură au fost printre cei mai afectați de măsurile de restricție dispuse de autorități, cât de importantă este cultura pentru o națiune, care sunt problemele şi care sunt soluţiile - discutăm cu ministrul culturii, Lucian Romaşcanu. Bună seara și bun venit la "Serviciul de noapte", domnule ministru!

Lucian Romaşcanu: Bună seara și mulțumesc pentru invitație și bună seara și ascultătorilor!

Realizator: Care au fost principalele evenimente care au marcat Ziua Culturii Naționale, dincolo de extraordinarul concert care a avut loc la Opera Națională?

Lucian Romaşcanu: Păi, totuși aș începe cu acest concert, pentru că a fost un alt fel de a prezenta cultura română de oriunde este ea. Mie mi place să spun că locuim toţi în limba română. Prutul e o graniță doar pentru că s-a jucat cineva pe hartă într-un moment mai trist al istoriei, dar noi suntem români peste tot. Și întotdeauna am avut în cadrul evenimentului principal oameni de la Chișinău. De data asta am vrut să facem un pic altfel, să nu fie doar orchestră, să nu fie doar simfonic, să nu fie o operă. L-am avut pe Vali Boghean, unul din cei mai iubiți, poate chiar cel mai iubit cântăreţ din Moldova, care a susţinut un concert simfonizat împreună cu Orchestra Operei Naţionale Române, şi l-am avut şi pe Nicu Alifantis, tot cu Orchestra Operei în spate, iar între a fost Ansamblul Anton Pann, cu muzică a lui Cantemir, pentru că nu trebuie să uităm că în acest an este un An Național "Dimitrie Cantemir", împreună cu Anul Cultural "Ciprian Porumbescu"; s-a cântat "Balada", împreună cu multe alte aniversări - 60 de ani de Cor Madrigal anul ăsta, Centenar Ion Popescu-Gopo, Centenar Ion Voicu -, deci a fost o zi specială și mulțumim Radio, mulțumim TVR pentru că le-au dus cântecele și momentele artistice ale celor de pe scenă către toți românii din țară și din străinătate.

Realizator: De altfel, vom ilustra şi noi această emisiune cu fragmente din Concertul de la Opera Națională. Alte evenimente care din perspectiva dumneavoastră ar merita menționate în cadrul unui bilanț acum, la cald?

Lucian Romaşcanu: Au fost foarte multe. Din păcate, n-am putut participa la ele, dar în cadrul Ministerului Culturii, și probabil că ascultătorii noştri nu știu, avem peste 50 de instituții de spectacole, muzee, centre culturale, plus restul, până la 90 și ceva, Direcții Județene de Cultură, Centrul Național al Cinematografiei și așa mai departe. Cele mai multe dintre ele s-au aplecat cu evenimente spre public în Ziua Culturii. Pot să menționez Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti", care a avut un program de recitare și de muzică intitulat "Dor de Eminescu", Filarmonica."George Enescu" a avut un program care a conținut muzică românească din creația unora din cei mai importanți compozitori autohtoni de azi: Paul Constantinescu, Gheorghe Cucu, Alexandru Velehorschi și așa mai departe. Teatrul Național din București a avut la Sala Media un recital al actorului Nicolae Urs, intitulat "Caragiale altfel". Muzeul Național de Artă al României a avut un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale, cu academicieni invitați și oameni de cultură. Muzeu Național al Țăranului Român a avut un eveniment frumos. În țară s-au întâmplat lucruri. La Muzeul Brukenthal, care în parteneriat cu Institutul Cultural Român și Colecția "Avocat George Șerban", a organizat un eveniment extrem de frumos legat de pictura unor importanți artiști contemporani. Sunt multe, e greu să vă spun. Centru Cultural "George Apostu" din Bacău a avut un eveniment sub genericul "Iarăși Eminescu". Muzeul Național Bran a avut proiectul "Mihai Eminescu, poetul neamului românesc". Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei a avut intrare liberă pentru toți vizitatorii, pentru niște expoziții de excepție. Deci, sunt foarte, foarte multe. Au fost foarte, foarte multe și sper că lumea s-a uitat pe site-ul Ministerului Culturii și și-au ales lângă ei și pentru ei evenimentele la care să participe.

Diplomația culturală este primul pas care sprijină diplomația tradițională. Sunt cei chemați să exporte cultura română în lume

Realizator: Domnule ministru, pentru că ați menționat Institutul Cultural Român, vorbeam în deschiderea emisiunii despre diplomația culturală, cum colaborați cu Institutul Cultural Român, tocmai pentru a atinge acest obiectiv important care înseamnă promovarea României și a culturii naționale dincolo de granițele țării?

Lucian Romaşcanu: Este o colaborare care vine de la sine. Sigur că dumnealor sunt cei chemați să exporte cultura română în lume. Din fericire pentru ei și pentru cultura română, au obținut anul ăsta un buget semnificativ mai mare decât au avut anul trecut. Împreună organizăm târguri de carte, ăsta este un proiect pe care îl facem împreună, pentru că și ei au o dimensiune foarte importantă de traducere și editare de carte românească pe piețele internaționale. Dar suntem împreună în tot ceea ce înseamnă export de cultură, acolo unde putem finanța finanțăm. Iar diplomația culturală, din punctul meu de vedere, și asta am subliniat-o și s-a văzut că se înțelege și de către ambasadorii cu care m-am întâlnit, este cred primul pas care sprijină diplomația tradițională, pentru că atunci când deschizi o țară, deschizi poporul unei țări către tine, vorbind de la inimă la inimă, prin manifestări culturale, prin orice înseamnă artă, diplomația tradițională vine pe un teren deja deschis. Niște oameni care se apreciază la nivel cultural nu pot să nu fie prieteni şi în ceea ce privește restul dimensiunii colaborării diplomatice.

Cineva va trebui să rupă lanțul ăsta al luptei pentru audiență și să ducă și cultura în mainstream. Lucrăm foarte mult pe digitalizarea fenomenului cultural, pentru atragerea tinerilor

Realizator: Mă gândeam acum, domnule ministru, vorbim despre cultură, dar, în general, vorbim despre cultură mai mult de Ziua Culturii Naționale, în rest, dacă urmărim presa, mai degrabă manifestările care țin de subcultură își găsesc loc și vizibilitate în social media, dar și pe televiziuni divertismentul de slabă calitate, cum să facem să aducem totuși cultura de calitate și în atenția publicului larg? Pentru că aveți și o bogată experiență ca manager de presă și este foarte important să privim cultura nu doar din perspectiva actului managerial cultural strict.

Lucian Romaşcanu: Este un lucru pe care nu-l putem schimba. Există un peisaj extrem de concurențial media și fiecare din conducătorii site-urilor, televiziunilor, radiourilor și așa mai departe urmăresc, și e firesc, pentru beneficiul întreprinderii respective, urmăresc audiența. Cultura, în principiu, nu face audiență. Dar mai știm un lucru, și o știm de la radio în principal, o piesă pe care o dai în heavy-rotation și o asculți non-nstop, până la urmă devine hit. Chiar dacă inițial poate nu avea calitatea respectivă, de asta îndemn pe toată lumea să promoveze cultură, pentru că dând, și dând, și dând pe canalele media știri despre cultură, înregistrări din acte de cultură, până la urmă, lumea va începe să ceară așa ceva. Cineva va trebui să rupă lanțul ăsta al luptei pentru audiență și să încerce să ducă și cultura în mainstream. Se întâmplă, nu atât de des pe cât am vrea, avem foarte multe evenimente care sunt mediatizate dinspre noi, dar nu ajung neapărat să țină primele pagini, iar lucrul ăsta undeva rănește. Dar, pe partea cealaltă, nu trebuie să uităm că fiecare manifestare culturală în sine își are propriile canale de comunicare. Există pagină de Facebook, pe Instagram, conturile și așa mai departe, care țin legătura cu publicul dedicat. Din punctul meu de vedere, ar trebui un pic mai mult de atât, dar trebuie să venim și noi către media cu evenimente care să atragă interesul. Din perspectiva aducerii tinerilor către actul cultural, aici se mai întâmplă un lucru, continuăm, din păcate, în mare parte și din operatorii culturali, să mergem pe canale tradiționale. Tinerii nu mai sunt acolo, tinerii sunt pe platformele lor, tinerii sunt cu interesele lor și atunci trebuie să împachetăm conținutul cultural astfel încât să le trezească interesul și să ajungă la ei pe canalele la care ei sunt deschiși. Lucrăm la această chestiune. Avem din PNRR, nu foarte mulți bani, vreo 18 milioane de euro pentru Ministerul Culturii, dar lucrăm foarte mult pe digitalizarea fenomenului cultural. Eu cred că cultura, mediatizată sau nu, își face treaba ei. Suntem într-o plină efervescență, dincolo de ceea ce face Ministerul Culturii, operatorii independenți sunt prezenți în spațiul cultural permanent. Sunt schimburi culturale internaționale, care nu trec pe lângă Ministerul Culturii deloc, pur și simplu, își fac treaba. Când apelează la noi, sigur, în măsura în care se califică, finanțăm. Dar cultura funcționează și funcționează bine.

Realizator: Ceea ce este foarte important, pentru că vom reveni pe parcursul emisiunii la efectele pe care pandemia de COVID le-a avut asupra fenomenului cultural. Invitatul "Serviciului de noapte", ministrul culturii, Lucian Romașcanu.

Nu trebuie să-l uităm pe Eminescu, cel care ne-a creat limba pe care o vorbim acum

Realizator: Mă întorc însă la Ziua Culturii Naționale. Credeți că este suficient să avem o astfel de zi de dedicată fenomenului cultural național sau poate ar trebui ca Ziua Culturii Naționale să fie în fiecare zi?

Lucian Romaşcanu: Este ca şi ziua dumneavoastră de naştere: trăiţi în fiecare zi, dar o dată sărbătoriţi plecar - aşa e şi la cultură. Ea este sărbătorită în fiecare zi şi fiecare manifestare, mică sau mare, este o sărbătoare a culturii, dar o dată pe an trebuie să ne strângem toţi şi să sărbătorim fenomenul în sine la un nivel aşa cum merită şi e normal şi e bine că Ziua Culturii este în ziua naşterii poetului Mihai Eminescu, pentru că avem cu această ocazie posibilitatea să vorbim de tot și de istorie, și de prezent, și de viitor. Nu trebuie să-l uităm pe Eminescu, cel care ne-a creat limba pe care o vorbim acum, cel care a fost un cronicar extraordinar de talentat și de atent al vremii lui, a fost un jurnalist de excepție, și dincolo de toate, a fost și este cel mai mare poet al românilor. Deci, eu cred că sărbătorim în fiecare zi, dar într-una din zile, și anume, pe 15 ianuarie vorbim la modul sărbătoresc fundamental despre cultura română.

Expoziţia Brâncuși, cel mai important eveniment de la Timișoara - Capitală Culturală Europeană

Realizator: Anul acesta, după o întârziere de doi ani, provocată de pandemie, Timișoara a devenit Capitală Culturală Europeană. Suntem pregătiți de această provocare?

Lucian Romaşcanu: Sigur că da. Există trei actori, doi principali și unul secundar, dar cu importanță mare. Cei doi actori principali sunt Primăria Timișoarei și Consiliul Județean Timiș, pentru că este un eveniment al comunității locale, dar fiind extrem de important și național și internațional, Ministerul Culturii este acolo prin crearea cadrului legislativ necesar pentru ca Timișoara să fie un succes și prin finanțare de la bugetul de stat. Noi am finanțat proiectele culturale cu 52 de milioane de lei şi investițiile în infrastructura culturală a Timișoarei, cu 114 milioane de lei - ăsta este aportul Ministerului Culturii. Suntem prezenți în Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană cu reprezentanți, suntem acolo să sprijinim, dar nu vrem să furăm scena acestui mare eveniment, care este unul totuși de mândrie a Timișoarei.

Realizator: Atunci când vă gândiți la Timișoara Capitală Culturală Europeană, ce eveniment vi se pare că este cel mai important sau cel la care vă doriți cel mai mult să fiți prezent?

Lucian Romaşcanu: Vor fi sute de evenimente acolo. Cel mai important, de departe, va fi expoziţia Brâncuși, la care, cu certitudine, vor veni oameni din toate locurile, nu numai din România, să o vadă. Noi am mai avut o expoziție Brâncuşi în cadrul Europalia, în 2019, la Bruxelles, şi a fost cred că a doua sau a treia cea mai visată expoziție pe care a organizat-o vreodată Europalia, care este un fenomen cultural extrem de important al Bruxellesului. Avându-l pe Brâncuși la Timișoara înseamnă puterea pe care încercăm să o dăm ca mesaj Timișoarei în acest an extrem de important. L-am avut pe Brâncuși cu "Capul de copil" și în foaierul Operei Naționale La Ziua Culturii. Brâncuși rămâne totuși stindardul internațional al culturii române și pentru Brâncuși voi merge - și nu numai - voi merge cu certitudine și îndemn pe toată lumea să meargă la Timișoara.

2023, anul evenimentelor culturale

Realizator: 2023 este abia la început. Din perspectiva ministerului pe care îl coordonați, care sunt principalele repere ale anului cultural? A fost Ziua Culturii Naționale, ieri, urmează, probabil, deschiderea oficială a Timișoarei - Capitală Culturală Europeană...

Lucian Romaşcanu: Pe 17 februarie, dacă nu mă înşel.

Realizator: 17 februarie, după care ce urmează? Principalele repere.

Lucian Romaşcanu: Păi, sunt foarte multe, dar trebuie menționat cu totul special Festivalul George Enescu, la a 26-a ediție în acest an, în august-septembrie, unde vom avea cele mai mari ochestre din lume; va fi o premieră pentru în Festival Enescu, se va cânta și la Botoșani, locul de naștere al lui Enescu. Avem a 30-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, care, prin munca fără comparație, eu îi spun a lui Constantin Chiriac la Sibiu că el este o instituție în sine. Anul trecut a avut pe 800 de manifestări în cadrul Festivalului Internațional de Teatru, probabil că va fi la fel sau poate mai mult, anul ăsta fiind un an sărbătoresc, unde vor veni trupe din toată lumea și merită să fim acolo. Vor fi în continuare TIF-ul, va fi Festivalul Național de Teatru. Cu certitudine vom fi iarăși alături de Petru Hadârcă și de Teatrul Național din Chișinău, Teatrul Național Mihai Eminescu din Chișinău, în septembrie, la Reuniunea Teatrelor Naționale, unde se strâng toate teatrele naționale din România; a avut acum doi ani a avut şi Teatrul din Voivodina, anul trecut a avut Teatrul din Kiev. Eu sper să avem tot ce înseamnă teatru românesc adus la Chișinău. Deci, sunt foarte multe și ele trebuie urmărite, ele, în permanență, toate aceste evenimente sunt postate săptămânal pe site-ul Ministerului Culturii. Vor fi foarte multe evenimente independente, pe care Ministerul Culturii le finanțează. Avem un buget generos, sigur că niciodată nu-i suficient, dar putem, cu bugetul pe care îl avem, să susținem foarte multe activități independente. Va fi un an al evenimentelor importante. Tot ce ne rugăm la Dumnezeu este să fie pace și, în rest, lucrurile funcționează.

Realizator: Pentru că am vorbit despre viitor, să privim și în trecut. Abia s-a încheiat 2022, un an cu multiple provocări, dar totuși un an al revenirii la normalitate. Ce puneți acolo, la capitolul realizări?

Lucian Romaşcanu: Cel mai important a fost ca dorința oamenilor de a se reîntoarce la fenomenul cultural și de a fi iarăși împreună în bucuria privirii sau ascultării creațiilor artistice a fost pregătirea pentru primirea acestui public. Am avut stagiuni foarte bune la toate instituțiile de spectacole din subordine, am avut expoziții foarte frumoase. Deci, oamenii care au fost dornici să se întoarcă au găsit la ce să se întoarcă și au fost și acum, în continuare, sunt sold out cam toate spectacolele pe care le avem la Teatru Național, la Operă, la Filarmonică și așa mai departe. Deci, asta e cea mai mare realizare, că am putut primi publicul dornic de cultură cu evenimente pe măsura așteptărilor. În rest, am avut un buget mai mare cu vreo 45% față de 2021, am reușit să schimbăm Legea finanțării proiectelor culturale, astfel încât să fie procesul de finanțare mult mai transparent. Am avut această Ordonanță 83, care cuprinde și modul de organizare a Timișoarei - Capitală Culturală Europeană. S-a încheiat consultarea publică largă pe Codul patrimoniului. A fost un an bogat și acesta și sperăm că vom merge cu plus pe 2023.

Priorități: Statutul lucrătorului cultural, manageri cu concursuri luate, înființarea unui fond cultural european

Realizator: Ce priorități aveți pentru 2023 din punct de vedere al managementului cultural?

Lucian Romaşcanu: Pentru 2023, în primul rând, pe lângă finanțări, și anul ăsta avem cu 15% mai mult buget decât am cheltuit anul trecut, ca priorități avem, pe partea legislativă, schimbarea, îmbunătățirea Legii 189 a managementului cultural și să fim, în baza acestei noi legi, să fim capabili să avem directori, manageri, cu concursuri luate, la toate instituțiile unde încă avem interimari. Avem în lucru, și este pe fonduri din PNRR, Statutul lucrătorului cultural, extrem de important pentru a aduce într-o nouă dimensiune modul în care este organizată activitatea artistică și modul cum sunt organizați cei care prestează activitatea artistică și, în subsidiar, modificarea Ordonanței 21, care îi guvernează. Sunt legi importante, pe care trebuie să le trecem, și sper că vom reuși să facem în acest an acest lucru. Din perspectiva activității de diplomație culturală, vom fi participanți la multe târguri de carte, dar cel mai important, Târgul de la Guadalajara, va fi în acest an cu invitat de onoare Uniunea Europeană, în cadrul căreia România va avea stand, și este un târg extrem de important, a avut peste aproape 1.000.000 de vizitatori la ultima ediție. Este locul unde Mircea Cărtărescu a luat premiul FIL pentru cel mai bun autor de limbă romanică. Deci, aștept cu nerăbdare să fim prezenți acolo. Sunt multe! Îmi doresc foarte tare să pot pune pe agenda următorului Consiliu de Miniștri ai Culturii din mai ideea de a înființa un fond cultural european, pentru că noi, în acest moment, beneficiem de finanțare în programele gen RO-CULTURA și așa mai departe, Europa Creativă. Dar în ceea ce privește patrimoniul, ce avem noi nu este suficient și atunci mă uit cu oarecare invidie, înțeleg investiția uriașă făcută, dar când a fost criza financiară, s-au strâns imediat sute de miliarde pentru a sprijinit băncile, când a fost pandemia, imediat au fost sute de miliarde alocate, acum, pe problemele de energie, iarăși, Europa s-a mobilizat și a strâns sute de miliarde. Ar fi nu foarte mare efortul de a înființa un asemenea fond, care să fie finanțat și de guverne, dar - de ce nu? - de producătorii și dealerii de armament, pentru că oriunde se trage un glonț, sigur se nimerește și o statuie. Și din punctul meu de vedere, trebuie să avem un fond extrem de generos la nivelul Uniunii Europene, unde să putem aplica cu proiecte. Am Voronețul, da, sau, nu știu, situri înscrise în UNESCO, îmi trebuiesc și banii să le refac. Nu vom avea niciodată buget suficient la Ministerul Culturii să facem tot ce avem de făcut. Și Europa trebuie să înțeleagă acest lucru, mai ales că pe partea de aducere a Europei de Est la nivelul Vestului nu trebuie uitată partea de patrimoniu. Noi am avut o delăsare fundamentală în ceea ce privește îngrijirea patrimoniului construit, pentru că regimul comunist s-a raportat la acest patrimoniu ca la ceva aparținând burgheziei, decadent, care nu trebuie să existe, ca dovadă că s-a și dărâmat foarte mult în perioada respectivă, iar ceea ce a stat în picioare n-a fost deloc îngrijit. Suntem mult în urma Franței, Italiei, Spaniei și trebuie să înțeleagă și să accepte să fim ajutați și noi, cei din estul Europei.

Realizator: Pentru ca acest fond cultural european să devină realitate care ar fi pașii?

Lucian Romaşcanu: Eu voi trimite o scrisoare către toți miniștrii culturii. Am avut deja discuții informale, chiar și săptămâna trecută am avut o videoconferință cu ministra culturii din Franța, unde mi-am exprimat această idee. Au fost extrem de deschiși. O să fac o scrisoare, la care voi cere semnăturile tuturor miniștrilor culturii, pentru a pune pe agendă la următorul Consiliu de Miniștri acest lucru. Dacă toți vor fi de acord, în mod normal, 15 voturi sunt suficiente pentru acest lucru, ea va fi înaintată ca propunere de legiferare către Comisia Europeană.

Realizator: Vă dorim succes în acest proiect, pentru că și România ar beneficia de un astfel de fond!

Lucian Romaşcanu: Îmi doresc foarte mult acest lucru.

Cultura este fundamentul oricărei națiuni, pentru că națiunea nu este definită de granițe teritoriale

Realizator: Invitatul "Serviciului de noapte", ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.

Realizator: După cum spuneam în debutul dialogului nostru, ieri, 15 ianuarie, am sărbătorit cu toții, români de acasă, dar și de peste hotare, Ziua Culturii Naționale. Cât de importantă este cultura pentru o națiune?

Lucian Romașcanu: Este fundamentul oricărei națiuni, pentru că națiunea nu este definită de granițe teritoriale neapărat și nici nu poți prin legi și ordonanțe să pui oamenii la un loc și să-i unești să formeze o națiune. Națiunea se formează în principal prin ceea ce fiecare zonă, om, loc creează cultural, fie popular, fie cult, și toată această țesătură pune la un loc oamenii, iar răspunsul la întrebarea dumneavoastră este clar: pentru o națiune, esențială este cultura și de aici încolo se poate construi orice altceva. Nu poți să pui oamenii la un loc decât prin cultură comună, decât prin idealuri comune exprimate și cultural și artistic. După ce i-ai pus împreună, ei pot merge înainte să își construiască țara așa cum și-o doresc. Fără cultură e complicat și sunt un milion de citate legate de ce importantă este cultura. Mă bucur că fac parte dintr-un guvern care unește vorba cu fapta și avem un buget mai generos decât a fost vreodată pentru acest lucru.

Realizator: Într-o societate în care din ce în ce mai mulţi suntem sufocați de divertisment de slabă calitate, de superficialitate, cum evaluați, în calitate de ministru al culturii, starea culturii în România?

Lucian Romașcanu: Ca să poți duce oamenii spre o cultură adevărată, învățământul, educația trebuie să-și facă treaba. Pe partea cealaltă, fiecare zonă, fie că e privată, fie că este guvernamentală sau educațională, trebuie să nască modele corecte și modele adevărate. În momentul în care ai modele, în momentul în care școlile își fac treaba așa cum ar trebui și cum și-o făceau și nu trăiesc în binele trecutului și rău prezentului, cum tinde să facă orice generație care se raportează cu neplăcere la generația actuală, întotdeauna dacă citim, o să vedem că vremea noastră era mai..., nu, dar într-adevăr respectul față de dascăli, respectul față de părinți, mesajele corecte date de aceștia către copii îi vor face pe aceștia să acceseze ceea ce trebuie. În momentul în care nu avem grijă de copii, nu avem grijă de generația tânără, în momentul în care promovăm modele care nu sunt ceea ce trebuie, le-aș spune chiar non-modele, atunci sigur că și accesul lor către cultură se va face înspre zone pe care nu le apreciem întotdeauna. Și am văzut sondaje, acum vreo câțiva ani de zile, modelul de urmat pentru 51% din elevii bucureșteni era un celebru om care are o echipă de fotbal. Și suntem într-un moment în care a existat o acumulare sălbatică de capital, cum se spunea pe vremuri, când comparațiile se fac doar la nivel financiar, toată lumea vrea și se raportează la binele familiei și grupului lui restrâns de oameni. Și atunci modelele tind să fie cele ale succesului facil.

Realizator: Știți ce se spunea imediat după Revoluție și se mai spune încă în anumite medii: cultura nu ține de foame.

Lucian Romașcanu: Cultura nu ține de foame, dar nici bine nu ne e fără, pentru că vedem ce se întâmplă în Ucraina. Faptul că de secole, nu a știut nimeni că se întâmplă acolo lucruri, că au câștigat Eurovisionul, dar tot ceea ce s-a țesut de-a lungul anilor în sufletul poporului ucrainean i-a făcut ca acum să fie toți ca unul în fața rușilor și să se lupte fără niciun fel de ezitare. Aia e cultura, cea care te unește și care te face să-ți aperi tot ce ai acumulat.

Realizator: Şi te face să acționezi ca o națiune, nu ca un individ separat de ceilalți.

Lucian Romașcanu: Dacă nu... Exact, ca o populație. În momentul în care nu ai această țesătură, în fața unui inamic de orice fel ar fi el tinzi să gândești doar individual și să-ți salvezi propria piele, ceea ce dacă făceau și cei dinaintea noastră nu mai aveam țara pe care o avem acum.

Cultura trebuie să fie un proiect național

Realizator: Vă provoc cu o întrebare. Care sunt pârghiile de intervenție pe care le aveți la dispoziție în calitate de ministru și parlamentar, pentru că din această poziție puteți face mult mai multe decât ar putea un om obișnuit?

Lucian Romaşcanu: Mult mai multe sper să vedem în legile educației, care nu țin nici de mine, nici de... țin de calitatea mea de parlamentar și îmi doresc să existe programe care să oblige - până acum este recomandat -, care să oblige tinerii și elevii, studenții să meargă cel puțin o dată sau de două ori pe semestru la o piesă de teatru sau la un muzeu, să facă eseuri despre ceea ce au văzut acolo. Mi-aș dori, din poziția de parlamentar și membru al Comisiei de cultură, să schimbăm fundamental modul de acțiune al CNA-ului și să îi dăm puterea necesară și independența necesară să facă ordine în spațiul audio-vizual, pentru a nu mai avea la nesfârșit și la saturație promovarea de non-valori și non-modele. Aș face și am promis că o să o fac lege a voucherelor culturale, astfel încât autoritățile locale să dea din bugetul alocat culturii carnetele de vouchere către oameni, pe care ei să le folosească, urmând să fie decontate ulterior de autoritate, la cumpărarea de cărți, la accesul la spectacole și așa mai departe. Sunt câteva lucruri, dar asta este o construcție care cere timp. Noi am reușit să nu fim foarte performanți în ultimii 30 de ani, iar reconstrucția sau reparația va dura ceva. Ăsta trebuie să fie un proiect național.

Realizator: Probabil că ne gândim amândoi, în acest moment, la mitul Meșterului Manole. Probabil că ar trebui să depășim această tendință de a o lua de fiecare dată de la zero și ar trebui să învățăm să construim pe ceea ce au făcut deja cei de dinaintea noastră.

Lucian Romașcanu: Dacă tot spuneți de mitul, legenda Meștelui Manole, cineva trebuie să fie zidit pentru asta și, dacă vrem să ducem metafora asta în realitate, o generație politică trebuie să se uite mai mult la țară și mai puțin la alegeri. Să ne băgăm în zidul faptelor pentru țară, cu riscul ca la un moment dat să nu fim foarte populari sau să pierdem niște alegeri, pentru că, până la urmă, lui Manole a început să-i dăinuie lucrarea atunci când cineva se sacrifica.

Propun o extragere a loteriei dedicată patrimoniului

Realizator: Cum vă propuneți să abordați problemele cu care se confruntă sectorul cultural, cum ar fi, de exemplu, finanțarea limitată, deși o finanțare mai generoasă decât în anii precedenți, sau dificultățile întâmpinate de artiști și instituțiile culturale în contextul post-pandemic?

Lucian Romașcanu: Avem schema asta de ajutor care, într-un final, a ajuns la maturitate și o să dăm 140 de milioane de lei către cei care au fost afectați de pandemie. Sigur, e târziu, dar mai bine mai târziu decât niciodată în cazul ăsta. Caut permanent noi căi de a aduce bani pentru cultură dincolo de buget. Am permanent discuții cu sponsori pe evenimentele mari, care să ne ajute cu finanțare. Avem aceste idei cu Fondul cultural al Uniunii Europene, am discuții la nivel diplomatic cu marii noștri parteneri comerciali și voi avea în curând o întâlnire cu Ambasada Statelor Unite și, apoi, în Statele Unite pentru implementarea, pentru înființarea unui fond cultural comun România - Statele Unite, pentru că suntem și sunt partenerii noștri strategici și ar trebui să dăm și dimensiune culturală parteneriatului militar și economic. Am o discuție luni sau marți, trebuie să mă întâlnesc cu directorul Loteriei, am avut ideea asta din 2017, numai că mandatele scurte și dese fac imposibilă continuitatea, să avem o extragere a loteriei dedicată patrimoniului, cum se întâmplă în Franța. Acum înțeleg că se fac extrageri joia și duminica, mecanismul fiind că 60% din bani se duc către câștigători, 40% din bani intră la bugetul statului din tot ce se strânge. Să mergem în continuare așa, miercurea sau vinerea, să avem extragere în care banii câștigătorilor să meargă la câștigători, dar ceilalți care rămân, cu excepția unui comision tehnic al Loteriei, să intre în programul național de restaurare. Și cred că fiecare om va participa nu numai pentru dorința de a câștiga, ci și pentru a sprijini, prin achiziția de bilet de loterie, la restaurarea patrimoniului.

Arta nu este pentru elite, arta este pentru îmbogățirea sufletului oricui

Realizator: Prin ce măsuri vă propuneți să promovați accesibilitatea artei și culturii pentru toți cetățenii, indiferent de vârstă, gen, abilități sau statut social? Pentru că va trebui să ajungem cu fenomenul cultural și în mediul rural și în zonele defavorizate.

Lucian Romașcanu: Este una din preocupări. Am avut discuții cu, de exemplu, Uniunea Artiștilor Plastici, astfel încât să facem o lege prin care să sprijinim deschiderea de galerii în absolut toate locurile unde este posibil, ca primăriile să dea către uniunile de creație spații nefolosite, astfel încât oamenii să poată să aibă acces la arta adevărată. Toată lumea, din păcate, când își face o casă, se grăbește și își cumpără artă, cum să spun eu, multiplicată din magazinele "do it yourself", în loc să intre într-o galerie și, pentru aceeași bani, să cumpere o pictură vie, pentru care cineva a transpirat și a muncit. Avem în intenție să impunem tuturor muzeelor din țară, indiferent că sunt ale ministerului sau nu, să aibă un loc de artă contemporană, astfel încât să se întâlnească și să se nască dorința de achiziție de artă contemporană pentru oameni, văzând colțul din muzeu unde se expune artă contemporană. Avem un program de achiziție de artă contemporană de două milioane de lei pe an, avem achiziție de carte de un milion de lei pe an - toate lucrurile astea sprijină și creatorii și duc ceea ce achiziționăm către publicul larg. E foarte important să rupem această barieră creată artificial între oameni și creatori. Arta - am mai spus-o, repet de fiecare dată când am ocazia - nu este pentru elite, arta este pentru îmbogățirea sufletului oricui și toți avem undeva ceva la care vibrăm. Fie că e muzică, fie că e pictură, fie că e poezie. Şi muzica, orice stil, că e muzică populară, că e muzică clasică, vibrăm oricare din noi la ceva. Dacă tot vibrăm să și mergem să o consumăm și să ne sporim sufletește.

Realizator: Paradoxal, într-o lume închisă, cum era perioada comunistă, oamenii consumau mai multă cultură decât acum, când nimic nu ne mai îngrădește. Oare de ce?

Lucian Romaşcanu: Trebuie să punem lucrurile în perspectivă. Consumul cultural și orice lucru pe care îl facem înseamnă consumul unei cantități de timp. Pe vremea odiosului aveam mult mai mult timp la dispoziție, pentru că nu exista nimic altceva să facem. Nu aveai decât două ore de televizor, nu existau telefoane mobile, tablete și așa mai departe şi timpul pe care îl aveai îl dedicai mai mult cititului, mai mult teatrului, să spunem, văzutului de filme la video și așa mai departe. Acum este o bătălie incredibilă pe timpul nostru, iar cel mai mare rău, cu nuanțele de rigoare, îl face telefonul mobil. În secunda în care l-ai deschis pe o aplicație de-asta de interacțiune socială, cum e Facebook-ul sau TikTok, rămâi agățat acolo. Iar pentru copii este, în special pe ei trebuie să-i formăm, este aproape imposibil să se dezlipească și atunci părinții, profesorii, cum am spus mai devreme, au un rol extrem de important. Deci, totul vine nu pentru că nu mai vrem cultură, ci că avem mult mai puțin timp pe care să îl dedicăm acestui lucru.

Realizator: Un alt domeniu important de acțiune ar trebui să fie educația culturală și încurajarea interesului tinerilor pentru artă și cultură. Studiile de dinainte de pandemie arătau că tinerii români investeau de 17 ori mai mult în alcool decât în cultură. Este îngrijorător acest lucru? Cum facem să-i apropiem pe ei de fenomenul cultural? Pentru că, exact cum spuneați, ei sunt mult mai dependenți de telefonul inteligent decât, poate, generația noastră.

Lucian Romaşcanu: Este, și v-o spun și din perspectiva de părinte, este un lucru extraordinar de rău și accesul ar trebui să fie deschis total către cultură și interzis total către alcool, de exemplu. Am avut o discuție cu ministrul Lucian Bode, trebuie să ne uităm din nou pe legile care opresc vânzarea de băuturi și țigări către tineri, pentru că în acest moment nimeni nu le respectă. Sub ochii mei am văzut de nenumărate ori minori cumpărând țigări din supermarket. Toate cluburile de pe litoral sunt pline de copii care n-ar trebui să intre. Nu poți să dai voie persoanelor de peste 16 ani într-un club, crezând că ei nu vor consuma alcool înăuntru sau, și mai rău, droguri. Trebuie să fim extrem de fermi și să mergem până la ridicarea licenței de operare a cluburilor care primesc minori înăuntru și cărora li se servește alcool. Deci, trebuie să îngrădim tot ceea ce viciază fibra copiilor și să deschidem cât putem celelalte zone. Întotdeauna vom merge către ce este mai facil și ceea ce ne produce plăcere imediată. Dacă poți, ca tânăr, să ai acces la o sticlă de băutură, sigur că o vei face, pentru că este teribilism. Știm ce înseamnă adolescența. Trebuie îngrădit ferm orice acces către ceea ce poate să îi perturbe şi deschis și ispitiți către partea cealaltă și aici comunității locale, vorbeam mai devreme cu cineva, îl am exemplu pe primarul Constantin Toma de la Buzău, are ziua și evenimentul cultural. Toată vara Parcul Marghiloman este deschis pentru școala de vară, pentru spectacole, expoziții, lansări de carte și așa mai departe. Școlile vin acolo cu copiii, fac lucruri. Asta trebuie să facă comunitățile, părinții trebuie să fie atenți să iasă din comunitate și să îi ducă, iar după aia se vor construi lucrurile de la sine.

Realizator: Dar cred că cel mai important lucru ar fi să pornim de la respectarea legii, iar ideea de a schimba legislația este una extraordinară, însă noi avem neapărat o problemă cu legislația, ci mai degrabă cu respectarea ei.

Lucian Romaşcanu: Din momentul în care vom înăspri această legislație, va trebui să înăsprim și modul în care ea se aplică, și avem oameni foarte activi, vedem la Oficiul pentru Protecția Consumatorilor, că tot timpul...

Realizator: La ei mă gândeam şi eu acum.

Lucian Romaşcanu: ... se întâmplă în fiecare zi controale și așa mai departe. Agenția Sanitar-Veterinară e atentă la tot ce se întâmplă. Ce e greu să avem poliție locală, care este numeroasă, și care, din punctul meu de vedere, are multe atribuții pe care nu și le-au asumat și care pot să și le asume să facă aceste lucruri?

Realizator: Ar trebui poate mai multă fermitate în ceea ce privește acțiunea poliției.

Lucian Romaşcanu: Absolut.

Realizator: Nu doar poliția locală, ci și poliția în general, pentru că sentimentul publicului este că mai degrabă polițiștii așteaptă să treacă anii ca să se pensioneze devreme.

Lucian Romaşcanu: Sunt multe lucruri. Nu vreau să intru într-o chestie care nu mă priveşte neapărat.

Realizator: Nu generalizăm, dar parcă sunt prea puţini prezenţi în spaţiul public, pe stradă...

Lucian Romaşcanu: Există un deficit de zeci de mii de oameni în poliţie, pe care sperăm să îl corectăm în actuala guvernare. Există poliție locală mult mai bine dotată decât poliția națională. Poate că ar trebui fundamental reformată și această chestiune - ne uităm peste Ocean și vedem că acolo șeful poliției este ales odată cu primarul, adică să avem poliția locală...

Realizator: ... care să fie cu adevărat a comunității, să răspundă în fața cetățenilor, direct.

Lucian Romaşcanu: Exact, și Poliția Națională să fie, să zicem, un soi de FBI, care este peste tot și se ocupă de circulație și de /.../. Din punctul meu de vedere, Poliția Locală trebuie să facă mai mult. Există nevoia comunităţii de a fi protejată și ei sunt chemaţi să facă acest lucru, iar dacă se va mai scrie această lege va trebui primarul și cine sub şefii acestor oameni să îi pună pe treabă să și facă ceea ce trebuie, pentru că și copiii lor intră în cluburi și se întorc beți acasă, deci, nu mă protejează numai pe mine, se protejează şi pe ei.

Realizator: Ediție specială de Ziua Culturii Naționale - invitatul nopții: ministrul culturii, Lucian Romașcanu. Revenim imediat după știrile orei 1:00.

*****

Artiștii independenți trebuie sprijiniți. Vom extinde la nivel național proiectul 9G al Teatrului Național din București

Realizator: Am revenit în direct împreună cu invitatul acestei ediții, ministrul culturii, Lucian Romașcanu. Continuăm să discutăm despre anul cultural 2023, despre prioritățile și strategiile de dezvoltare al acestui domeniu. Sectorul cultural independent este unul extrem de important într-o societate modernă. Care sunt măsurile pe care le luați la nivelul ministerului pentru a sprijini dezvoltarea acestui sector și a încuraja inovația și creativitatea în domeniul cultural?

Lucian Romașcanu: Primul lucru, l-am mai spus, este faptul că avem un buget pentru proiecte prioritare și alte proiecte, proiectul ACCES, am avut sume alocate pentru proiecte independente, pentru Ziua Culturii. Finanțăm tot ceea ce ni se pare de interes și trece de validarea comisiei din minister, ceea ce este frumos și util, și finanțăm generos. Am avut, repet, 20 de milioane de lei și avem tot cam pe atâta pentru proiecte culturale, prioritare și independente.

În plus față de acest lucru, încercăm să punem la dispoziție infrastructura ministerului. Am avut discuții cu Teatrul Național din București și vom încerca să legiferăm acest lucru la nivel național, independent de cine patronează instituțiile de cultură, astfel încât, pe costuri minime, să poată să acceseze sălile teatrelor, operelor, tinerii, tinerii regizori, tinerii actori. Noi avem în momentul de față până în 400 sute de actori angajați cu carte de muncă în teatrele din România și vreo 4.000 sunt freelanceri. Au un destin în care au crezut, trebuie sprijiniți, iar pentru asta trebuie să li se asigure locuri unde se joace, unde să expună și să aibă beneficiile necesare în urma acestei activități.

La Teatrul Național există un proiect care se cheamă 9G, Noua Generație. O să-l iau și o să-l rostogolesc în toate instituțiile Ministerului Culturii, astfel încât cei tineri să poată să joace și să-și ia banii pe bilete, plătind doar un comision mic pentru sprijinul tehnic acordat de instituția respectivă. Și asta sper că se va vedea în sprijinul lor. În rest, v-am spus, galerii, sprijin, discuții cu autoritățile locale, încercarea de a salva permanent fenomenul cultural care nu ține de Ministerul Culturii. Primăria București vrea să închidă opt instituții de cultură. Încercăm să îl convingem pe domnul primar să nu facă acest lucru. Pe la Constanța au vrut să închidă galeriile pictorilor. Am reușit, prin mobilizarea și a consilierilor PSD, să votăm împotriva acestei aberații. Încercăm, mai există și alte zone cu galerii și locuri unde oamenii creează în pericol, suntem acolo să îi sprijinim.

Aportul culturii în produsul intern brut este de aproximativ 4%

Realizator: Sub 1% din bugetul românilor merge către zona de cultură, către cărți sau către un bilet pentru un film. Suntem la coada clasamentului la nivel european în ce privește consumul cultural, dar acest lucru nu pare a îngrijora pe multă lume. Putem vedea cultura ca un element nu doar al identității noastre naționale, ci și unul de securitate națională, pentru că vorbeați mai devreme de situația Ucrainei? Devine o vulnerabilitate atunci când un popor nu are o cultură solidă.

Lucian Romașcanu: Se bat niște cifre cap în cap, eu le cred pe cele pe care vi le spun eu acum. Aportul culturii în produsul intern brut este de aproximativ 4%. Dacă punem și industriile creative, digitale și așa mai departe, mergem spre 9-10%. Deci, lucrurile se întâmplă. Sigur că ceea ce nu se spune acolo este că o parte importantă din zona culturală este susținută de autorități și expunerea la cultură se face fără costuri. Primarii aduc spectacole de teatru, concerte, unde nu se plătește. Avem, într-adevăr, de luptat cu o inflație care face viața destul de complicată pentru mulți oameni și atunci sigur că investiția în cultură nu este prioritară, dar după ce vom ieși din această perioadă dificilă, și sper că în acest an ne vom întoarce la o inflație de o singură cifră, plus tot ceea ce putem face la nivel legislativ, să îi facă pe oameni să meargă mai mult către această zonă.

Realizator: Paradoxal, în ciuda consumului cultural redus, România are oameni de cultură, are intelectuali, cercetători cu care se mândrește și care sunt recunoscuți pe plan internațional. Reușim întotdeauna să-i sprijinim, să-i punem în valoare, astfel încât meritele lor să fie recunoscute și la nivel național, nu doar internațional?

Lucian Romașcanu: Sunt recunoscuți și la nivel național și este o evidență acest lucru. Chestiunea este de nivelul de popularitate al temelor pe care acești oameni le abordează, pentru că există domenii culturale care merg doar către elite și atunci sigur că dumnealor între dumnealor și cu omologii din străinătate se apreciază. Dar sunt foarte mulți care sunt cunoscuți, și la nivel național, și internațional, și de marea masă, iar acest lucru este sprijinit și prin finanțări ale proiectelor dumnealor. Și, cel mai important, un om de cultură sau un om de artă nu va face lucrul ăla decât dacă are această vocație. Și atunci, indiferent că este sau nu în fața unor probleme, el își va duce menirea până la capăt. M-am întâlnit cu Dumitru Sârghie, care este un fan al lui Pan Vizirescu din Slatina, care mi-a zis: "domnule, eu vreau să scot o integrală Pan Vizirescu, dacă mă ajutați bine, dacă nu, eu tot o fac". Deci, asta este atitudinea omului de cultură și de artă.

Realizator: Aceea de a găsi soluții.

Lucian Romaşcanu: Și mai spun eu, mai glumă, mai în serios, când Ministerul Culturii nu poate ajuta, măcar să nu încurce.

Tinerii și părinții trebuie să înțeleagă că succesul vine doar cu mult studiu

Realizator: “Manelistul analfabet și milionar” pare cel mai bine reprezentat dacă ne uităm pe trendurile din rețelele sociale. Vă îngrijorează raportarea generației tinere la astfel de modele?

Lucian Romaşcanu: Sigur că da, pentru că noi trebuie să punem, cum am spus și mai devreme, alte modele în fața oamenilor. Numai că suntem în această perpetuă, nouă, ca latini, ne și place să ne arătăm bunăstarea și, atunci, trăim și mai ales tinerii trăiesc într-o perpetuă comparație. Ce are ăla și n-am eu? Uite ce ușor a făcut nenea banii și n-are nici măcar două clase și așa mai departe. Totul este foarte material în acest moment, este o luptă pentru a dobândi cât mai multe lucruri materiale și bani, în special, și, atunci, modelele sunt alea care arată o chestiune care nu există: bani făcuți repede. A fost o vreme, s-a terminat și cei care fac bani repede sunt și acum îi numeri pe degetele de la o mână. Trebuie să schimbăm această chestiune și lumea să înțeleagă că succesul și oamenii, și tinerii să înțeleagă, și părinții să înțeleagă, succesul vine doar cu mult studiu, restul sunt accidente fericite ale istoriei. În rest, dacă vrei să ai o carieră, să ai o familie, să ai resursele necesare, să ți le ții, trebuie să înveți mult, trebuie să te sporești pe tine sufletește și lucrurile vor veni, lucrurile curate și corecte vor veni.

Realizator: Pentru că vorbeați despre faptul că sunteți părinte, pentru că aveți copii, cum arată cultura generației Millenials? Sunteți curios, sunteți atent?

Lucian Romaşcanu: Sunt. Ideea este că trebuie permanent să-ți menții tu, ca părinte, mintea deschisă și să încerci să înțelegi ce se întâmplă acolo. Și eu ascultam rock și urlau toți la mine în cameră, și mama nu înțelegea nimic. Dar, până la urmă, trebuie să înțelegi că e vremea lor, e viața lor și să-i ții aproape de valorile adevărate, că ascultă hip-hop, că ascultă rap, că nu e foarte vesel când îl duc la o expoziție, astea sunt ale momentului. Cu răbdare îi duci către zona aia, dar în același timp trebuie să-i înțelegi și pe ei, pentru că, altfel, te distanțezi sau îl distanțezi pe copilul tău, forțat să facă ceea ce vrei tu, de colegii lui de generație.

Orice țară, nu numai România, dacă nu va fi atentă la modul în care se ocupă și de sufletul oamenilor va avea de pierdut

Realizator: Invitatul "Serviciului de noapte", ministrul culturii, Lucian Romașcanu. Cum va arăta România peste 10-20 de ani dacă nu reușim să punem la punct o strategie prin care să valorificăm resursele din domeniul culturii?

Lucian Romaşcanu: Noi avem o strategie pe care am pus-o, dacă nu mă înșel, în dezbatere publică până în 2030. Orice țară, nu numai România, dacă nu va fi atentă la modul cum se ocupă și de sufletul oamenilor, nu numai de trupul lor, va avea de pierdut. Și eu sunt convins că noi suntem în stare să ne ținem fibra națională activă prin cultură. Independenții întotdeauna își vor face meseria, pentru că o fac din vocație, și cât de greu ar fi, vor face și au dovada, cum să spun eu, puterii lor de adaptare, au fost anii de pandemie. Cultura românească va merge înainte și nu vom avea de ce să discutăm despre ce se va întâmpla rău peste zece sau douăzeci de ani.

România este un exportator net de creiere. Vom avea o strategie pentru atragerea tinerilor talentați din alte țări care ar putea să se stabilească în România

Realizator: Mai bine să ne gândim la ce se va întâmpla bun. Ce facem pentru tinerii excepționali, pentru că majoritatea adolescenților se gândesc să plece să studieze în străinătate, se gândesc să-și găsească o viață mai bună dincolo de granițele României. Cum îi putem convinge să rămână acasă?

Lucian Romaşcanu: Dându-le toate condițiile necesare de a rămâne acasă. Există o politică națională a țărilor dezvoltate de a atrage creiere și România este un exportator net de creiere, pentru că acolo întotdeauna vor fi condițiile mai bune decât aici. Va trebui să creăm condițiile necesare rămânerii în țară.

Eu am avut întâlniri, chiar acum trei, patru săptămâni, cu vreo cincisprezece elevi olimpici internaționali și, într-adevăr, unul singur dintre ei a spus "m-aș întoarce după... ", adică toți pleacă la studii în străinătate, unul singur a zis "m-aș întoarce pentru familie, să am grijă de ai mei". În rest, niciunul n-a spus că ar veni înapoi în țară, ceea ce este foarte rău, din păcate. Şi este o preocupare a guvernului pentru a găsi toate programele necesare de a ține oamenii în țară. Și s-au făcut lucruri. Creșterea salariului artiştilor a fost prima măsură în 2017 pe care a luat-o PSD-ul. Creșterea salariilor medicilor, care a stopat exodul medicilor. Sunt multe lucruri care se pot face și care trebuie făcute și, să nu ne ascundem după deget, e foarte important să absorbim și noi din țări mai puțin fericite decât noi oameni competenți care să vină. Atâta timp cât în Anglia nu e o problemă ca un medic pakistanez să aibă succes, nu văd de ce n-ar putea să aibă și în România.

Realizator: Suntem pregătiți pentru această etapă?

Lucian Romaşcanu: Nu e foarte ușor, pentru că nu am avut în istorie acest tip, noi nefiind o putere colonială, noi nu am fost expuși la venirea din colonii către centru a diverselor popoare. Dar văd că din ce în ce mai mulți români, noi avem aprobat pentru anul ăsta cred că 20.000 de poziții de import de forță de muncă, din ce în ce mai mulți oameni, forțați inițial, după care acceptăm, pentru că românii sunt ospitalieri, până la urmă, prin definiție, apelează la resursă umană externă. Și vedem mulți, mulți venind. Am avut o discuție extrem de interesantă cu ambasadorul nostru din Mexic, care mi-a zis un lucru extrem de interesant, ca o emigrație pentru muncă să fie asimilată și să funcționeze ar trebui să vină din același tip de cultură. Şi poate că zona Caraibe, zona Mexicului, care au și ei problemele lor economice, ar putea fi un rezervor de oameni talentați pentru România și lucrurile astea se pot întâmpla inițial prin programe de burse pentru studii, pentru că mulți din cei care vin și studiază vor decide să și rămână și așa mai departe. Vom avea o strategie pe această direcție, lumea este pregătită, pentru că, până la urmă, nici nu avem de ales.

Să ne întoarcem toți cu fața către vest, către România, și să aplaudăm țara de unde vin acești oameni. Vocația trece și de autoritate și de granițe!

Realizator: Din experiența dumneavoastră, ce ar trebui făcut pentru ca România să strălucească din nou prin Programul Timișoara - Capitală Culturală Europeană, așa cum a făcut-o în 2007?

Lucian Romaşcanu: Păi, va străluci inevitabil. Am mai vorbit și la începutul emisiunii despre asta. Vor fi foarte multe evenimente. Am constatat cu bucurie că foarte mulți din ambasadorii țărilor din Europa, și nu numai, în discuțiile mele cu dumnealor, sunt foarte preocupați și bucuroși de prezența și a cetățenilor lor în cadrul Capitalei Culturale Europene. Se va vorbi mult și frumos despre această capitală, pentru că cred sau îmi place să cred că disputele politice care ar putea avea loc la nivel local să treacă în umbră și toată lumea de acolo să lucreze pentru acest proiect.

Realizator: Aș vrea să discutăm puțin și despre strategia de promovare a valorilor culturale peste hotare. Dacă la acest capitol aveți câteva direcții de acțiune pentru anii următori.

Lucian Romaşcanu: Cum spuneam, principala instituție care are în sarcină acest lucru este Institut Cultural Român. N-a avut întotdeauna cele mai bune bugete, acum sunt un pic mai bune. Există 19 reprezentanțe ale ICR-ului în străinătate, care au programe și care duc români acolo. Există perspectiva deschiderii unui Institut Cultural Român și la Tokyo. Deci, vom avea 20 de reprezentanțe. Și zonele independente își fac treaba. Pe Cristian Măcelaru nu l-a exportat nicio instituție a statului, pur și simplu, și-a găsit drumul. Sau Angela Gheorghiu, cu toate dilemele dumneaei legate de valorile noastre culturale. Ce să zic? Teatrul "Radu Stanca" de la Sibiu - am avut ocazia să merg la premiera "Prințesei deocheate" la Tokyo, unde a fost o piesă kabuki, deci, să joci o piesă kabuki la Tokyo, în regia lui Purcărete, dându-i o dimensiune şi ușor comică piesei, când alea-s foarte serioase, am avut și dubii, zic: domnule, dacă se supără pe noi că le facem altfel teatru? A fost cu aplauze în picioare.

Și la a doua sau a treia reprezentație a venit chiar sora împăratului să vadă în continuare Purcărete, cu Dragoș Buhagiar scenograf și cu Vasile Șirli, autorul muzicii. Au făcut "Avarul" de Molière cu unul din cei mai iubiți actori la Tokyo, iar când s-a terminat una din reprezentanții, acest celebru actor, nu-i rețin numele, i-a oprit din aplauze pe oameni, i-a chemat pe scenă pe cei trei, lucru care nu se întâmplă de obicei în teatrele japoneze, s-a întors cu fața către vest, către România, și a zis: haideți să ne întoarcem toți cu fața către vest, către România și să aplaudăm acum țara de unde vin acești oameni. Deci, se întâmplă lucruri fenomenale în zona artistică, unde nu întotdeauna statul este implicat, pentru că, repet, vocația trece și de autoritate, trece și de granițe, se întâmplă pur și simplu și ăsta-i un lucru absolut minunat.

Prezervarea patrimoniului se face și prin dezvoltare, nu doar prin conservare

Realizator: Ne întoarcem la patrimoniul cultural. Avem un patrimoniu extrem de divers și de valoros - peste 30.000 de monumente istorice, unele dintre ele incluse, altele sunt propuse pentru includerea în patrimoniul UNESCO. Deși ar trebui să le privim ca pe o comoară de preț a României, încă avem monumente istorice care se degradează de la o zi la alta - spuneați și dumneavoastră în prima parte a dialogului nostru. În acest domeniu, ce ar fi de făcut, cum ar trebui să acționăm astfel încât să reușim să salvăm, să conservăm matricea noastră culturală și spirituală?

Lucian Romaşcanu: Sunt mulți factori care concurează spre rezolvarea acestei probleme. Primul factor sunt banii. Vreau să facem aceste fonduri, îmi doresc să avem aceste extrageri la loterie, să avem un pic mai mulți bani. Din păcate, ține și de management. Noi am avut un Institut Național al Patrimoniului care în 2016-2021 a avut de la bugetul de stat, pentru restaurări, 148 de milioane de lei şi respectabilii conducători ai acestei instituții au dat înapoi vreo 60 de milioane, la rectificări, deci, nu au reușit să cheltuiască 60 de milioane când țara țipă după bani. În continuare ar trebui să existe și o încurajare a investitorilor privați în zona de patrimoniu. Faptul că, pe modelul Nicușor Dan, avizările de intervenții pe monumente istorice erau aproape imposibil de obținut - eu am și zis: distrugere prin conservare; nimeni nu putea să bată un cui - comisiile foarte stricte au alungat toți potențialii investitori privați, care și-au investit banii prin Pipera, și-au făcut propriile lor case mari, în loc să cumpere imobile de patrimoniu din București să le poată reface.

Ultimul și cel mai fericit exemplu a fost Teatrul Grivița 53, al lui Chris Simion Mercurian, care a reușit să obțină avizul Ministerului Culturii pe o casă veche, de patrimoniu, care stătea să cadă; a venit cu un proiect care dezvolta și conserva, refăcea fațadele, dar venea și cu o construcție modernă deasupra. Primăria Capitalei n-a vrut în primă instanță să dea autorizația, domnule, că distruge monumentul. Nu-l distruge, domnule, că dacă n-o lași să facă, acea casă pe care o protejezi o să cadă! Şi atunci, trebuie și aici lucrat și înțeles că prezervarea patrimoniului se face și prin dezvoltare, nu numai prin stricta menținere a ceea ce a fost acum 150 de ani.

Realizator: Oricum, Bucureștiul arată altfel. Generațiile tinere vor un altfel de București, au altă concepție. Noi gândim un oraș pentru viitor, nu pentru trecut.

Lucian Romaşcanu: Eu îmi doresc să existe un grup de lucru - pe care o să-l și întemeiez - format din arhitecţi, din istorici de artă, din toți cei care au un cuvânt de spus în domeniul patrimoniului, care să creeze o nouă direcție strategică de conservare și dezvoltare a patrimoniului, care să fie un soi de îndrumar pentru toți cei care avizează, autorizează și așa mai departe. Dacă vrei să pui un fir de internet într-o casă de patrimoniu îţi trebuie un milion de avize. Nu se mai poate lucrul ăsta!

Realizator: Vorbeați despre Codul patrimoniului. Spuneți-ne mai multe despre acest cod și cum îl vedeți implementat.

Lucian Romaşcanu: El va aduce la un loc tot ce înseamnă legislație din domeniul patrimoniului și este un act de vreo 200 de pagini, extrem de complex, dar care pune la locul lui și patrimoniul, care acum este guvernat de Legea 422, și cum și în ce fel se prezervă, și cum sunt comisiile constituite, și atribuții ș.a.m.d. În plus, mergem către normarea activității de colecționar și așa mai departe, astfel încât să nu fie descurajați oamenii să colecționeze sau să-și etaleze public colecțiile, cum se intenționa sau cum era până acum. Venim cu o schimbare fundamentală în ceea ce privește Direcțiile Județene de Cultură, care sunt extrem de importante și care au nevoie de personal. Acum avem direcții unde există doar directorul și șoferul, și ei sunt primii chemați să avizeze, să intervină, să...

Realizator: Să monitorizeze, până la urmă, ce se întâmplă.

Lucian Romaşcanu: Noi avem lista națională a monumentelor istorice; conform legii, trebuie actualizată la fiecare cinci ani. Eu i-am dat drumul la actualizare anul trecut, după şapte ani, în contextul în care actualizarea s-a făcut pe ici, pe colo. Toată această actualizare, cu lista în brațe, cu mers pe teren, trebuie să o facă oameni din Direcțiile Județene de Cultură sau din Direcția Bucureștiului. Deci, va fi un act extrem de cuprinzător, care va pune fiecare operator din zona culturală și factor de decizie în peisaj, în colaborare, în aceeași pagină, astfel încât toată lumea să lucreze la fel și spre binele culturii.

Cu excepții notabile, presa este o încercare de a obține cât mai mulți vizitatori

Realizator: Ieșim un pic din zona culturii și mergem către zona de media, un domeniu pe care îl cunoașteți foarte bine. Spuneați mai devreme că v-ați dori ca CNA să redevină ceea ce a fost, un arbitru în domeniul audiovizual, un arbitru care să poată să ia decizii, să intervină și să corecteze acolo și atunci când este cazul. Cum vi se pare că a evoluat presa în acești 30 de ani de democrație? De unde am pornit, unde am ajuns, spre ce ne îndreptăm?

Lucian Romaşcanu: Au fost niște greșeli majore pe care presa le-a făcut. Și nu neapărat presa, ci proprietarii de media. Eu țin minte că prin anii 1999-2000 lucram în trustul de presă Ringier, un trust elvețian imens, care la vremea respectivă avea în România ceva ziare, ceva reviste - avea "Gazeta Sporturilor", "Libertatea", "Capital", "Unica" și așa mai departe. Un trust de presă construit extrem de profesionist, care avea cam 40-50% din piața de vânzare la chioșc și vreo 60% din piața de publicitate.

Realizator: La momentul respectiv era pe primul loc.

Lucian Romaşcanu: Era pe primul loc, cu proceduri extrem de clare. Eu eram director de vânzări de publicitate; eu nu puteam să mă duc la redactorul-șef să-i spun "scrie frumos de Banca Turco--Română, că mă duc eu să-mi fac un contract". Lucrurile erau foarte bine procedurizate, totul era ok. Exista acel Club Român de Presă, exista BRAT, care audita, dar în Clubul Român de Presă erau toți stakeholderii industriei la momentul respectiv şi se puteau lua decizii legate de codul deontologic, de ceea ce e de făcut împreună și așa mai departe.

Uitându-se, pe modelul prost românesc, oamenii de afaceri către presă, au zis: "Domule, dacă am presă, înseamnă că am și putere", și au început să pună bani uriași în trusturi de presă. Primul a fost Vîntu, care a plătit nesustenabil și dezvoltare și ziariști, după care a venit "Adevărul" al lui Patriciu, care a băgat vreo sută milioane de euro, care a dezechilibrat tot ce a însemnat presă corect construită.

Mai mult, pentru a strânge cota de piață pe ceea ce ei construiau atunci, a fost o bătălie fantastică pe prețul de copertă, și rămăseseră ziare la 40 de bani, 50 de bani... Distribuitorii de presă trăiesc dintr-un comision aplicat la prețul de copertă. Prețul fiind foarte mic, n-au mai putut supraviețui și au început să nu-și mai plătească datoriile. Plăteau prin rotație, lucru care a dus încet-încet, după crizele care au urmat, la cvasidispariția printului. Nu mai există ziare tipărite.

Ziariștii, care au fost plătiți foarte scump și au făcut credite, și-au luat case, după criza financiară au rămas fără joburi. Au fost cred că vreo 5.000 de jurnaliști care și-au pierdut serviciul în anii 2007-2009, iar toate lucrurile astea au creat o sincopă în dezvoltarea corectă a presei, revenirea făcându-se exclusiv pe online. Pe online, decizia va fi întotdeauna după click, nu după calitate. Şi atunci, cu excepții notabile, presa este o încercare de a obține cât mai mulți vizitatori, pentru a obține banii necesari din publicitatea online.

Realizator: De multe ori, în detrimentul calității produsului jurnalistic. Cum se schimbă însă jurnalismul? Pentru că, dincolo de tot ceea ce ați spus, și este foarte adevărat, s-a mai înregistrat un fenomen: munca jurnalistului a fost pusă în mod gratuit în zona online. Or, jurnalismul de calitate costă; nu este ieftin.

Lucian Romașcanu: Este o chestiune care s-a întâmplat natural, până la urmă, dar fără mare atenție. Acum observăm că titluri importante de presă se rebranduiesc. În secunda în care tu cauți pe Google un personaj sau un eveniment, te duce direct în articol. Tu nu mai știi neapărat dacă articolul ăla este a lui “Libertatea” sau a lui “G4 Media” sau lui “Știri pe surse”, intri într-un articol. N-au mai existat ziariști care să aibă condeiul știut de cititori. Pur și simplu, lumea prin Google se ducea direct la conținut, indiferent cine îl scria și cum îl scria.

Pe vremuri, luai un ziar pentru acolo scria nu știu cine sau îl luai pentru că îți plăcea brand-ul respectiv. Acum, totul este la grămadă sub umbrela Google și a dispărut și branding-ul de presă și branding-ul de autor de presă. Și atunci, foarte multe redacții preferă să aibă oameni mulți care caută pe internet, care traduc cu Google Translate și pun conținutul pe online.

Sunt bani puțini, concurența este foarte mare, dar undeva lucrurile astea trebuie la un moment dat să se regleze. Nu cred că este posibil în România să avem o lege a presei, dar cu certitudine este important ca breasla să se strângă, nu neapărat sub umbrela BRAT-ului, pentru că BRAT-ul, până la urmă, este un instrument de monitorizare a tirajelor și audiențelor, ci să existe și patronate și nu știu dacă sindicat e cuvântul corect, dar poate asociații ale jurnaliștilor care să pună, să repună lucrurile acolo unde trebuie.

Presa a fost primul factor de corecție a deciziei politice. Avem nevoie de o presă puternică. Jurnaliștii din presa publică trebuie să fie reper de profesionalism

Realizator: Avem nevoie de o presă puternică?

Lucian Romașcanu: Absolut. Absolut și întotdeauna presa a fost primul factor de corecție a deciziei politice. Întotdeauna o să vedeți că reflexul politicianului este să spună nu de ce am greșit, ci de cum s-a aflat: Bă, da, cine i-a spus lu' ăla, cine, am avut o scurgere? Nu contează, asta e misiunea lor, să afle, să aprindă felinarul pe probleme, iar oamenii politici să își revină în simțiri. Presa este cu adevărat a patra putere în stat și este extrem de important pentru noi, ca societate, să ținem o presă corectă, independentă și care să își facă treaba.

Realizator: Din această perspectivă și mai ales din perspectiva, iată, a războiului pe care îl ducem cu toții împotriva știrilor false, dezinformării, lucrurilor care se întâmplă în contextul acesta al agresiunii Rusiei în Ucraina și din tot acest tablou complex, cum vedeți dumneavoastră rolul presei publice într-o societate democratică?

Lucian Romașcanu: Presa publică are beneficiul care vă încarcă cu o responsabilitate fantastică de a fi menționați în Constituție. Presa publică trebuie sprijinită, presa publică trebuie să aibă și are, în cele mai multe cazuri, cei mai buni jurnaliști.

Iar ceea ce trebuie, cred eu, din punctul meu de vedere, trebuie să înțeleagă oamenii care lucrează în presa publică este că trebuie să fie un reper de profesionalism.

Nu trebuie să existe sub nicio formă presiunea audienței, dar nici nu trebuie să nu ne uităm la câtă lume se uită sau ne ascultă, pentru că aia este o consecință a calității a ceea ce facem. Mă uit cu tristețe la Televiziunea Română, mă uit cu bucurie că a apărut TVR Cultural, dar mă uit cu tristețe că nu a existat până acum voința politică și managerială necesară pentru a se face o reformă profundă.

La Radio, 11 din primele 20 de canale sunt ale Radio România… sunteți în top 20 cu 11 posturi.

La TVR lucrurile nu stau așa și, din păcate, nu văd, e o lege care schimba paradigma în TVR, care separa postul de... și nu numai în TVR și în Radio, Legea 41 era modificată și separa poziția de președinte de cea de director general. Directorul general trebuia să fie un om cu un mandat foarte clar, cu un program de management și așa mai departe. Nu suntem acolo și voi face tot ce ține de mine să ajungem într-un moment de reformă, pentru că în momentele importante reperul va trebui să fie media publică.

A fi ministru e și o chestiune de destin. E ca în pilda cu talanții, ți s-a dat un talant, ce faci cu el? Îl îngropi sau îl înmulțești?

Realizator: Invitatul "Serviciului de noapte", ministrul culturii, Lucian Romașcanu. Ne oprim puțin și la viața personală. Pentru că am vorbit despre activitatea dumneavoastră ca ministru, aș vrea să știu ce proiecte aveți în plan personal.

Lucian Romașcanu: Acum, proiectele în plan personal riscă să fie influențate, și nu întotdeauna în bine, de faptul că, odată ce ajungi într-o poziție de ministru sau de demnitate publică, dacă te raportezi la acest fapt important din viața ta ca la o încercare a destinului, atunci tinzi să îți muți prioritățile dinspre zona de familie înspre zona serviciului. Să fii ministru, pentru mine este o probă pe care Dumnezeu ți-o dă și la care trebuie să răspunzi cu maximum de efort și profesionalism, pentru că ești unul din 20 de oameni. Cine crede că a ajuns ministru că e el deștept, e plină lumea de oameni deștepți, este o chestiune de destin. E ca în pilda cu talanții, ți s-a dat un talant, ce faci cu el? Îl îngropi sau îl înmulțești? Și atunci, dacă îți iei foarte în serios această provocarea destinului, vei da totul acolo și asta te face să neglijezi într-un fel familia și ăsta nu este cel mai bun lucru. Încerc să țin un echilibru, nu îmi iese întotdeauna. Planurile mele sunt, firește, în principal legate de copii. Băiatul este acum în clasa a VIII-a și va avea Capacitatea și îmi doresc să-l țin concentrat pe ceea ce are de făcut.

Realizator: Mult succes!

Lucian Romașcanu: Doamne ajută! Am o fetiță mai mică, pe care nu fac altceva decât să mă bucur s-o văd crescând, în rest, să fim sănătoși și lucrurile se vor așeza.

Mi-ar plăcea foarte tare să reușim să punem patrimoniul în zona de siguranță națională și să eliminăm influența politică în zona de management cultural

Realizator: Vorbeați mai devreme despre cultură ca proiect de țară. Credeți că poate fi cultura un proiect de țară?

Lucian Romașcanu: Orice poate fi un proiect de țară, dacă sesizăm importanța lui. Până să fac toată cultura proiect de țară, mi-ar plăcea foarte tare să reușim să punem patrimoniul în zona de siguranță națională, astfel încât să fie tratat cu această, cum să spun, etichetă de importanță și să facă parte discuțiile de patrimoniu din Consiliu Suprem de Apărare a Țării. Dar, pe cultură, proiectul de țară ar însemna să înțeleagă toate guvernările ce priorități legislative avem și cum mergem înainte, cum ne raportăm în ceea ce privește Ministerul Culturii și instituțiile fanion din jurul Ministerului Culturii, astfel încât să nu existe influență politică în ceea ce înseamnă numirile managerilor, pentru că este un domeniu atât de sensibil, încât dacă te bagi cu picioarele în el se alege praful și pulberea, și să existe o înțelegere de finanțare pe termen lung, cum am încercat să avem cu educația și încă nu ne-au ieșit acei 6% din PIB, să ajungem cândva, la un moment dat, la un 1% din PIB pentru cultură.

Realizator: Invitatul acestei ediții a fost ministrul culturii, Lucian Romașcanu. Vă mulțumesc și vă mai aștept la "Serviciul de noapte".

Lucian Romașcanu: Vă mulțumesc și eu și oricând la dispoziție.

Realizator: Sunt Maria Țoghină și, în numele întregii echipe, vă mulțumesc pentru atenție. Vă doresc o noapte senină și o dimineață însorită! Ne reîntâlnim peste fix o săptămână. Până la știrile orei 2:00, la Radio România Actualități, ascultați fragmente din spectacolul de gală dedicat Zilei Culturii Naționale, semnat de regizorul Petru Hadârcă. Alături de Corul și Orchestra Operei Naționale din București, dirijate de Daniel Jinga, au fost Vali Boghean Band și Nicu Alifantis&ZAN.

(Transcriere: RADOR)