INTERVIU Presa adevărată este crucială pentru o democrație sănătoasă

• industria de comunicare de masă străbate o perioadă de schimbări extraordinare;
• trebuie să facem față unor provocări pe care nici nu le anticipăm;
• e foarte greu de verificat autenticitatea unor informații pe internet;
• publicul trebuie să deslușească în jungla de pe internet sursa de informații autentice;
• ziariștii și instituțiile de presă vor rămâne componente fundamentale ale unui sistem democratic sănătos.

Recent, Centrul de Cercetare în Comunicare al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA, în parteneriat cu Cox Center for International Mass Communication Training and Research din cadrul Universității Georgia - Statele Unite, a organizat cea de-a 10-a ediție a workshop-ului româno-american „Alfabetizarea media si tehnologică”.

Cum putem defini alfabetizarea media și digitală? Care sunt noile competențe necesare în era Big Data? Care este rolul educației în acest context? Legătura dintre media, cultură și societate; emoțiile în noul mediu digital au fost teme discutate timp de două zile la București, de un grup de specialiști români și americani cu expertiză în comunicare.

Maria Țoghină a aflat care sunt concluziile acestui acestui dialog, într-un interviu realizat cu prof. univ. dr. Tudor Vlad, directorul Cox Center for International Mass Communication Training and Research, din cadrul Universității Georgia, fost Director pentru Europa Centrală al Institutului Mondial de Presă Liberă.

Maria Țoghină: Domnule profesor Tudor Vlad, două zile de discuții interesante pe o temă actuală atât în România, cât și în SUA: alfabetizarea media și tehnologică. Care sunt principalele concluzii ale celei de a X-a ediții a workshopului organizat de SNSPA în colaborare cu Universitatea Georgia?

Prof. univ. dr. Tudor Vlad: Am pornit de la ideea că industria de comunicare de masă străbate o perioadă de schimbări extraordinare și că, uneori, nici noi, cei care suntem educatori în mass-media, nici studenții noștri, nici publicul larg, nu suntem pregătiți pentru a face față acestor provocări extraordinare. Dacă multe decenii, chiar secole, în anumite cazuri, mass-mediile tradiționale au dominat și au creat un mod de receptare specific a știrilor, acum, în condițiile noilor tehnologii , în condițiile în care oricare dintre noi putem deveni comunicatori de masă, înțelegerea acestui nou fenomen, înțelegerea capcanelor pe care acest nou fenomen și acest nou sistem de comunicare le produce este absolut necesară.

Maria Țoghină: Am participat în aceste două zile la un dialog extrem de interesant între experții americani și români în domeniul comunicării. Ce credeți despre specialiștii români, cum vi s-au părut? Sunt ei conectați la teme majore de interes, la teme globale?

Prof. univ. dr. Tudor Vlad: Mi s-a părut că ei sunt foarte bine pregătiți și, după cum știți, acest workshop, acest program, este al X-lea consecutiv, deci de zece ani, Universitatea Georgia organizează în colaborare cu SNSPA câte un workshop. În fiecare an, încercăm să alegem o temă de interes și am văzut de fiecare dată acest program ca pe niște schimburi. Spuneam că am văzut cazuri în care colegii americani au venit la mine și mi-au spus că au sentimentul aproape că trișează, pentru că învață mai mult decât pot ei să ofere.

Maria Țoghină:Trăim vremuri paradoxale. Cu cât avem mai multe informații, suntem cu atât mai puțin informați. Spre ce ne îndreptăm?

Prof. univ. dr. Tudor Vlad:E foarte greu de spus. Vedeți, totul s-a produs pe fondul unei scăderi a încrederii publicului în presa tradițională. A apărut apoi și criza economică și ziarele încep să dispară. Mai ales în SUA, sunt sute de ziare care nu mai apar. În contextul în care au apărut sute, mii de noi surse de informații. Cât de bune sunt aceste surse, cât de credibile, există niște agende speciale în spatele unora dintre ele? Sigur că răspunsul este da. E foarte greu de verificat autenticitatea unor informații pe internet. De aceea ne-am gândit că trebuie să existe programe în care publicul să fie pregătit pentru a înțelege că trebuie să privească extrem de critic toate aceste surse de informație, trebuie să deslușească în jungla de pe internet sursa de informații autentice, știrile verificate, și nu este un demers deloc ușor.

Maria Țoghină: Știrile false sunt un pericol? În acest context, care ar fi rolul mass-media tradiționale, dar al serviciilor publice de media?

Prof. univ. dr. Tudor Vlad: Eu cred că acest concept de știri false este prea utilizat. Dacă stăm să ne gândim, ideea de dezinformare, de propagandă, a existat încă de acum 2500 de ani de la primul tratat despre război, pe care un general chinez l-a scris și a avut un capitol despre cum să câștigi o bătălie sau un război în afara câmpului de luptă. Deci, aceste strategii de dezinformare au existat, există și vor exista. Problema e că ele sunt aduse acum la o scară mult mai mare, datorită noilor surse de știri sau mass-mediilor sociale. Eu cred că va trebui ca mass-mediile așa-zis tradiționale să își descopere noi formule de distribuire a informației și să recâștige din credibilitatea pe care o aveau mai de mult. În final, spectatorul, ascultătorul, privitorul la televiziune, cel care își caută informația pe internet va învăța, sper eu, unde să meargă pentru a găsi informații cu adevărat verificate și produse de instituții serioase.

Maria Țoghină: S-a vorbit foarte mult de aceste bule de izolare în care primești informația pe care niște algoritmi, niște agregatori, consideră că este de interes pentru tine. Cum o să se descurce omul obișnuit, care va fi poziționat pe baza unor algoritmi despre care știe prea puține lucruri?

Prof. univ. dr. Tudor Vlad: Nu e foarte ușor, pentru că sunt foarte mulți care se și complac în situația aceasta, oameni comozi care zic ‘vai ce bine că primesc informații despre lucruri care mă interesează’. Ceea ce nu știu ei, este că există o agendă în spate, care sigur este legată mai mult de bani, și că în niciun caz acele servicii nu sunt gratuite și că ei plătesc deja în momentul în care primesc niște informații.

Maria Țoghină: Ne întoarcem la unul dintre primele principii ale jurnalismului, atunci când realizezi o anchetă: ‚follow the money’.

Prof. univ. dr. Tudor Vlad: Exact. Și asta lumea trebuie să învețe. Vedeți, nici noi cei care lucrăm în acest domeniu, nu înțelegem, câteodată, cât de complexe sunt aceste strategii de comunicare și de marketing. Trebuie ca publicul să înceapă să le înțeleagă.

Maria Țoghină: Cât de important este acest dialog universitar pe care îl construiți de peste 10 ani și căruia îi urez viață lungă?

Prof. univ. dr. Tudor Vlad: Mulțumesc. Eu cred că este foarte important, fiindcă de mai multe ori am constatat, atunci când am ales niște teme, că, deși experții veneau din două țări diferite, temele erau foarte comune. De pildă, acum doi ani, am avut un workshop pe tema comunicării în zona medicală și am constatat că, în ambele țări, temerile legate de vaccinare și de campaniile antivaccinare atinseseră cote îngrijorătoare. Deci, uneori, în zone diferite, în sisteme diferite, apar teme de comunicare comune.

Maria Țoghină: Foarte interesant mi s-a părut cazul Venezuelei. Ce lecție ar trebui să învățăm din acest caz, din ce se întâmplă acolo, acum?

Prof. univ. dr. Tudor Vlad: E o realitate foarte complexă și colega noastră a prezentat această realitate. Ce i-am spus eu însă, este că, probabil, există nivele diferite de dictatură, pentru că ea se referea la dictatura de acolo. În același timp, tu vorbești despre o opoziție, despre o presă de opoziție, despre proteste sociale. Și mă gândeam că atunci, în perioada comunistă, asemenea concepte nu existau. Ceea ce pare interesant este că și dictatorii au început să se adapteze noilor condiții, inclusiv internetului.

Maria Țoghină: Cum vedeti viitorul jurnalismului?

Prof. univ. dr. Tudor Vlad: Este o întrebare bună și aș vrea să am un răspuns pozitiv, optimist. Din păcate, ceea ce se întâmplă în spațiul presei tradiționale este de natură să ne îngrijoreze. Dispariția ziarelor care pare iminentă. Faptul că televiziunile devin sursă de divertisment și tot mai puțin sursă de informație, polarizarea extremă pe care o vedem în SUA la anumite televiziuni, toate acestea sunt teme de îngrijorare. Și veau să fiu optimist, vreau să sper că, la un moment dat, publicul va deveni sătul, copleșit de prea multe surse de informație dubioase de pe internet și va apărea un reviriment al presei profesioniste.

Maria Țoghină: Care sunt cele mai importante abilități pe care un tânăr jurnalist ar trebui să le dobândească în cadrul parcursului universitar?

Prof. univ. dr. Tudor Vlad: Cred că cel mai important lucru pentru studenții noștri este flexibilitatea. Noi nu știm să anticipăm ce se va întâmpla în industria mass-media peste cinci ani. Noi încercăm să-i pregătim pentru un viitor, dar nu știm cum va arăta acel viitor. Studenții noștri trebuie să învețe să privească acest domeniu al comunicării ca fiind o sferă largă. Să fie pregătiți, măcar psihologic, să ia slujbe care poate astăzi nici nu există. Eu cred că domeniul comunicării este de maximă importanță, că avem nevoie de specialiști, dar că acest domeniu este de un dinamism atât de mare, încât trebuie să facem față unor provocări pe care nici nu le anticipăm.

Maria Țoghină: În era post-adevăr, cât de relevant este un cod de etică? La ce ar trebui să ne raportăm, noi, jurnaliștii?

Prof. univ. dr. Tudor Vlad: Codurile de etică sunt importante. Noi predăm etică. Problema e că, uneori, ne spun absolvenții noștri atunci când intră în industrie, li se cere, direct sau indirect, aproape să ignore aceste coduri. Și asta duce, pe termen lung, la decredibilizarea presei. Ceva ce trebuie să înțeleagă oamenii care lucrează în presă, este că niște obiective pe termen scurt, care sunt legate uneori de priorități financiare, produc daune pe termen lung profesiunii nostre.

Maria Țoghină: O întrebare care, în urmă cu 30 de ani, în Romania era o afirmație, atunci când mi-am început eu cariera de tânăr reporter la Radio România. Mai este presa câinele de pază al democrației? Mai este presa a patra putere în stat?

Prof. univ. dr. Tudor Vlad: Eu spun că da. Eu spun că presa adevărată este în continuare crucială pentru o democrație sănătoasă. Și aș vrea ca cititorii noștri să rețină că încă există instituții de presă, există ziariști care fac o muncă extraordinară, unii sub o presiune uriașă, unii având viața amenințată în diferite țări. Și totusi, ei continuă că creadă în valorile jurnalismului. Și din această cauză, continui că cred că, deși instituțiile de presă sunt atacate, ziariștii și instituțiile de presă vor rămâne componente fundamentale ale unui sistem democratic sănătos.

Interviul a fost difuzat în emisiunea „Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină, din data de 11/12 noiembrie 2019, cu tema “Oceanul informa’ional digital și alfabetizarea media si tehnologică”.

Video: "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină, ediția din 11/12 noiembrie 2019