EXCLUSIV Luminița Odobescu, consilier prezidențial

"Serviciul de noapte" - Invitat: Ambasador Luminiţa Odobescu, consilier prezidenţial, Departamentul Afaceri Europene

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (15 februarie, ora 0:06) - Emisiunea: "Serviciul de noapte" - Realizator: Maria Ţoghină - Dragi prieteni, în urmă cu doar câteva săptămâni, una dintre cele mai prestigioase şi elitiste organizaţii la nivel global a decis să îşi deschidă porţile pentru România. Despre acest succes, dar şi despre responsabilităţile şi şansele pe care apartenenţa la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică le presupune discutăm în această ediţie. Vom face şi o evaluare a situaţiei geopolitice internaţionale, în contextul celor mai recente de eforturi de detensionare a relaţiilor dintre NATO şi Rusia, cu invitata acestei nopţi, Luminiţa Odobescu, consilierul prezidenţial, Departamentul pentru Afaceri Europene, Administraţia Prezidenţială.

021.312.1054 sau 021.312.3644 sunt cele două numere de telefon la care ne puteţi suna. Mesajele SMS le aştept la numărul 074.888.7766 sau pe paginile de Facebook "România Actualităţi" şi "Serviciul de Noapte cu Maria Ţoghină", unde ne puteţi urmări în direct. Vă invit să ne sunaţi pentru a adresa întrebări invitaţiei ediţiei.

Numită consilier prezidenţial la data de 30 noiembrie 2021, Luminiţa Odobescu este absolventă a Facultăţii de Comerţ din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, iar din 2003 este doctor în relaţii economice internaţionale. Diplomat de carieră, Luminiţa Odobescu a fost în intervalul septembrie 2015 - noiembrie 2021 Reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, gestionând cu succes în această calitate prima preşedinţie a ţării noastre la Consiliul Uniunii Europene. Anterior, a fost consilier de stat pentru afaceri europene şi politică externă în cadrul Cancelariei primului ministru, în intervalul noiembrie 2012 - august 2015, iar în decembrie 2014 i-a fost acordat gradul diplomatic de ambasador. În 2012 a fost secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, iar în intervalul 2008 - 2012 a îndeplinit funcţia de director general al Departamentului Uniunea Europeană din Ministerul Afacerilor Externe, fiind responsabilă cu gestionarea ansamblului problematicii UE şi a dialogului politic bilateral cu statele membre sau în curs de aderare la Uniunea Europeană. În intervalul 2002 - 2007, Luminiţa Odobescu a deţinut diverse poziţii în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană de la Bruxelles, gestionând o serie de capitole în cadrul negocierilor de aderare a României la UE: energie, uniunea economică şi monetară, taxare, comerţ. De asemenea, a fost responsabilă de gestionarea relaţiilor comerciale dintre România şi Uniunea Europeană şi a măsurilor de apărare comercială. După semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, Luminiţa Dobrescu a asigurat coordonarea şi pregătirea reuniunilor Comitetului reprezentanţilor permanenţi adjuncţi COREPER 1, participând în paralel la o serie de grupuri de lucru ale Consiliului şi Comisiei Europene. În perioada 1999 - 2002 a fost şef de serviciu în cadrul Departamentului de Comerţ Exterior, având responsabilităţi legate de gestionarea relaţiilor comerciale dintre România şi comunităţile europene în cadrul Acordului european de asociere. Între 1995 şi 1999 a ocupat diverse poziţii în cadrul serviciului Uniunea Europeană din Departamentul de Comerţ Exterior. Luminiţa Odobescu a făcut parte din echipa primilor stagiari români la Comisia Europeană şi a fost, de asemenea, stagiar la Organizaţia Mondială a Comerţului. A absolvit un curs privind problematica Uniunii Europene la Colegiul Europei de la Bruges, Regatul Belgiei. În 2007 a primit Ordinul "Meritul Diplomatic" în grad de Ofiţer pentru contribuţia adusă la procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, iar în 2015 a fost distinsă cu Ordinul Naţional al "Legiunii de Onoare" a Franţei în grad de Cavaler. Totodată, în noiembrie 2019, pentru contribuţia la succesul primei preşedinţii a României la Consiliul Uniunii Europene, doamna ambasador Luminiţa Odobescu a fost decorată cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler. Bună seara şi bun venit la "Serviciul de noapte", doamna ambasador!

Luminiţa Odobescu: Bună seara! Vă mulţumesc pentru invitaţie!

Realizator: O impresionantă carte de vizită, la care aş adăuga faptul că distincţia şi modestia sunt calităţi care întregesc portretul dumneavoastră.

Luminiţa Odobescu: Vă mulţumesc!

Realizator: Intrăm abrupt în problematica nopţii, pentru că sunt multe subiecte pe care să le abordăm, iar dumneavoastră sunteţi cunoscută ca fiind o persoană eficientă şi atunci, înainte de a discuta despre vestea bună a acestui început de an, pentru că aşa am pornit la ideea acestei emisiuni, vă propun totuşi să începem cu subiectul fierbinte al actualităţii, pentru că sunteţi la Radio România Actualităţi. Este vorba, desigur, despre situaţia tensionată de la frontiera cu Ucraina. Pe scurt, ultimele ştiri diplomatice legate de criză o să le trec în revistă pentru ca ascultătorii să fie un pic şi la curent cu ce se întâmplă.
Preşedintele Biden i-a transmis duminică preşedintelui ucrainean că Statele Unite şi aliaţii vor răspunde rapid şi decisiv la o incursiune rusă în Ucraina. Cancelarul german a fost, ieri, luni, la Kiev, iar astăzi, marţi, va ajunge la Moscova, în efortul de a dezamorsa criza. Unele companii aeriene şi-au suspendat deja zborurile în spaţiul aerian ucrainean. Ambasadele străine şi-au trimis acasă personalul neesenţial. Guvernele şi-au îndemnat cetăţenii să părăsească Ucraina. Kievul a transmis companiilor aeriene străine să evite să survoleze Marea Neagră până sâmbătă. Deci, încă cinci zile, şase zile de acum înainte, din cauza exerciţiilor navale ruseşti care au loc în aceste zile, evacuarea străinilor şi suspendarea zborurilor au stârnit totuşi panică în rândul ucrainenilor, care constată că ei şi nu ruşii suportă deja un cost economic enorm din cauza crizei, deşi Occidentul a avertizat în repetate rânduri Rusia cu privire la sancţiuni imediate dacă invadează Ucraina. Preşedintele ucrainean cere calm, pe fondul incertitudinilor şi al frustrării, în timp ce Rusia continuă să respingă acuzaţiile occidentale că s-ar pregăti să invadeze ţara vecină. Săptămâna trecută au sosit în România întăririle militare americane. Baza militară de la Mihail Kogălniceanu se doreşte a fi pe viitor echivalentul bazei americane Rammstein din estul Germaniei. România, considerată cel mai fidel partener al Statelor Unite din Europa de Est, devine centrul redesfăşurării americane în regiune, conform unei analize a corespondentului cotidianului Le Monde, iar Ministerul Român al Afacerilor Externe a ridicat acum două zile nivelul de alertă cu privire la Ucraina la "manifestaţi atenţie deosebită". Remarc că în pofida eforturilor, rămân tensiunile la cote înalte, iar ştirile de mai sus provoacă un sentiment firesc de îngrijorare. Aceste tensiuni vizează o regiune aflată în proximitatea ţării noastre. Cum evaluaţi aceste evoluţii?

Luminiţa Odobescu: Într-adevăr, situaţia de la frontierele Ucrainei, practic, în apropiere, în regiunea noastră este extrem de îngrijorătoare. Toate demersurile, demersurile diplomatice se axează în identificarea unei soluţii. Aţi văzut şi dumneavoastră discuţiile la nivel înalt ale preşedintelui Biden, ale preşedintelui Macron, ale cancelarului german, toate reuniunile de coordonare, ultima care a avut loc în săptămâna trecută, vineri, preşedintele Biden dialogând cu mai mulţi lideri europeni, inclusiv cu domnul preşedinte Iohannis, privind situaţia de securitate la frontiera ucraineană. Situaţia, cum am spus, este într-adevăr îngrijorătoare. Accentul este pus la momentul actual pe identificarea unei soluţii, nu orice soluţie, pentru că nu dorim să punem în discuţie parametrii sistemului de securitate la nivel european. Ne păstrăm o speranţă, evident, atât timp cât discuţiile continuă. Practic, există o şansă să identificăm o soluţie. Aceasta încă nu este identificată, ştim cu toţii, după cum vedem, evoluţiile se schimbă de la o oră la alta. Pentru noi este extrem de important faptul că securitatea României este asigurată, este asigurată de către NATO. Acest lucru a fost subliniat atât de preşedintele Iohannis, cât şi de secretarul general al NATO, aflaţi în vizită la Baza Mihail Kogălniceanu vinerea trecută. Este un mesaj foarte important pentru cetăţenii români, pentru cetăţenii noştri, că suntem protejaţi de către această alianţă. Este foarte important să spunem acest acest lucru. Sigur, ceea ce se întâmplă este la graniţa Europei. Accentul, în afară de demersurile acestea diplomatice de a găsi o soluţie la criza actuală, demersurile diplomatice intense, care va continua şi în zilele următoare la cel mai înalt nivel, se axează în egală măsură pe consolidarea Flancului estic, din care facem parte şi noi. Şi în acest sens, solidaritatea partenerilor noştri, aliaţilor noştri, a fost arătată prin prezenţa militară suplimentară atât a trupelor americane, dar nu numai a trupelor americane, şi partenerii noştrii din Italia, Germania, Franţa, Canada sunt prezenţi pe teritoriul ţării noastre. Este un mesaj cred că important pentru cetăţenii noştri, practic, care vizează securitatea noastră, a României.

Realizator: Credeţi că în perioada următoare vom asista la o creştere a tensiunilor sau poate chiar la un conflict?

Luminiţa Odobescu: Atât timp cât dialogul continuă, este important să ne păstrăm speranţa. Pe de altă parte, suntem conştienţi cu toţii că facem faţă unui război hibrid prezent pe teritoriul european şi în ţara noastră, o campanie masivă de dezinformare, de ştiri false, atacuri hibride. Am văzut atacurile cibernetice la adresa autorităţilor din Ucraina şi Georgia. Sigur, pentru noi este foarte important să consolidăm, să ne focusăm pe aceste măsuri de desescaladare a situaţiei, dar în egală măsură trebuie să fim pregătiţi şi credem că suntem pregătiţi pentru orice situaţie.

Realizator: Pentru că dumneavoastră sunteţi diplomat şi diplomaţia este în general arta compromisului, în care ambele părţi câştigă, un compromis obţinut întotdeauna prin dialog, prin cuvinte, Radioul este şi el un mijloc de comunicare care foloseşte tot cuvintele, deci undeva se întâlnesc. Ce spune diplomatul Luminiţa Odobescu? Mai este posibil un compromis prin dialog?

Luminiţa Odobescu: Întotdeauna...

Realizator: Chiar în condiţiile în care chiar şi astăzi au fost declaraţii, pe de o parte, dinspre partea rusă s-a dat semnalul că doar eliminarea opţiunii ca Ucraina să devină membru NATO ar fi o soluţie, în timp ce oficialii din Ucraina au spus ''nu, pentru noi singura opţiune este să fim membri NATO'', deci iată că părţile sunt oarecum pe poziţii total opuse în această chestiune.

Luminiţa Odobescu: Sigur, ca diplomat, pot să spun că întotdeauna prin dialog se găsesc şi soluţii de compromis. Pe de altă parte, cred că poziţia europenilor, subliniată de atâtea ori, a fost că nu putem să facem niciun compromis în ceea ce priveşte parametrii referitori la arhitectura de securitate. Este important să continue acest dialog. Trebuie să evităm, într-adevăr, un război şi acţiuni destabilizatoare la frontiera Uniunii Europene, până la urmă, dar în egală măsură, cum am spus, trebuie să fim pregătiţi şi suntem pregătiţi. La acest moment se discută, de exemplu, la nivelul Uniunii Europene, despre un pachet robust, cuprinzător de sancţiuni în mai multe domenii, pentru a lua aceste măsuri cât mai rapid posibil, în situaţia în care acţiunile Rusiei se duc într-o direcţie nedorită.

Realizator: Voiam să vă întreb, în ce măsură credeţi că, în punctul în care s-a ajuns, Rusia mai este sensibilă la ameninţarea cu pachetul de sancţiuni? Pentru că pare că nu îi pasă. Poate n-ar fi bine să se caute un alt mod de a ajunge la un compromis acceptabil, la o soluţionare paşnică? Au luat în calcul, în momentul în care se aşează toate scenariile pe masă, se încearcă identificarea şi altor opţiuni?

Luminiţa Odobescu: Toate instrumentele, până la urmă, sunt pe masă. Sancţiunile vor avea şi au efect în mai multe domenii, pentru că vorbim de un pachet consolidat, un pachet substanţial de sancţiuni şi cred că ceea ce este mai important şi poate, cred, în opinia mea personală, a constituit o surpriză pentru Moscova a fost unitatea şi coordonarea strânsă între aliaţi, între Statele Unite şi Uniunea Europeană, între Uniunea Europeană şi NATO. Dacă aţi văzut, în ultima perioadă, toate, tot dialogul cu Rusia s-a făcut de o manieră coordonată. Răspunsurile date de NATO Rusiei, răspunsurile date în cadrul OSCE şi toate reacţiile partenerilor americani s-au făcut într-o strânsă coordonare.

Realizator: Cred că şi acesta este un efort.

Luminiţa Odobescu: Şi într-un mesaj de unitate. Da, acest efort de coordonare în care România a fost activ implicată a dat un semnal de unitate şi cred că este un atu principal al Europei, al nostru, al tuturor, în aceste negocieri dificile. Cred că a fost şi o surpriză faptul că am fost fermi, uniţi, în ciuda nuanţelor care există întotdeauna atunci când pregăteşti o anumită poziţie comună, dar această coordonare şi-a arătat rezultatele şi mesajele transmise către Rusia au fost similare, fie că am vorbit de Statele Unite, fie că am vorbit de Uniunea Europeană, fie că am vorbit de NATO sau de OSCE.

Realizator: Deci, în momentul de faţă, cuvintele cheie ar fi: unitate şi fermitate în atitudine.

Luminiţa Odobescu: Unitate, fermitate şi coordonare strânsă la nivel transatlantic.

Realizator: Avem deja mesaje de la ascultătorii care ne urmăresc pe Facebook. Reamintesc şi numerele de telefon la care aşteptăm întrebările ascultătorilor în direct: 021312 1054 sau 021312 3644. Îl salutăm şi noi pe Marcel Costea, care ne urmăreşte din Canada. Cristi Horai: "Bună seara, Radio România Actualităţi! Bună seara, doamnelor! Respect pentru emisiunile dumneavoastră". Vă mulţumim pentru mesaj. Elena Radu: "Bună dimineaţa! Vă ascult cu mare plăcere". Vă salutăm şi ne bucurăm că sunteţi pe recepţie şi că urmăriţi Radio România Actualităţi. Iată, din Suceava, un mesaj de la ascultătorul nostru Petru Ioanid, transmis prin telefon. Nu a dorit să intre în direct. "Când aţi spus că suntem pregătiţi pentru orice situaţie, vă referiţi şi la un posibil conflict armat?" Şi o a doua întrebare, din partea aceluiaşi ascultător: "Cum ar afecta România un asemenea război, un asemenea conflict?"

Luminiţa Odobescu: Un asemenea conflict ne afectează pe toţi, pentru că nu vorbim numai de securitatea României, vorbim de securitatea întregii Europe şi este foarte important să subliniem acest lucru. Consecinţele sunt diverse, sunt diverse consecinţe şi le cunoaştem cu toţii. De aceea trebuie să le evităm, pentru că un război implică pierderi de vieţi omeneşti, migraţie şi aşa mai departe, deci populaţie care se deplasează şi în primul rând vorbim de pierderea de vieţi omeneşti, care trebuie evitată. Pentru noi, cum am spus, este extrem de important să continuăm acest dialog, să găsim o soluţie, să evităm un război la frontierele Uniunii Europene. Până la urmă, este în regiunea noastră, ca să spun aşa. Marea Neagră este aici, Crimeea este la 200.000 de mile depărtare de România. Deci toată această desfăşurare masivă de forţe o putem considera aproape la graniţele noastre, dar, cum am spus, suntem protejaţi, suntem protejaţi de aliaţii noştri şi de faptul că facem parte din această alianţă de securitate la nivel european. Consecinţele sunt, cum am spus, consecinţele sunt pentru toată lumea. Pot să fie consecinţe economice, cu impact asupra sectorului energetic. De aceea, obiectivele noastre la nivel european este să ne pregătim pentru posibile consecinţe, să facem faţă unui posibil flux migratoriu şi aşa mai departe. Sunt măsuri de contingenţă care au fost discutate şi de către autorităţile române la cel mai înalt nivel, dar şi la nivelul Uniunii Europene, dar cred cu tărie, ca diplomat, în continuare şi am această speranţă că vom găsi o soluţie ca să evităm un război.

Realizator: Sunteţi un diplomat cu multă carieră, cu multă experienţă. Vă întreb: credeţi că, din experienţa dumneavoastră de până acum, credeţi că această criză poate fi considerată cea mai importantă criză cu care Europa se confruntă în ultima perioadă, în ultimele decenii?

Luminiţa Odobescu: Este, clar, principala provocare de securitate cu care Europa se confruntă în ultimele decenii. Acest lucru este foarte clar şi nu o spun numai eu, cred că o spune toată lumea la momentul actual. Este o criză de securitate. Se pune în discuţie, este arhitectura noastră de securitate, modul în care deciziile pe care luăm singuri, la nivel european, sunt puse în discuţie de alţii, este pusă în discuţie integritatea teritorială a ţării vecine şi suveranitatea sa. Sunt riscuri majore pentru securitatea noastră, a tuturor.

Realizator: Credeţi că are Europa forţa necesară de a tempera aceste acţiuni din ce în ce mai agresive ale Rusiei? Pentru că acest discurs nu este de câteva luni. Cred că această schimbare de discurs în ceea ce priveşte relaţia cu Uniunea Europeană din partea Rusiei este de ceva vreme, cred că mai bine de cinci, şase ani.

Luminiţa Odobescu: Da, într-adevăr, Rusia nu a considerat întotdeauna Uniunea Europeană ca un partener credibil de dialog. Poate şi din diverse motive. Câteodată a fost mult mai simplu şi mai comod să dialogheze doar cu unele state membre. Nu întotdeauna a fost foarte simplu să avem o poziţie comună la nivel european, mai ales în domeniul politic.

Realizator: Şi aceasta trebuie subliniat.

Luminiţa Odobescu: Şi aceasta trebuie să fie subliniat.

Realizator: Mai ales în ceea ce priveşte politica energetică, de exemplu.

Luminiţa Odobescu: Sunt mai multe politici, nu numai politica energetică. Şi în politica externă, politica de securitate şi aşa mai departe. Dar, cum am spus, în momentul actual, toate statele membre - şi ale Uniunii Europene şi cele care sunt parte ale NATO au realizat că doar împreună putem să fim mai puternici şi acest proces de coordonare şi de unitate este esenţial în tot acest dialog cu Moscova şi practic, a făcut mai credibile, ca să spun aşa şi mai puternice atât NATO, cât şi Uniunea Europeană.

Realizator: Ştiţi, în timp ce dialogam cu dumneavoastră mă gândeam acum că omul obişnuit stă şi se întreabă şi spune: ce treabă avem noi? Până la urmă, Rusia este foarte departe de noi, Ucraina este o ţară vecină cu noi. Care este problema noastră, până la urmă, pe noi nu ne atacă nimeni, de ce ne preocupă, de ce este Uniunea Europeană atât de îngrijorată? De ce este atât de preocupată? Haideţi să explicăm oamenilor, să înţeleagă şi acest context, pentru că în general, ne gândim: domnule, dacă nu este la mine, fiecare are o problemă, să şi-o rezolve.

Luminiţa Odobescu: Într-adevăr, este o întrebare pertinentă. De ce poate părea departe? Nu este departe, cum am spus, este aproape...

Realizator: La o aruncătură de băţ, cum ar spune acest om simplu.

Luminiţa Odobescu: Exact. Marea Neagră, vedem cu toţii ce se întâmplă deasupra Mării Negre. Ucraina - este vorba despre o ţară parteneră, un vecin care îşi vede suveranitatea şi integritatea teritorială pusă în discuţie. Este vorba de o ameninţare cu forţa. Deci nu putem să ştim exact până unde poate să meargă. Este foarte important...

Realizator: Nu ar fi mai potrivit ca acest subiect să facă obiectul unor discuţii, de exemplu, la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite?

Luminiţa Odobescu: Ele vizează chestiuni de securitate, vizează chestiuni de securitate care ne privesc pe toţi, nu numai cei care suntem în acest Flanc estic, privesc, până la urmă, întreaga Europă, ca să spun aşa, pentru că pe de o parte, am spus, suntem sub un război hibrid, cu foarte multă dezinformare. Pe de altă parte, suntem în egală măsură cu sub o ameninţare militară la frontiera, aş spune, frontiera noastră, până la urmă, că este în apropierea noastră, este în regiunea noastră. Deci este foarte important să fim solidari şi să sprijinim aceste demersuri, pentru că nu ştim exact care sunt paşii următori, care este momentul în care se pune pe masă un sistem de securitate, decizii pe care le luăm singuri, independenţi, până la urmă, este decizia noastră, este şi decizia suverană a Ucrainei ca să decidă exact din ce alianţă militară face parte, dacă doreşte să adere sau nu la Uniunea Europeană. Sunt decizii suverane ale statelor care sunt puse la acest moment în discuţie şi este foarte important pentru toată lumea ca aceste decizii să fie protejate.

Realizator: Într-adevăr, este moment în care poate că se pot detensiona anumite crize folosind şi inima, dincolo de ceea ce ne spune raţiunea. Ne întoarcem la dialogul cu invitata nopţii, este doamna ambasador Luminiţa Odobescu, consilier prezidenţial, Departamentul Afaceri Europene. Avem şi telefoane în direct, imediat ce vom avea legătura, vom intra în direct cu o ascultătoare. Până atunci, iată, avem un mesaj de la un ascultător, ştiind că veţi veni la emisiune, ne-a scris încă de acum câteva zile. Este vorba de Sebastian Stoica. O întrebare pentru doamna ambasador: "Contează România politic pe plan mondial sau european sau doar militar? Nu e războiul nostru. Toată lumea se întâlneşte cu toată lumea şi mai-marii noştri, nici o mişcare. Când se vor activa şi ai noştri? Avem război la graniţă".

Luminiţa Odobescu: România este implicată în toate aceste discuţii, inclusiv în deciziile şi reacţiile de răspuns care se pregătesc. S-a văzut, cred, acest lucru în ultimele săptămâni. Cel mai recent, am subliniat-o încă o dată, vineri, când preşedintele României a fost în discuţie cu preşedintele Biden şi cu ceilalţi lideri europeni, într-o reuniune de coordonare pentru a pregăti diversele măsuri posibile, aş spune, de răspuns. După aceea, aţi văzut desantul, ca să spun aşa, diplomatic. Am avut mai multe vizite de miniştri de externe, miniştrii apărării din Franţa...

Realizator: O să revenim la temă.

Luminiţa Odobescu: Exact. După aceea, reuniuni de coordonare în Format B 9, atât la nivel de preşedinte, cât şi la nivelul de ministrului de externe, sunt dialoguri constante cu partenerii europeni, cu preşedintele Consiliului European. Deci, practic, România, da, contează şi este prezentă în aceste discuţii.

Realizator: Poate că nu este la fel de vocală şi poate că, da, de aici sentimentul că nu este chemată la masa negocierilor, dar probabil că dumneavoastră aveţi experienţa de la Bruxelles. Nu întotdeauna toţi liderii trebuie să fie vocali, probabil că într-o echipă fiecare are un anumit rol şi ce spuneaşi dumneavoastră legat de coordonare.

Luminiţa Odobescu: Nu, România este vocală şi îşi exprimă cu tărie şi fermitate punctul său de vedere în toate aceste negocieri şi discuţii, atât în plan european, cât şi la nivel transatlantic, şi aceasta pot să o spun pentru că am participat la o parte din aceste reuniuni. Cred că este foarte important ca mesajul pe care îl dăm către publicul românesc să fie unul de calm, pentru că, aşa cum am spus şi anterior, securitatea noastră este asigurată prin participarea noastră la Alianţa NATO şi este foarte important ca cetăţenii români să nu intre în panică, cum am spus. Sunt foarte multe discuţii, ne-am exprimat punctele de vedere atât în cadrul NATO şi rezultatul îl vedem exact prin prezenţa militară consolidată în ţara noastră. Ppreşedintele României le-a mulţumit partenerilor europeni. Am avut o vizită importantă a secretarului general NATO, discuţiile la nivel de ministrul de externe, discuţiile la nivel de ministru al apărării, deci, suntem activ implicaţi în toate aceste discuţii şi negocieri atât în cadrul NATO, cât şi în cadrul Uniunii Europene.

Realizator: Avem o ascultătoare în direct, este vorba de doamna Eugenia din Cluj. Bună dimineaţa. O să vă rog să vă puneţi căştile pentru a o auzi pe ascultătoarea noastră. Bună dimineaţa, bun venit la "Serviciul de noapte".

Eugenia. Bună dimineaţa.

Luminiţa Odobescu: Bună dimineaţa.

Eugenia: În legătură cu această situaţie care este la graniţele României, eu am impresia că toată Europa, inclusiv NATO, toţi se preocupă ca să liniştească lucrurile şi să îndrepte toate lucrurile astea spre o cale bună, dar am impresia că Ucraina cam stă în expectativă. Deci, conducerea Ucrainei nu e destul de consecvenţă şi să lupte de sus ca să ştie toată Europa ce vrea Ucraina: vrea să intre în NATO?, vrea să rămână la Federaţia Rusă. Deci, aici ceva lasă de pe subînţeles. Eu, cel puţin, aşa văd lucrurile. Şi încă ceva, eu sunt convinsă şi din ceea ce până acum România a făcut, România a avut o politică extraordinară, o politică externă, şi foarte multe... ori unde a fost chemată la negocieri, la conflicte, a avut nişte personalităţi care au ştiut să facă faţă şi au dus România acolo unde a trebuit şi problemele s-au rezolvat. Şi de acum, aşadar, ceva nu e în regulă. Deci, Ucraina nu se luptă destul să spună ce doreşte. De ce nu fac un referendum, eventual? Să spună unde vrem: vrem aici sau vrem acolo? Deci, cum ar fi cineva, pune pe toată lumea pe jar, dar tu stai deoparte.

Realizator: Mulţumim mult de tot. Doamna ambasador, ce răspuns aveţi pentru ascultătoarea noastră din Cluj?

Luminiţa Odobescu: Ucraina şi-a văzut deja ameninţată integritatea teritorială şi o ştim cu toţii şi cred că ceea ce îşi doreşte Ucraina este pace şi să îşi decidă singură soarta, să decidă singură dacă doreşte să devină membru al NATO, să decidă singură dacă doreşte să devină membru al Uniunii Europene şi aşa mai departe. Deci, este foarte important ca el să decidă singur şi să nu decidă alţii pentru ei.

Realizator: Mulţumesc pentru răspuns. Mai avem mesaje de la ascultători. Iată, Alexandra Tara ne scrie pe Facebook: "ťCe frumos vorbeşte şi explică distinsa invitată. Doamne, dă-le înţelepciune oamenilor pierduţi pe cale şi mai ales după o pandemie distrugătoare. Doamne, ai milă, ocroteşte şi dă înţelepciune tuturor oamenilor"ť. Un mesaj de la un coleg de-al nostru din Radio, care, tot aşa, văzând că veţi fi invitată, mi-a transmis un mesaj şi a spus: "ťAm cunoscut-o la Bruxelles, în timpul preşedinţiei României, şi am fost impresionat de eforturile uriaşe făcute pentru a pune la punct toate angajamentele ţării noastre pe perioada mandatului. Profesionistă desăvârşită, maxim respect!"ť Semnează colegul meu Ilie Pintea. Îmi amintesc când a fost la Bruxelles. Sebastian Stoica a adresat deja întrebarea pe care v-a adresat-o ascultătorul nostru Sebastian Stoica. Un alt mesaj de la o altă ascultătoare se referă la mesajul transmis de colegul meu Ilie Pintea şi spune: "ťSubscriu şi eu la tot ce ai scris; aş adăuga faptul că pe cât de profesionistă, pe atât de modestă! Respect şi din partea mea"ť. Ilie Pintea revine... Citesc aceste mesaje pentru că sunt interesante şi veţi vedea că se leagă un pic cu alte mesaje de la ascultători. Ilie Pintea revine şi spune: Ana Maria exact tot timpul spunea că echipa ei face treaba şi am apreciat modestia cu care şi dus la capăt mandatul. Iată opiniile oamenilor! Şi vin acum, un alt ascultător, tot pe Facebook, care ne-a scris acum, este vorba de ascultătorul nostru Levi Strauss: "Dincolo de subiectele importante care ne privesc pe toţi, întrebarea mea legată de doamna ambasador se referă la cum este să fii femeie într-o lume dominată de bărbaţi a politicii externe şi ce sfaturi aţi avea pentru o tânără femeie care îşi doreşte o astfel de carieră? De asemenea, uitaţi, acelaşi ascultător revine şi spune: Mi-aş fi dorit ca dânsa, oarecum, să fie prezentă mai multă în spaţiul public, considerând-o personal un exemplu de succes al femeii în politica românească destul de zgomotoasă.

Luminiţa Odobescu: Vă mulţumesc. Cred că, dacă... îmi permit nişte sfaturi, perseverenţa e un sfat. Cred că avem foarte multe doamne, femei, în diplomaţia românească şi pentru mine echipa, cum aţi subliniat şi dumneavoastră, şi cum au subliniat şi ascultătorii noştri, este esenţială. Într-adevăr, în ultima perioadă sunt din ce în ce mai multe doamne în diplomaţie, într-adevăr, poate trebuie să fim puţin mai vocale, recunosc şi eu acest lucru, dar mă mândresc cu colegele mele din Ministerul de Externe, cu colegele mele din... şi cu colegele mele actuale de la Administraţia Prezidenţială, pentru că sunt şi foarte multe doamne consilier prezidenţial şi vreau să le salut, nu ştiu dacă mă ascultă la ora aceasta. Nu este întotdeauna simplu! Într-adevăr, suntem într-o lume dominată de bărbaţi, dar cred că avem diverse atuuri pe care trebuie să le folosim şi treptat, treptat, lucrul acesta scoate în evidenţă şi ceea ce putem să facem. În primul rând, suntem extrem de serioase, suntem ambiţioase, pentru că vrem să dovedim că se poate, încăpăţânate de multe ori şi, într-adevăr, încercăm câteodată, cu zâmbetul pe buze, dialogând cu toată lumea şi încercând să găsim soluţii, să arătăm că avem locul nostru în diplomatie. Nu sunt neapărat o feministă în sensul, larg al cuvântului dar cred că doamnele în diplomaţie pot să facă mult mai multe şi pot să obţină de multe ori mult mai multe rezultate decât colegii noştri şi sunt foarte mândră de colegele mele din Ministerul de Externe, cum am spus, de doamnele ambasador, care fac o treabă excelentă acolo unde sunt.

Realizator: Mulţumesc pentru răspunsul oferit ascultătorului nostru. Ne întoarcem încă puţin asupra situaţiei din apropierea României, după care o să ne ducem şi către Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru că este important să discutăm şi despre acel lucru.

Luminiţa Odobescu: Da, eu aş vrea să mai subliniez un lucru când discutăm ce-şi doreşte Ucraina. Cred că nimeni nu îşi doreşte să aibă trupe masive la frontiera sa. Cred că răspunsul este...

Realizator: Cu atât mai puţin în ţara sa trupe străine.

Luminiţa Odobescu: Exact, sau în ţara sa trupe străine, într-adevăr.

Realizator: Care este rolul Chinei în acest context tensionat, pentru că mulţi analişti au vorbit, săptămânile trecute, de o înţelegere ruso-chineză şi care ar fi impactul la nivel global al unei alianţe reale între cele două puteri? Ce îi apropie în acest moment pe cei doi lideri politici de la Moscova şi Beijing?

Luminiţa Odobescu: Am văzut cu toţii, recent, întâlnirea dintre cei doi lideri, sigur, discutând inclusiv despre evoluţiile la nivel global, cum le-au numit dînşii. Pentru noi este foarte importantă, cum am spus, unitatea transatlantică şi să rămânem permanent ancoraţi în sistemul nostru de valori. Este, de fapt, interesant şi de subliniat acest demers diplomatic pe care secretarul de stat american îl face în regiune, tocmai pentru a discuta cu ţările partenere din regiunea Indo-Pacific pentru a contracara diversele iniţiative ale Chinei. Nu am avut reacţii oficiale, cel puţin nu le-am văzut publice, ca să spun aşa, ale liderilor chinezi în ceea ce priveşte situaţia respectivă, dar, evident, orice dialog între Rusia şi China provoacă un semn de întrebare la nivelul aliaţilor. Asistăm în ultima perioadă la foarte multe schimbări geopolitice, în plan global, configurări de alianţe. Trebuie urmărite cu atenţie şi cred că alianţa din care noi facem parte ne oferă această securitate de care avem nevoie cu toţii. Aţi spus mai devreme, cred că citând o ascultatoare de-a dumneavoastră, că practic, această criză de securitate vine după o criză pandemică serioasă. Trebuie să recunosc că acum doi ani de zile, când această criză, acest inamic invizibil, COVID-ul, cu care ne-am confruntat cu toţii, a pus în discuţie, de fapt, sistemele noastre de sănătate. Am văzut cât de vulnerabili suntem, cât de fragili suntem ca umanitate, până la urmă. Ne-am gândit că practic, la nivel global, obiectivul nostru este să consolidăm această rezilienţă a societăţilor noastre în faţa unui inamic comun şi să ajutăm ţările care nu au acces la vaccinuri, care nu au sisteme de sănătate care să facă faţă unei astfel de situaţii să treacă cu bine prin această criză. Şi nici nu am văzut bine, cum să spun aşa, trecută criza pandemică, această criză sanitară şi ne confruntăm cu această criză serioasă de securitate. Recunosc că, cum să spun, sunt, sigur, ca diplomat, noi suntem învăţaţi să ne pregătim pentru orice situaţie, pentru orice ce criză, dar dacă ne gândim, într-adevăr, cred că avem cu toţii multe, multe alte obiective, dacă ne gândim la ceea ce se întâmplă în momentul actual, decât să avem în faţa noastră un război, ca să spun aşa.

Realizator: Săptămâna trecută aţi discutat cu consilierul politic al Departamentului de Stat al SUA despre situaţia de securitate din proximitatea Ucrainei şi din regiunea Mării Negre, modalităţile concrete de aprofunda Parteneriatul Strategic şi proiectele din cadrul Iniţiativei celor Trei Mări. Care ar fi elementele de interes pentru publicul larg?

Luminiţa Odobescu: Vizita domniei sale face parte din acest turneu, ca să spun aşa, de coordonare şi de dialog intens între autorităţile române şi cele americane. Evident, a fost discutată situaţia de securitate. Vizita sa a avut loc exact în aceeaşi zi în care au sosit în România primii militari suplimentari, aşa cum au fost anunţaţi de către preşedintele Biden. Am discutat în detaliu modalităţile de consolidare a Parteneriatului Strategic bilateral. Anul acesta sărbătorim 25 de ani. Este un Parteneriat Strategic extrem de important pentru ţara noastră. Am discutat, de asemenea, proiectele concrete din cadrul Iniţiativei Trei Mări, modul de accedere a României la Visa Waiver, foarte multe teme de interes. Am discutat, de asemenea şi am mulţumit, astfel, la rândul meu, pentru sprijinul consistent în ceea ce priveşte aderarea României la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică. Fără sprijinul Statelor Unite, dar şi fără sprijinul partenerilor europeni, nu am fi avut această reuşită. Da.

Realizator: Ajungem şi la această discuţie. Până atunci aş vrea să ne explicaţi un pic un detaliu. Spuneam mai devreme că Ministerul Română al Afacerilor Externe a ridicat sâmbătă nivelul de alertă cu privire la Ucraina la ''Manifestaţi atenţie deosebită!''. Ce presupune acest nivel de alertă şi care ar fi treptele de alertă, tocmai pentru ca oamenii să înţeleagă unde anume ne situăm în acest moment?

Luminiţa Odobescu: Sunt, practic, opt trepte de alertă. Este penultimul, deci situaţia este destul de serioasă, ca să spun aşa, de gravă, da. Ultimul, deci, înseamnă ''Părăsiţi teritoriul Ucrainei!''. Deci doar nu suntem la acel moment şi practic, de la... pleacă de la nivelul cel mai mic, ca să spun aşa, când situaţia este una normală.

Realizator: Deci acum suntem, de fapt, înainte de ultimul nivel de alertă.

Luminiţa Odobescu: Da.

Realizator: Prin care se recomandă cetăţenilor români să părăsească teritoriul Ucrainei. În momentul de faţă este doar ''Manifestaţi atenţie deosebită!". Asta ce înseamnă? Probabil să nu călătoreşti dacă nu este esenţial în zona aceea, să...

Luminiţa Odobescu: Prezenţa fiecărui cetăţean român să fie anunţată atât la Ambasadă, cât şi la oficiile noastre consulare, deci, practic, este evident de evitat orice călătorie şi ambasada noastră funcţionează şi asigură în continuare sprijin consular.

Realizator: Ultima întrebările legat de acest posibil conflict: pe ce scenarii se lucrează acum la nivelul oficialităţilor şi la nivelul specialiştilor în ce priveşte evoluţiile din Ucraina?

Luminiţa Odobescu: Evident, se lucrează pe mai multe scenarii, toate opţiunile sunt pe masă, cum este şi normal, pentru că statele trebuie să fie pregătite pentru orice scenariu, ca să spun aşa. Evident, sunt, în primul rând, există acest dialog pentru a discuta şi a vedea care sunt rezultatele demersurilor diplomatice. Suntem în constantă... un constant dialog formal şi informal cu toţi partenerii noştri prin aceste reuniuni de coordonare, atât în cadrul NATO, cât şi în cadrul Uniunii Europene. Avansează discuţiile în ceea ce priveşte procesul de definitivare a pachetului de sancţiuni, deci în momentul actual, evident, se discută în detaliu toate opţiunile posibile, posibile consecinţe pe anumite sectoare şi aşa mai departe.

Realizator: Cum evaluaţi riscul unei confruntări armate între Rusia şi Ucraina pe o scară de la 1 la 10, unde 1 reprezintă cea mai mică probabilitate de a exista un conflict armat?

Luminiţa Odobescu: Aş evita, ca să spun aşa, să dau o notă, ca să spun, sau... Situaţia este serioasă, extrem de serioasă.

Realizator: Este, cum s-ar spune, este serioasă şi volatilă, adică în continuă mişcare, în continuă schimbare.

Luminiţa Odobescu: Evoluţii, aţi văzut şi dumneavoastră, de la o oră la alta.

Realizator: Noi sperăm ca totuşi, înţelepciunea să fie cea care primeze şi să nu se ajungă... Europa este după o perioadă lungă de pace şi atunci ar fi păcat să se piardă acest lucru şi până la urmă, chiar şi în ceea ce priveşte la nivel global. Oamenii au fost destul de înţelepţi, omenirea a fost destul de înţeleaptă în ultimii 50 de ani şi conflictele au fost, în general, în zone mai mici şi nu au afectat atât de mult civilizaţia occidentală aşa cum o cunoaştem noi, deci noi suntem beneficiarii acestei păci prelungite.

Luminiţa Odobescu: Şi ştim cu toţii cât de importantă este pacea. Deci mai ales pentru că ieşim din această... sau sperăm cu toţii să ieşim din această criză sanitară care ne-a afectat, ne-a afectat pe toţi, pacea este esenţială şi ca diplomat, rolul nostru, de fapt, rolul tuturor este să negociem şi să găsim soluţii.

Realizator: Un mesaj de la ascultătorul nostru, domnul Mihaly Daniel, care ne scrie pe Facebook, o întrebare are./dpop/dsirbu/ "De ce suntem în Uniunea Europeană, atât timp cât nu suntem şi în spaţiul Schengen? Şi de atâta timp de când suntem în NATO şi parteneri strategici pentru Statele Unite şi totuşi, avem nevoie de viză să călătorim în Statele Unite?"

Luminiţa Odobescu: Da. Suntem membru al Uniunii Europene, dar mai avem de lucru. Cum spunea şi dânsul, obiectivul nostru rămâne aderarea atât la spaţiul Schengen, cât şi la zona euro. Sunt obiective de politică externă, sunt obiective importante, prioritare pe agenda noastră. La fel cum avem, mai avem încă de lucru ca să putem să călătorim fără viză în Statele Unite. Ele sunt, cum am spus, prioritare pe agendă şi nu spun acest lucru, pentru că, într-adevăr, e o preocupare serioasă la nivelul autorităţilor române în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen. Avem un dialog constant cu ceilalţi parteneri. Trebuie, într-adevăr, să găsim şi momentul. Ştiţi că în momentul actual vorbim şi de un proces de reformă al spaţiului Schengen. E nevoie, pe de altă parte, să finalizăm, chiar dacă noi nu am fost întotdeauna niciodată de acord cu această legătură dintre aderarea la spaţiul Schengen şi Mecansimul de Cooperare şi Verificare. Ştim cu toţii că trebuie să avansăm şi să terminăm acest Mecanism de Cooperare şi Verificare. Deci lucrurile merg în direcţia bună. Mai avem puţin, dar, cum să spun, aşa, cu încăpăţânare, sperăm să ne atingem şi acest obiectiv. În ceea ce priveşte călătoria fără vize în Statele Unite, ea a fost discutată intens de către colegii mei de la Ministerul de Externe, de ministrul Aurescu, dar şi în toate dialogurile la nivel înalt, în ultimele discuţii ale preşedintelui României cu preşedintele SUA. Avem câteva, deci principalul nostru obiectiv este să lucrăm împreună şi să găsim soluţii pentru a scădea această rată de refuz, care este legislaţia americană şi pentru care, evident, marja noastră este una foarte limitată. Se lucrează la un plan de acţiune în strânsă coordonare cu partenerii americani, tocmai pentru a putea să scoată, să reducem această rată de refuz.

Realizator: O întrebare din partea ascultătorului noastru Sebastian Stoica. Am mai avut o întrebare pusă pe Facebook. Spune aici că de ce nu ar putea să meargă şi preşedintele nostru la Moscova, pentru a se implica în medierea diplomatică a acestor conflicte, aşa cum a mers şi preşedintele Franţei, cum merge şi cancelarul german astăzi? La asta făcea referire atunci când ne-a adresat întrebarea iniţială legată de eforturile pe care le depunem şi noi de a face vizibilă poziţia noastră în această chestie.

Luminiţa Obobescu: Poziţia noastră este vizibilă şi a fost cumva reprezentată de demersurile comune, ca să spun, ale celorlalţi lideri europeni în dialogul cu autorităţile de la Moscova, pentru că înainte de a merge la aceste vizite şi în aceste reuniuni la nivel înalt de coordonare, practic, a fost informat despre ceea ce s-a discutat, despre paşii următori. Să nu uităm că la momentul actual, Franţa deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, deci ne reprezintă, reprezintă pe toată lumea. Evidentă, deciziile se iau în comun. Demersurile comune vizavi, în cadrul NATO, dar şi la nivelul Uniunii Europene, se fac împreună cu noi.

Realizator: Mulţumesc! Invitata nopţii este doamna ambasador Luminiţa Odobescu, consilier prezidenţial, Departamentul Afaceri Europene. Revenim în direct imediat după ştirile orei 1:00.

(2) RRA: "Serviciul de noapte" - Invitat: Ambasador Luminiţa Odobescu, consilier prezidenţial, Departamentul Afaceri Europene

Realizator: Maria Ţoghină - În urmă cu doar câteva săptămâni, una dintre cele mai prestigioase şi elitiste organizaţii la nivel global a decis să îşi deschidă porţile şi pentru România. Despre acest succes îndelung aşteptat, dar şi despre responsabilităţile şi şansele pe care apartenenţa la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică le presupune, discutăm în minutele următoare cu doamna ambasador Luminiţa Odobescu, consilier prezidenţial Departamentul Afaceri Europene. Decizia OCDE de deschidere a discuţiilor de aderare cu România a venit după o îndelungă aşteptare şi pregătire, mai bine de 20 de ani sau aproape 20 de ani. Totuşi, publicul larg ştie mai puţine lucruri despre această organizaţie, aşa că vă propun să începem cu o explicaţie: ce este Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi de ce este important pentru România să fie membră a acestui grup?

Luminiţa Odobescu: În primul rând este o reuşită, cum, aţi spus şi dvs, de care sunt foarte mândră, ca orice diplomat, şi este un exemplu de implicare de la cel mai înalt nivel până la ultimul diplomat, ca să spun aşa...

Realizator: Implicat în acest proiect.

Luminiţa Odobescu: ...implicat în acest proiect. Într-adevăr, a durat ceva. De ce este important OCDE, ca să spun aşa, este important pentru că un club select al ţărilor dezvoltate şi este practic un..., îţi arată practic că ai o economie funcţională şi o societate bazată pe principii democratice. În momentul actual, din cele 38 de state membre ale OCDE, 22 sunt state membre ale Uniunii Europene şi, practic, în momentul actual împreună cu Croaţia şi Bulgaria am demarat împreună, ca să spun aşa, acest proces de începere a negocierilor efective de aderare. Este un reper esenţial pentru investitori, suntem implicaţi şi până acum într-adevăr am depus un efort considerabil ca să începem, pentru că să începem negocierile nu a fost întotdeauna simplu şi nu a depins întotdeauna de noi, ca să spun aşa, pentru că întotdeauna, deci această aderare la OCDE este în valuri şi au fost mai multe state candidate, este nevoie de unanimitate, ca să spun aşa, şi cred că performanţele României ca stat membru al Uniunii Europene, dacă ne uităm de indicatorii economici, la creşterea Produsului Intern Brut, la nivelul de dezvoltare, la faptul că am transpus acquis-ul comunitar ne-a ajutat în acest proces. Pe de altă parte, am avut, evident, nevoie de un lobby intens diplomatic, care a fost făcut la cel mai înalt nivel şi sprijinul Statelor Unite, sprijinul Franţei, dar şi al celorlalţi parteneri a fost esenţial şi pot să vă spun că atunci când s-a găsit această soluţie de compromis de a începe negocierile cu toate cele şase state, trei state din Europa, trei state din America Latină, practic, toate eforturile noastre au fost de a convinge ca să-şi dea acordul pentru începerea negocierilor. Deci este un succes diplomatic, din punctul nostru de vedere, şi acesta a fost subliniat, aderarea la OCDE este al treilea mare proiect de ţară al României după aderarea la Uniunea Europeană şi de aderarea la NATO, vorbim de fapt de un grup al ţărilor care acoperă peste 70% din producţia şi comerţul mondial, peste 90% din investiţiile străine directe. Sigur, este doar începutul, mai avem de lucru, în momentul actual negociem o foaie de parcurs concretă cu OCDE, pentru a permite aderarea rapidă. Sunt optimistă, într-adevăr, avem în continuare de lucru.

Realizator: Voiam să vă întreb, care sunt problemele pe care trebuie să le rezolvăm pentru a fi membri cu drepturi?/amirea/sdm2

Luminiţa Odobescu: Partea simplă este de a adera la acest angajament în ceea ce priveşte valorile şi principiile OCDE-ului, iar partea mai complicată este, evident, să continuăm să participăm la toate comitetele - în momentul actual participăm de abia la 22 de comitete ale OCDE-ului - să implementăm acquis-ul OCDE în diverse domenii. Nu este dificil, pentru că, cum am spus, fiind membru al Uniunii Europene şi aplicând acquis-ul Uniunii Europene, deci...

Realizator: Deci suntem destul de aproape.

Luminiţa Odobescu: Deci suntem destul de aproape. Evident, această foaie de parcurs este una detaliată, care acoperă toate sectoarele. Tot cu ocazia lansării negocierilor, de fapt cu ocazia vizitei secretarului general OCDE la Bucureşti, a fost lansat şi acest studiu economic de ţară extrem de important, pentru că, practic, prezintă economia României şi prezintă atuurile economiei româneşti pentru investitorii străini. De ce este importantă participarea la OCDE? Suntem parte a unor discuţii la nivel global în ceea ce priveşte politicile publice, politicile în materie de creştere economică, de dezvoltare durabilă, de climă, de dezvoltare digitală. Aş vrea să dau un singur exemplu: recent, la sfârşitul anului trecut a fost agreat la nivelul OCDE-ului o taxă, un nivel minim de taxare al companiilor multinaţionale, care urmează după aceea să fie preluată ca atare de către Uniunea Europeană şi să fie transpusă în legislaţia sa. Deci, practic, participând la OCDE, suntem parte a deciziilor mari la nivel nivel global, iar toţi investitorii, marii investitori, investitorii în diverse domenii, atunci când decid să facă investiţii masive într-o ţară, se uită dacă eşti membru sau nu al OCDE.

Realizator: Deci, vine la pachet şi cu speranţe în ceea ce priveşte bunăstarea noastră economică. Cât şi cum se pregăteşte un astfel de proiect? Vă simt că sunteţi foarte mândră de acest succes şi probabil că noi, toţi românii, ar trebui să ne mândrim cu acest succes, dar dumneavoastră mai mult decât noi, pentru că aţi fost implicată efectiv în acest proiect. Dar cât şi cum se pregăteşte? Pentru că iarăşi, sunt lucruri despre care vorbim destul de puţin în spaţiul public.

Luminiţa Odobescu: Nu a fost simplu şi, cum am spus, au fost mai multe încercări şi mai multe etape, a fost un proces de durată. Eu îmi aduc aminte că atunci când am lucrat la Cancelaria primului ministru în 2012, când am relansat, ca să zic aşa, întregul proces de aderare, cu colegii mei de atunci am participat la primele reuniuni de la Paris în domeniul economic şi cu şefii de cabinet ai primilor miniştri din statele membre OCDE, discutând despre politicile structurale în domeniul economic. Vă daţi seama, pentru noi a fost un eveniment deosebit, eram doar, ca să spun aşa...intenţia noastră era, într-adevăr, să aderăm, ne pregăteam, dar ascultând discuţiile şi făcând o comparaţie cu ceea ce se întâmpla la Uniunea Europeană, am realizat cât de importante şi ce decizii se iau la nivelul OCDE-ului. Evident, treptat, treptat am crescut participarea la toate comitetele OCDE. Este o muncă de echipă, pentru că, practic, toate ministerele, toate instituţiile administraţiei centrale trebuie să participe la aceste reuniuni, după care am început un proces de elaborare împreună cu experţii OCDE a unor studii de evaluare sau care să vină cu propuneri concrete pentru reforma diverselor sectoarele, din sectoare româneşti. Am început cu un studiu al Consiliului Concurenţei, după aceea un studiu privind liberalizarea pieţelor de capital, treptat-treptat, ultimul studiu fiind acest studiu de la începutul anului curent privind economia de ansamblu a României. Dar cum am spus, greul, ca să spun, sigur, principalul hop l-am trecut, greul continuă şi munca, pentru că obiectivul nostru este să aderăm cât mai curând şi de aceea, imediat ce această foaie de parcurs este aprobată de către Consiliul OCDE, urmează să o implementăm rapid. Avem acest Comitet interministerial sub coordonarea primului ministru care, în mod regulat, discută ceea ce trebuie făcut ca să accelerăm procesul. Cred că suntem...Cum am spus, este un succes al diplomaţiei româneşti şi pot să vă împărtăşesc că atunci când am primit decizia, sigur, eram cu sufletul la gură, pentru că, cum am spus, era o decizie luată cu unanimitate.
Colegii mei, în principal cei de la Ambasada de la Paris, care au fost în prima... colegul meu Luca Nicolescu şi ceilalţi colegi...

Realizator: Şi colegul Luca a fost jurnalist înainte de a fi diplomat...

Luminiţa Odobescu: Da, exact... şi domnul ministru Aurescu şi domnul secretar de stat Feruţă şi toată echipa, de fapt, am schimbat, eram aşa de fericiţi, în sfârşit, am reuşit, pentru că îmi aduc aminte...

Realizator: Dar este important să ne bucurăm de succesele...

Luminiţa Odobescu: Este foarte important să ne bucurăm de aceste... Într-adevăr, vedeţi, am început anul cu această veste bună şi, din păcate, cum să spun, evenimentele ne-au luat-o înainte şi ne uităm la cu totul altceva, dar sunt momente importante în istoria noastră recentă, în istoria diplomatică. Este un efort al întregii Românii, ca să spun aşa, pentru că nu este numai un efort diplomatic, au fost implicaţi de la cel mai înalt nivel, preşedinte, prim-ministru, ministrul de externe, dar şi miniştrii sectoriali, toată lumea a fcut demersuri prezentând argumente pentru aderarea la OCDE şi explicând de ce este important. Pentru că la un moment dat tot acest echilibru era extrme de fragil, dacă, de exemplu, o ţară nu era acceptată, risca să pice tot pachetul. Deci a fost o negociere dură, intensă...

Realizator: Şi a trebuit să colaboraţi cu partenerii care fac parte din acest val.

Luminiţa Odobescu: Exact, am colaborat cu toţi partenerii care fac parte din acest val. Au fost demersuri diplomatice intense până, până în ultimul moment. Evident, am fost sprijiniţi şi de noul secretar al OCDE-ului, a fost foarte activ în sprijinirea statelor care se află pe această listă. Deci cred că este, încă o dată, un succes important. Suntem cu toţii mândri de această reuşită şi, ca întotdeauna, evident, după acest moment trebuie să ne concentrăm ca, astfel, în... n-aş vrea să dau un termen neapărat, dar...

Realizator: Cât de repede?

Luminiţa Odobescu: Sper cât de repede. Cum am spus, ştiţi, noi dacă ne mobilizăm, reuşim să facem foarte multe lucruri, mai ales cele care depind de noi, în cazul de faţă acestea depind în mare parte de noi.

Realizator: O curiozitate. În momentul de faţă mai depindem de foile de parcurs ale celorlalte state care au fost acceptate odată cu noi sau de acum încolo fiecare stat are propriul parcurs?

Luminiţa Odobescu: Da şi nu, pentru că în general aderarea se face cam în valuri. Dar dacă ne uităm la ultimele procese de extindere, ele au fost separat, una câte una. Evident, depinde de munca noastră şi, cum spuneam, faptul că suntem stat membru al UE şi deja implementăm o serie de politici care sunt similare cu cele promovate de către OCDE ne sprijină foarte mult în acest proces. Efortul instituţional este unul substanţial, pentru că trebuie să participăm la foarte multe reuniuni, foarte multe comitete, dar această participare, până la urmă, este utilă şi pentru administraţia românească, pentru că, am văzut-o şi eu...

Realizator: E un schimb de opinii, expertiză.

Luminiţa Odobescu: Deci, la UE, întotdeauna înveţi foarte multe lucruri, înveţi ca să ai o şansă de a dialog cu ceilalţi. Dacă nu ştii să faci un lucru, participând la aceste reuniuni poţi să vezi exact cum face celălalt de lângă tine, ca să poţi să implementezi, ai foarte multe experienţe. Deci acest dialog e extrem de util pentru oricine în administraţia românească. În egală măsură, cum am spus, iei parte la un proces de elaborare a unor politici, până urmă, politici structurale în diverse domenii, eşti parte a deciziei, şi aceasta este la fel de importantă, că aşa eşti tratat...

Realizator: Este foarte important...

Luminiţa Odobescu: Exact.

Realizator: ... pentru că în momentul în care eşti parte a deciziei, poţi să-ţi expui, să-ţi promovezi interesele.

Luminiţa Odobescu: Da, poţi să-ţi promovezi interesele proprii, exact.

Realizator: Aşa este. Spuneaţi mai devreme că aderarea României la OCDE este considerată cel de al treilea proiect de ţară al României postdecembriste, după aderarea la NATO şi cea la UE. De ce credeţi că au mai multe şanse proiectele de politică externă să fie asumate de către toţi actorii statali şi să întrunească mult doritul consens la nivel politic şi naţional? Că în interior parcă nu reuşim să identificăm un proiect comun de ţară.

Luminiţa Odobescu: Da, este o întrebare interesantă, ca să spun aşa. Deci proiectele externe, ca să spun aşa, proiectele mari de ţară sunt proiecte, până la urmă, ale noastre, ale tuturor şi nu sunt numai proiecte de politică externă. Aderarea la UE a fost într-adevăr un proiect de politică externă la momentul respectiv, dar impactul este unul în plan intern, la fel ca şi aderarea la NATO, oferă securitate, aderarea la UE ne oferă prosperitate. La fel şi aderarea la OCDE. Deci impactul este unul intern. Poate nu întotdeauna reuşim să-l explicăm cum trebuie, nu e întotdeauna simplu, ca să spun aşa, dar întotdeauna câând suntem în afară vedem cât de relevante sunt pentru noi în interior aceste proiecte. Şi mă bucur că reuşim să ne mobilizăm cu toţii ca să promovăm şi... de fapt, să reuşim împreună să ducem la capăt aceste proiecte.

Realizator: Mai mulţi ani aţi fost la Bruxelles, iar efortul pe care l-aţi depus acolo probabil că nu v-a permis să veniţi foarte des în ţară. Lipsind câţiva ani, vă daţi seama cum evoluează România, cum a evoluat. Aţi găsit o României schimbată, dacă priviţi în urmă? Că tot am vorbit de această schimbare, această prosperitate. Aţi perceput-o dvs?

Luminiţa Odobescu: Eu cred că România s-a schimnbat foarte mult în ultimii ani şi lucrul acesta se vede, este vizibil. Şi n-o spun numai eu, pentru că am fost la Bruxelles aproape şase ani de zile...

Realizator: Aţi fost un pic detaşată de realitatea cotidiană de aici.

Luminiţa Odobescu: Nu am fost... Cred că, poate, dintre ambasadorii României, am fost, aş spune, cea mai conectată la realitatea de acasă, pentru că, n-aş vrea să fiu înţeleasă greşit, acesta este tipicul ambasadorului la UE, nu este un ambasador în sensul clasic, este o combinaţie de ambasador cu o expertiză tehnică în diverse domenii, ca să spun aşa. Participând la reuniunile ambasadorilor, nu gestionam numai dosare clasice de politică externă, gestionam dosare de la migraţie, de la buget, dosare sociale ş.a.m.d., iar prin natura postului ca atare trebuia să fiu conectată la întreaga administraţie românească şi în mod direct la nivelul cel mai înalt, preşedinte, prim-ministru, dar şi la miniştri care veneau periodic la reuniunile ministeriale la ministere, pentru că aveam nevoie de instrucţiunile tehnice, deci cunosc, cumva sunt parte a efortului întregii administraţii în ceea ce priveşte afacerile europene. De ce? Am lucrat în administraţie de foarte, foarte mulţi ani, sunt conectată la ministere, cunosc foarte multă lume cu care am lucrat şi continui să lucrez în mod frecvent, deci sunt conectată, ca să spun, la realităţile administraţiei, ştiu şi bunele şi relele, dar văd că România a progresat şi s-a schimbat foarte mult şi mă bucură acest lucru şi se vede prin tinerii noştri. Sigur că întotdeauna, ştiţi cum este, ne putem uita la un pahar dacă este jumătate plin sau dacă este jumătate gol.

Luminiţa Odobescu: Este important să ne uităm şi la partea plină, să ne uităm la ce am realizat noi, de când suntem membri ai Uniunii Europene, în ceea ce priveşte nivelul de trai, de câte ori a crescut Produsul Intern Brut, de unde am plecat, unde suntem. Sigur, aşteptările sunt diferite, dar este, întotdeauna, important să privim lucrurile în perspectivă. Suntem parte a unui proces decizional, deciziile respective nu se iau fără noi. Întotdeauna am ştiut să ne promovăm poziţiile naţionale şi pot să vă asigur de acest lucru fiind martor atâţia în întregul proces decizional european. Avem rezultate vizibile, sunt resursele financiare care ne sunt puse la dispoziţie, am avut acces la vaccinuri în acelaşi moment, prin aceeaşi procedură cu restul statelor membre. Sigur că mai avem de lucru în ceea ce priveşte aderarea la Schengen sau la aderarea la zona euro, dar dacă ne concentrăm pe rezultate şi vedem evoluţia de ansamblu a societăţii, modul în care cetăţenii români, tinerii noştri circulă, studiază în afară şi aşa mai departe, cred că sunt lucruri tangibile, concrete. Şi de aceea zic, într-adevăr, eu am văzut, de la an la an, România s-a schimbat. Venind, călătorind în ţară văd lucrul acesta şi este vizibil, cum am spus, şi mă bucur. Dar încă o dată, evident, mai avem de lucru, trebuie să finalizăm tot procesul ăsta de punere la punct a infrastructurii, trebuie să profităm şi asta, cum să vă spun, fiind implicată activ în toate aceste negocieri, trebuie să valorificăm toate resursele financiare aşa cum fac şi ceilalţi până la urmă, toate resursele financiare pe care le avem la dispoziţie, nu numai prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi prin fondurile europene. Nu aş vrea să uităm programele comunitare, sunt programe comunitare în domeniul cercetării, în domeniul digital şi aşa mai departe, al conexiunii - Connecting Europe. Deci, trebuie să promovăm proiecte şi să le folosim cât de bine putem în interesul nostru.

Realizator: Avem un telefon în direct. O să vă rog să vă puneţi căştile ca să îl auzim. Este vorba de ascultătorul nostru, domnul Dumitru, este un român care la această oră conduce pe teritoriul Ungariei şi are o întrebare pentru dumneavoastră. Bună dimineaţa!

Dumitru: Bună dimineaţa!

Realizator: Vă ascultăm.

Dumitru: Vă mulţumesc! O întrebare pentru doamna ambasador! Sunt şofer de camion, tranzitez în fiecare săptămână, am cinci-şase ore când trec din România în Ungaria, de stau în coadă pe ieşire din ţară, pe intrare în România fac trei-patru, deci nouă ore într-o săptămână stau numai în cozi. Întrebarea mea, care mă doare: de 15 ani suntem în Uniunea Europeană, cât înseamnă pentru dânsa încă puţin să aderăm la zona Schengen?

Realizator: Mulţumesc mult pentru această întrebare! Imediat vă va oferi doamna ambasador răspunsul. Aveam şi eu întrebare pe această temă, dar dumneavoastră aţi spus-o atât de direct, încât cred că renunţ la întrebarea mea şi să o ascultăm pe doamna ambasador.

Luminiţa Odobescu: Vă mulţumesc pentru întrebare! Într-adevăr, este o întrebare, cum să spun, aşa... Da, este o întrebare... Încerc un răspuns diplomatic, dar ceea ce pot să vă spun este că discutăm cu toţi partenerii noştri. Nu este, cum am spus, simplu, pentru că mai avem câteva lucruri de rezolvat. ca să spun aşa. Obiectivul nostru rămâne şi fără să spun cât de repede sau cât...

Realizator: Cât înseamnă "cât de repede".

Luminiţa Odobescu: ...cât înseamnă "cât de repede", sper să atingem şi acest obiectiv cât de curând posibil. Discutăm, încă o dată, ştiţi şi dumneavoastră, este o decizie politică, prezentăm toate argumentele partenerilor noştri în ceea ce priveşte securitatea pe care o oferim frontierelor noastre, avem un dialog constant cu Comisia Europeană. În momentul actual se discută şi această reformă a spaţiului Schengen, unde noi suntem un contributor esenţial, participăm la toate misiunile de consolidare şi de sprijin la frontierele externe ale Uniunii Europene./geftene/sdm2
Ştiu că este o decizie pe care o aşteaptă toţi românii, ştiu că pentru noi, ca diplomaţi nu a fost simplu şi înţelegem, nici nouă nu este simplu. Eu vreau sa vă asigur că depunem eforturi în acest sens, la cel mai înalt nivel, dar, cum am spus, pentru această decizie politică trebuie pregătit terenul exact cum am făcut şi cu aderarea la OCDE, treptat, treptat, şti că are consecinţe directe pentru cetăţeni, pentru care cei care circulă, inclusiv pentru noi atunci când ne aflăm în aeroporturi nu dorim ca să..., vrem să circulăm rapid, fără să fim opriţi la punctel de control. Deci o tratăm cu seriozitate, sper să reuşim sa văm o veste bună tututor.

Realizator: Credeţi că ne ajută faptul că în acest moment Franţa exercită preşedinţia UE? Ne-ar facilita o decizie favorabilă în această perioadă, în următoarele luni?

Luminiţa Odobescu: Aţi văzut şi dvs semnalele publice transmise recent, inclusiv cu ocazia ministerului externe francez la Bucureşti, au fost pozitive. Decizia nu depinde numai de Franţa, depinde şî de alte state membre. Preşedinţia franceză Uniunii Europene a venit cu câteva propuneri în ceea ce priveşte reforma spaţiului Schengen, propuneri pe care le susţinem şi noi cu deschidere pentru că sunt menite să consolideze spaţiul Schengen. Am spus întotdeauna, consolidarea nu exclude extinderea. Prezentăm toate argumentele vocal partenerilor noştri, mai avem un pic de lucru, recunoaştem această situaţie dar este obiectiv prioritar pe agenda noastră şi ştim că este aşteptat de către toţi cetăţenii noştri.

Realizator: Dea Dumnezeu să vină o veste bună şi aici cat de repede. Ne oprim pentru cateva minute, după care revenim în direct cu invitata nopţii, Luminiţa Odobescu, consilier prezidenţial Departamentul Afaceri Europene.

Realizator: Am revenit în direct, avem un telefon, un asccultător, după care aş vrea să discutăm puţin şi despre priorităţile României în materie de politică externă. Dar acum intrăm totuşi în direct cu ascultătorul nostru, domnul Ruslan. Bună dimineaţa!

Domnul Ruslan: Bună dimineaţa dvs şi stimatei invitate a dvs şi tuturor celor care ne ascultă. Am trei întrebări, sper să nu fie răspunsurile prea lungi. Una din ele ar fi, eu, ca cetăţean european, aş putea să fac împrumut la o bancă din Europa, unde dobânzile sunt foarte mici în comparaţie cu dobâânzile de la noi din ţară şi care ar fi condiţiile? Asta, o întrebare. A doua întrebare, tot la emisiuni de la radio, mai de demult, nu mai ştiu când şi nu ştiu cine a spus că, la noi în ţară, cel mai vehement, ca să spun aşa, şi care s-a opus permanent ca România să treacă la moneda euro a fost domnul Mugur Isărescu. Dacă puteţi comenta sau de ce a fost dânsul mereu împotrivă pentru trecerea la moneda euro a ţării noastre? Şi a treia întrebare ar fi poziţia Turciei faţă de conflictul din Ucraina cu Rusia. Mulţumesc.

Realizator: Mulţumesc. Doamna ambasador, interesantă prima întrebare. Toate trei sunt interesante, dar prima este surprinzătoare.

Luminiţa Odobescu: Da, prima întrebare... Vă mulţumesc pentru întrebări. Prima întrebare este într-adevăr surprinzătoare. N-aş vrea să greşesc, din câte ştiu eu este posibil, dar, într-adevăr, băncile pun anumite condiţii pentru tipurile de împrumut, anumite garanţii pe care le solicită pentru a se efectua împrumuturile dintr-un alt stat membru.

Realizator: Trebuie văzut de la caz la caz.

Luminiţa Odobescu: Deci trebuie văzut de la caz la caz, de la bancă la bancă. În mod normal, pentru că vorbimd e o liberă circulaţie a capitalurilor ş.a.m.d., sunt anumite... deci este posibil cu anumite condiţii, deci trebuie văzut în funcţie de ţară şi respectiv, de bancă, dacă sunt anumite condiţii puse pentur acordarea împrumutului respectiv. În ceea ce priveşte aderarea la moneda euro, la Zona Euro, este o decizie politică, care e luată de către autorităţile române, de Guvernul României, în strânsă coordonare cu Banca Naţională. Sigur, decizia politică trebuie să aibă la bază şi respectarea anumitor criterii, legate în principal de deficitul bugetar, de datoria publică, de nivelul inflaţiei, aşa-zisele criterii de la Maastricht, iar, în momentul actual, ştiţi şi dvs că nu respectăm aceste criterii. România se află într-o aşa-zisă procedură de deficit excesiv, deci pentru că deficitul a fost depăşit, nivelul de 3% a fost depăşit. A fost stabilit un plan de redresare împreună cu Comisia Europeană şi imediat ce acest plan de redresare este implementat, se creează practic condiţiile pentru a putea pregăti aderarea la moneda euro. Ea rămâne ca prioritate evidentă, pentru că şi în paralel sunt toate aceste discuţii pentru a vedea cum putem să consolidăm această uniune bancară şi între statele membre. Deci în momentul actual, evident, preocupările noastre, preocupările autorităţilor Guvernului şi ale Băncii Naţionale sunt legate de reducerea deficitului, în linie cu ceea ce s-a agreat cu Comisia Europeană, de reducere a inflaţiei - evident, vedem cu toţii consecinţele inflaţiei crescute. Şi imediat ce aceste condiţii, aceşti indicatori sunt respectaţi, atunci se poate lucra la un plan foarte concret de aderare la moneda euro. În ceea ce priveşte poziţia Turciei, am văzut în ultima perioadă o serie de demersuri diplomatice. Ştiu că şi ei au fost, au încercat să discute cu ambele părţi în găsirea de soluţii, ca să spun aşa. Este un partener important la Marea Beagră şi Turcia este preocupată de ceea ce se întâmplă în regiunea noastră şi Turcia este, de asemenea, membră a NATO.

Realizator: Mulţumesc pentru răspunsul oferit ascultătorului nostru. Mai avem un mesaj de la ascultătoarea noastră Laura Rădulescu: "Lăsând diplomaţia la o parte, este Olanda principala oponentă a intrării României în spaţiul Schengen din cauza importanţei portului Constanţa vizavi de portul Rotterdam?".

Luminiţa Odobescu: Sigur, au fost indicate... deci mai multe state membre au indicat preocupări. În momentul în care se pune o decizie politică pe masă, trebuie să ne asigurăm că avem unanimitate şi că toate statele membre pot să o susţină. În demersurile şi în discuţiile pe care le-am avut cu partenerii olandezi nu au fost specificate, deci argumentele lor au ţinut mai degrabă de chestiunile legate de justiţie. Dacă ne aducem aminte, în urmă cu câţiva ani, ne-au solicitat /ca/ două rapoarte de cooperare şi verificare în domeniul justiţiei să fie pozitive. Au fost rapoartele pozitive, evident, între timp a fost schimbare de guvern sau, mă rog, reconfirmat primul ministru cu o nouă coaliţie guvernamentală. Demersurile se iau... pentru că în cazul Olandei, orice decizie trebuie să treacă prin Parlamentul olandez, deci noi nu, cel puţin la nivel oficial nu au fost aduse în discuţie asemenea aspecte. Iar argumentele noastre trebuie să ţină cont de ceea ce este prevăzut în tratat, de faptul că ne-am îndeplinit toate criteriile de aderare, nu numai că ne-am îndeplinit criteriile de aderare, pentru că de atunci când am trecut toate testele bine, acquis-ul în materie de Schengen... acquis-ul când vorbesc, acquis-ul sau legislaţia care reglementează zona Schengen, s-a modificat, s-a adaptat la diversele cerinţe, bazele de date s-au adaptat, sistemul de interoperabilitate ş.a.m.d. şi România, practic, şi-a actualizat întotdeauna implementarea legislaţiei şi întotdeauna a fost cumva cu un pas înainte pentru a arăta că frontierele noastre sunt sigure, sunt protejate şi, cum am spus şi mai devreme, pentru o foarte lungă perioadză de timp a fost printre principalelii contributori la FRONTEX. Am fost extrem de activ implicaţi în procesul de negociere şi de consolidare a FRONTEX, care, pot să spun cu mândrie, l-am dus la capăt în timpul preşedinţiei române./dstanesc/ Suntem parte la toate agenţiile care coordonează acest sistem Schengen, deci argumentele noastre sunt unele solide şi le aducem în discuţie cu autorităţile, şi cu autorităţile olandeze şi cu celelalte state partenere. Deci pentru noi este foarte important să arătăm că am respectat regulile şi că avem toate argumentele necesare.

Realizator: Revenind la priorităţile României în materie de politică externă, care sunt acestea pentru perioada următoare, pentru acest an?

Luminiţa Odobescu: Agenda de politica externă atât în plan european, în planul relaţiilor cu alte state de pe glob este una intensa. Sigur, agenda este dominată în momentul actual de situaţia de securitate de la frontierele Ucrainei, şi este normal acest acest lucru, este prioritară sau este principalul nostru subiect de discuţie cu toţi partenerii noştri, cu vecinii, cu partenerii din NATO, din Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte agendă europeană ca să spun aşa clasică, sunt foarte, foarte multe teme pe agendă, le vedem fiecare zi; vorbim aici în primul rând de pregătirea treptată pentru ieşirea din această pandemie şi de consolidare a Uniunii sănătăţii, am văzut că nu am fost pregătiţi cum trebuie, avem această iniţiativă, această autoritate pentru pregătire în caz de urgenţe sanitară, HERA, care deja beneficiază de şase miliarde de euro pentru a pregăti nu numai instituţiile, dar şi statele membre să facă faţă unei, să sperăm că nu, evident, eventuale crize sanitare; avem toată agenda legată de redresarea economică şi de implementarea de către statele membre a planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă şi a fondurilor europene, pentru că vorbim doar de planurile naţionale de rezilienţă, dar nu trebuie să uităm că sunt resurse importante şi prin fondurile europene, cum am spus, clasice...

Realizator: În continuare..

Luminiţa Odobescu: Exact, deci programele operaţionale sunt curs de negociere şi trebuie implementate rapid, mai ales pentru că autorităţile locale le aşteaptă. Deci tot acest proces de redresare economică care este corelat cu alte instrumente şi alte discuţii legate, de exemplu, de guvernanţă, de regulile fiscale ş.am.d.. Vreau să subliniez că la începutul lunii martie este prevăzută, în Franţa, o reuniune informală a Consiliului European care discută tocmai aceste aspecte legate de competitivitate şi de creştere. După aceea vorbim de agenda climatică. Dacă ne uităm zilele acestea vedem că suntem în mijlocul lunii februarie şi este primăvară, deci este clar că agenda climatică ne afectează viaţa noastră de zi cu zi. Sunt foarte multe propuneri legislative pe masă, de fapt este acest pachet Fit for 55, ca să încerc cumva să-l explicăm, este un pachet de acte legislative care vizează mai multe sectoare astfel încât să reducem cu 55% până în 2030 gazele cu efect de seră şi propunerile vizează mai multe sectoare, pe de o parte, de impunerea unei taxe de carbon la frontieră, care să ne protejeze de importurile din state care nu respectă criteriile de mediu, de investiţii în sectorul de transporturi, de extindere a diverselor scheme de taxare, de exemplu a anumitor sectoare care consumă foarte mult, ca să folosim banii pentru a investi în tehnologii curate. Toată lumea din România cred că este la curent cu acest cuvânt faimos, taxonomie, şi aici, la fel, pot să spun că este un succes al nostru, al României, pentru că am reuşit să punem pe agenda Uniunii Europene atât gazul, cât şi energia nucleară ca energie de tranziţie. De asemenea, agenda digitală. /amirea/dstanesc/ Vorbim de o decadă digitală de schimbări masive şi am văzut, de fapt, în timpul pandemiei am fost obligaţi cu toţii să utilizăm instrumentele digitale. Vorbim aici ca până în anul 2030 să reuşim cumva, marea parte a populaţiei europene, deci peste 80% din populaţia europeană, să dobândească acele competenţe digitale. Sunt foarte multe resurse financiare puse la dispoziţie. Deci, agenda nu este o agendă clasică, ca să spun aşa, de politică externă, este o agendă clasică de politică internă, cu impact direct asupra vieţii noastre de zi cu zi, iar dacă ne uităm periodic la iniţiativele puse pe masă de către Comisia Europeană, trebuie să recunosc că ele vin şi rapiditatea cu care se negociază de către statele membre ne obligă să ne pregătim foarte bine şi să ne coordonăm ca să ne putem promova interesele noastre. Aş vrea doar să dau un exemplu recent de iniţiativă europeană în actul european privind cipurile, extrem de importante, pentru că tot în timpul pandemia am văzut cât de dependenţi suntem de anumite state, de anumite regiuni...

Realizator: Furnizori de produse.

Luminiţa Odobescu: Exact. Două companii de semiconductori, industria auto a fost afectată, industria de calculatoare, IT şi aşa mai departe. Şi am realizat într-un context mai amplu, discutând despre necesitatea redirecţionării lanţurilor de producţie pe continentul european, plecând de la industria farmaceutică, am văzut cât de dependenţi suntem şi că, de fapt, trebuie să reducem această dependenţă fără neapărat să închidem economiile, dar în cazul semiconductorilor am realizat că suntem dependenţi şi că, practic, industria noastră este afectată şi, în consecinţă, pachetul propune peste 3 miliarde de euro, care să fie utilizaţi în cercetare, astfel încât în câţiva ani să reuşim ca cel puţin 20% din producţia mondială de semiconductori să fie făcută pe continentul european.

Realizator: Iată o oportunitate pentru România.

Luminiţa Odobescu: Exact, o oportunitate pentru România. Sunt foarte multe, pentru că nu este... Vorbim de oportunităţi în multe domenii, ca să spun aşa. Discutăm, tot vorbim de agenda digitală şi de decada digitală, vorbim de cloud-ul guvernamental, de eforturile de a pune companiile din IT, de a promova şi acest cloud la nivelul statelor membre şi noi avem, de asemenea, în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă tocmai crearea acestui cloud guvernamental. Vorbim, de asemenea, de ID-ul digital. Sunt foarte multe iniţiative şi sigur, dacă ne uităm la ele, par multe, dificile. Trebuie să ne uităm la ele ca şi oportunităţi, pentru că lumea se schimbă. Întotdeauna, când sunt prezentate aceste iniţiative, ele vin în pachet şi cu resursele financiare. Nu e întotdeauna simplu, într-adevăr, şi nu întotdeauna avem capacitatea administrativă necesară să le folosim, dar obiectivul nostru trebuie să fie acesta să ne adaptăm rapid, să ne uităm la toate aceste propuneri, fie că vorbim de cele în domeniul digital, fie că vorbim de cele în industria farmaceutică sau în sectorul energetic, pentru tehnologiile curate, să ne uităm la ele şi ca oportunităţi, nu numai ca ceva dificil, nu putem să le implementăm, trebuie să vedem exact, să nu ne afecteze. Trebuie, într-adevăr, poate mai multă comunicare de la nivelul autorităţilor către mediul de afaceri pentru a prezenta aceste oportunităţi, pentru că dacă noi nu o facem, ceilalţi se mişcă şi nu aş vrea să ne trezim în acea situaţie în care vorbim de celelalte state membre care au reuşit cât de cât să îşi rezolve problemele în infrastructură şi noi în continuare ne ocupăm tot de infrastructură. Deci avem acest efort de făcut, de a recupera întârzierile, mai ales în materie de infrastructură fizică şi trebuie cumva să începem de pe acum şi acest efort colectiv de a răspunde preocupărilor noastre care sunt de zi cu zi, şi în materie digitală şi materie de schimbări climatice./geftene/ Cred că vrem cu toţii ca în zece ani să mai putem respira în Bucureşti sau în sudul ţării noastre sau să nu fim afectaţi de, ştiu eu, de incendii sau de inundaţii masive.

Realizator: Ne-am apropioat uşor, uşor, de final, mai avem câteva minute din această ediţie şi mă gândeam la ce aţi spus dvs, că lumea se schimbă. Odată cu lumea se schimbă şi diplomaţia sau diplomaţii schimbă lumea?

Luminiţa Odobescu: Ambele aş spune, diplomaţii schimbă lumea şi se schimbă şi diplomaţia. Diplomaţia în ziua de astăzi trebuie să răspundă acestor nevoi concrete, trebuie cumva, aş spune eu, să devină mai operaţională, ca să spun aşa. Sigur, cuvintele şi competenţele rămân arma principală a oricărui diplomat, negocierile ş.a.m.d., dar în egală măsură o agendă în momentul actual de politică externă, sigur, dacă nu este dominată, cum am spus, de chestiunile de securitate, ea acoperă chestiuni concrete, de la agenda climatică, vorbim de diplomaţie în domeniul schimbărilor climatice, agenda digitală, am vorbit de diplomaţia vaccinurilor, deci sunt foarte multe teme care, sigur, abilităţile diplomatice sunt esenţiale, dar în egală măsură expertiza tehnică este extrem de utilă pentru că, până la urmă, noi suntem în serviciul cetăţenilor şi obiectivul nostru este să reuşim să negociem şi să obţinem rezultate concrete pentru cetăţenii noştri.

Realizator: Mulţumesc. "Serviciul de noapte" a ajuns la final. Mai aveam multe întrebări să vă adresez, dar le fac o promisiune ascultătorilor că vă mai invit pentru că o serie de întrebări vizau omul Luminiţa Odobescu şi vreau ca aceste întrebări să îşi găsească un răspuns într-o ediţie viitoare şi, desigur, vă spun de pe acum că una dintre întrebări va fi aceea: Cine a fost cel mai puternic negociator cu care aţi stat la masă şi pe care l-aţi întâlnit în viaţa dumneavoastră, nu doar în cariera dumneavoastră, ci în viaţa dumneavoastră? - pentru că, vă repet, vreau să discutăm şi despre omul Luminiţa Odobescu. Vă mulţumesc mult pentru că aţi venit în studioul "Serviciului de noapte"!

Luminiţa Odobescu: Eu vă mulţumesc!

Realizator: Am fost onorată să vă avem aici pentru că aţi făcut multe lucruri bune pentru România şi sperăm să faceţi în continuare. Invitata nopţii a fost doamna ambasador Luminiţa Odobescu, consilier prezidenţial Departamentul Afaceri Europene.

Monitorizare text: Agenția de presă RADOR

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 14/15 februarie 2022