Dezvoltarea durabilă, pariul României pentru 2020

În România, discuțiile privind dezvoltarea durabilă sunt abia la început, însă există inițiative pe această temă la nivel guvernamental, al societății civile, dar și în mediul de afaceri, care promovează ideile și conceptele dezvoltării durabile: o viață de calitate într-un mediu curat, eradicarea sărăciei, sau promovarea bunăstării la toate vârstele.

Acum un an, pe 9 noiembrie 2018, Guvernul României adopta Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă, sub directa coordonare a Departamentului pentru dezvoltare durabilă, condus de Laszlo Borbely.

Strategia vine după ce România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite și Uniunii Europene, și-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030, adoptate în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015.

În 2017, Consiliul Uniunii Europene și-a asumat un document politic al statelor membre privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.

În acest context, România își structurează strategia pe pe trei piloni principali, respectiv economic, social și de mediu și își asumă cele 17 obiective de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030: eradicarea sărăciei de peste tot, sub orice formă a ei, eradicarea foametei, obținerea siguranței hranei, a nutriției ameliorate și agricultura durabilă, asigurarea sănătății și promovarea bunăstării la toate vârstele, asigurarea accesului tuturor la educație de calitate și promovarea învățării pe tot parcursul vieții, obținerea egalității de gen și încurajarea tuturor femeilor, asigurarea accesului la apă și a igienei, asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, de încredere, durabilă și modernă, promovarea creșterii economice durabile pentru toți, a locurilor de muncă și a condițiilor de muncă decente, construirea de infrastructură rezistentă, promovarea industrializării durabile și stimularea inovației, reducerea inegalității în interiorul și între țări, transformarea orașelor în orașe pentru toți, sigure, rezistente și durabile, asigurarea unor modele durabile de consum și producție, acțiuni de urgență pentru a combate schimbările climatice și impactul acestora, conservarea și folosirea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine, administrarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, oprirea și remedierea degradării solului, combaterea pierderii biodiversității, promovarea unor societăți drepte, bucurandu-se de pace și dezvolatre pentru toți și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

De altfel, într-un clasament privind implementarea Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă , suntem pe locul 44 din 157 de ţări, în urcare cu două poziții.

Mai avem, însă, multe lucruri de îmbunătățit pentru a reuși să implementăm cu succes Agenda 2030.

Planul de acțiune al României

România se află în plin proces de organizare instituțională.

Astfel, s-a înființat Departamentului pentru dezvoltare durabilă, apoi Comitetul interdepartmental al Guvernul României, condus de primul ministru, care analizează în ce stadiu ne aflăm privind implementarea strategiei de dezvoltare durabilă.

Până la jumătatea anului viitor, va fi finalizat și un plan de acțiune pentru ca toate guvernele viitoare să cunoască țintele României, structurate pe cele 17 obiective.

Urmează apoi, înființarea unui Consiliu Consultativ pe dezvoltare durabilă, format din personalități din mediul academic, universități, mediul privat și ONG-uri.

Avem 2500 de oameni pregătiți pe domeniu, spune Laslo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru dezvoltare durabilă.

Educația privind dezvoltarea durabilă a început prin întâlniri cu tinerii din licee și universități, iar în unele instituții de învățământ există chestionare pe baza cărora se predă acest concept.

În curând va apărea o nouă meserie în România, cea de expert în dezvoltare durabilă, a anunțat Laszlo Borbely la “Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină.

Ambasada Sustenabilității, actor principal în implementarea strategiei durabile

Dincolo de organizarea administrativă, ține de fiecare dintre noi să avem grijă de planetă, să folosim energia alternativă, să diminuăm risipa alimentară și să folosim resursele naturale cu grijă.

În România, Ambasada Sustenabilității încearcă să schimbe mentalități și să ne facă mai responsabili, atât pe noi, cetățenii, cât și pe marile lanțuri de magazine sau societăți comerciale.

Ideea s-a născut în 2017, atunci când Centrul pentru sustenabilitate s-a transformat în Ambasada Sustenabilității, cu sprijinul Kaufland România.

„Principalele schimbări pe care le vom produce în societatea românească vor fi prin intermediul companiilor private, pentru că atunci când ele vor fi mai responsabile, nivelul de trai al românilor se va îmbunătăți”, a declarat Dragoș Tuță, coordonatorul Ambasadei Sustenabilității, la “Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină.

Risipa alimentară, o problemă la nivel mondial

În acest moment, în lume, mai mult de o treime din mâncare este risipită, fiind cumpărată și aruncată.

“Recomandarea noastră pentru cetățenii României este să evite să arunce mâncarea. Când merg la magazin, să-și procure hrana doar pentru viața de zi cu zi”, punctează Dragoș Tuță. Asta, în condițiile în care există țări unde se moare de foame, iar rata sărăciei este foarte ridicată.

România are o rată de sărăcie de peste 40%, iar realitatea arată că există familii pentru care asigurarea hranei de la o zi la alta este o mare problemă.

“România este codașă în UE, avem o sărăcie relativă de peste 40% , peste 20% din case nu au toaletă în interior, față de 2,6% media europeană, avem copii sau familii care trăiesc de azi pe mâine și nu știu dacă vor avea ceva de mâncare. Avem și această migrație a forței de muncă, ce înseamnă și abandon școlar și multe probleme pentru societate“, spune Lazlo Borbely, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru emisiunea “Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină.

Energie curată și colectare selectivă

În privința energiei, recomandarea principală este să folosim aparate efeciente energetic și becuri economice.

Iar pentru cetățeni, recomandarea specialiștilor este să le refolosim, pentru că sunt reparabile.

În cazul electrocasnicelor vechi este bine de știut că, în fiecare comunitate, există o societate de salubrizare care este obligată să vină să preia atât gunoiul menajer, cât și deșeurile și materialele electrocasnice.

În situația în care furnizorul de salubritate nu oferă aceste servicii, trebuie sunată primăria, recomandă Dragoș Tuță, coordonatorul Ambasadei Sustenabilității.

De asemenea, returnarea sticlelor și a borcanelor către producători este una dintre soluțiile prevăzute de legislație.

“Din păcate, în România nu a avut o implementare eficientă. Sunt foarte puțini producători care își etichetează ambalajele din sticlă ca ambalaje returnabile. Și aici fac un apel către agenții economici care pun pe piață astfel de produse, mai ales către producători, să facă o ambalare corectă și să își dezvolte sistemele interne, astfel încât să își recupereze ambalajele din sticlă“, adaugă Dragoș Tuță.

Exemple de bune practici

În ceea ce privește aceste exemple, există trei lanțuri de magazine în România, printre care Kaufland și Lidl, care se aliniază normelor europene în domeniu.

În cazul pungilor de plastic, doar trei lanțuri de magazine au introdus taxa de folosire a acestora.

“Orice magazin care ne oferă o pungă de unică folosință, fie că este biodegradabilă sau nu, este obligat să ne perceapă pe ea o taxă de minim 10 bani. Sunt doar trei lanțuri de magazine în București care fac asta, din informațiile mele. În același timp, toate lanțurile de magazine plătesc această taxă pentru stat, dar nu o cer consumatorului. Nu ne dau responsabilitatea deciziei noastre de a lua sau nu acea pungă. Din punctul meu de vedere, prețul este foarte mic. Ar trebui ca o astfel de pungă, care are un impact atât de mare în natură, să coste cât un produs de lux! Aș vrea să-i încurajăm pe agenții economici care renunță la astfel de produse și să-i amendăm pe cei care le promovează prin acțiunile lor și ne încurajează să consumăm“, spune Dragoș Tuță, coordonatorul Ambasadei Sustenabilității.

El adaugă și că există un lanț de hipermarketuri, Lidl România, care a eliminat de la raft toate ouăle provenite de la găini crescute în baterie.

“Până azi, industria crescătorilor de găini în baterii ar fi trebuit să dispară. Ne lipsește această coagulare pentru veștile bune, această promovare a inițiativelor bune“.

Kaufland, primul retailer care elimină produsele de plastic

Dragoș Tuță a anunțat în exclusivitate pentru Serviciul de noapte că, urmare a colaborării cu Ambasada Sustenabilității, Kaufland a anunțat eliminarea produselor din plastic, inclusiv a pungilor , începând cu 1 ianuarie 2020.

"Unul dintre cele mai importante rezultate ale programului Ambasadei Sustenabilității în educarea, colaborarea și îmbunătățirea impactului pe care îl au agentii economici, partenerul nostru fondator Kaufland Romania mi-a permis să anunț în exclusivitate, că începând din 1 ianuarie 2020 , va elimina din sortimentul propriu toate produsele din plastic de unică folosință: farfurii, pahare, tacâmuri. Totodată, la casele de marcat nu vor mai exista pungi de plastic începând tot cu 1 ianuarie 2020. Este primul retailer român care elimina plasticurile si pungile, ca un rezultat al colaborării dintre Ambasada Sustenabilității și agenții economici".

Grija pentru mediu ar trebui transmisă din generație în generație

Dincolo de informare și educație, principiile unei vieți curate și sănătoase pentru fiecare cetățean înseamnă și transmiterea informațiilor din generație în generație.

“Educația, sănătatea și bunăstarea, eliminarea sărăciei, instituții puternice și independente, energie curată, eliminarea rispiei alimentare sunt lucruri pe care le-am vazut acasă la părinți, pe care le transmitem copiilor noștri. Recomandarea este să reintrăm în contact cu acest subiect, pentru că uităm reflexele obișnuite de a avea grijă de mediul înconjurător: să stingem lumina, să colectăm selectiv, să folosim eficient și fără risipă de energie aparatele de aer condiționat și calculatoarele“, punctează Dragoș Tuță.

Anul 2020, pariul cu dezvoltarea durabilă

Coordonatorul Departamentului pentru dezvoltare durabilă, Laszlo Borbely, anunță că anul viitor, România va avea un cod al sustenabilității, după modelul german, care va contribui la educarea societății privind dezvoltarea durabilă și o viață curată și sănătoasă.

Iar 2020 și 2021 sunt ani decisivi pentru dezvoltarea durabilă a României, în care ar trebui să simțim primele semne în viața fiecăruia dintre noi.

“În fiecare zi, ca cetățean, trebuie să fac ceva pentru o viață mai sănătoasă. Avem nevoie de toți cetățenii din România Mesajul meu este : haideți să gândim o viață durabilă pentru noi toți, să încercăm să fim parte activă în acest proiect. La sfârșitul anului viitor, când vom avea această structură instituțională formată, vom avea în curând și o coaliție a dezvoltării durabile a societății civile, vom simți primele semne și sperăm că putem spune că deja bugetul pe 2021 a ținut cont măcar în parte de aceste percepte“, spune Laszlo Borbely.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 18/19 noiembrie 2019