Dezinformarea în mediul on-line continuă să îngrijoreze
Preocupările globale privind dezinformarea rămân ridicate, relevă al patrulea studiu Digital News Report pentru piața de media națională.
Articol de Maria Țoghină, 16 Iunie 2020, 11:39
Tv si Facebook - principalele surse de informare în mediul digital
2 posturi de radio în top branduri Tv, Radio, Presă scrisă: Europa FM și Radio România Actualități
7 din 10 persoane folosesc Facebook pentru a se informa
Digital News Report, de la Reuters Institute, din acest an confirmă un trend general către o lume a știrilor mai digitalizată, dominată de platforme, având în centru dispozitivele mobile; în plus, există dovezi că unii editori de materiale deosebite, premium, se bucură de o creștere a abonamentelor. Raportul sugerează că perioada de criză generată de coronavirus va accelera aceste tendințe, și va produce un val de creștere real, dar cel mai probabil temporar, al audiențelor care se bazează pe branduri TV de încredere, pentru informație. Cea mai mare parte a datelor care apar în raportul din acest an, și care se bazează pe un sondaj de opinie în 40 de țări, au fost colectate în ianuarie și la începutul lui februarie, înainte de criza sanitară; o parte din date provin însă din sondaje de opinie aduse la zi în aprilie, în plină carantină în majoritatea țărilor. Raportul arată că există în continuare un grad mare de îngrijorare în legătură cu dezinformarea online și în rețelele de socializare, iar mulți oameni consideră că surse ale dezinformării sunt mai degrabă politicienii din propria lor țară, nu activiștii, jurnaliștii sau guvernele străine.
Trendurile internaționale sunt confirmate și pentru România, în cel de-al patrulea studiu Digital News Report pentru piața de media națională. Audiențele digitale identifică drept principale surse de știri televiziunea (76%, în scădere cu 8 procente față de 2017) și online-ul, inclusiv rețelele de socializare (82%, în scădere cu 5 procente față de 2017). Există în continuare o dependență foarte mare de Facebook pentru accesul la știri, aproape 7 din 10 persoane declarând că folosesc această rețea de socializare pentru a se informa (67 %). De asemenea, publicul digital din România declară că folosește mai ales telefonul mobil pentru acces la știri online într-o proporție de 67%, asemănător piețelor în curs de dezvoltare, pe de o parte, dar și a piețelor foarte dezvoltate din punct de vedere tehnologic (cum ar fi țările nordice).
Încrederea în mass-media crește timid în 2020, față de 2019, România fiind pe locul 19, din 40 de piețe de media, cu 38 la sută din audiențele digitale care declară că au încredere în presă, în general. Digital News Report demonstrează că încrederea în presă este influențată de evoluțiile sociale și de gradul de divizare al unei societăți, iar în România anul 2019, în comparație cu alte țări, a fost un an fără evenimente politice, economice sau sociale deosebite. Cu toate acestea, peste jumătate dintre audiențele digitale (54%) consideră că principala sursă de informații false sau înșelătoare poate fi identificată în zona Guvernului, a politicienilor și a partidelor politice din țară.
Dezinformarea și rolul platformelor
Preocupările globale privind dezinformarea rămân ridicate. Chiar înainte de apogeul pandemiei, mai mult de jumătate din participanții la eșantionul nostru global (56%) au declarat că sunt preocupați de ceea ce este adevărat sau fals pe internet când vine vorba despre știri. Politicienii locali reprezintă sursă cel mai des menționată de dezinformare, deși în unele țări - inclusiv în Statele Unite - persoane care se identifică ca fiind de dreapta sunt mai susceptibile de a acuza mass-media – ca parte a unei dinamici de tip alege-partea-ta.
PROPORȚIA CELOR CARE SPUN CĂ SUNT FOARTE ÎNGRIJORAȚI ÎN LEGĂTURĂ CU INFORMAȚIILE FALSE SAU ÎNȘELĂTOARE CARE PROVIN DE LA
Când vine vorba despre răspândirea de informații false prin intermediul canalelor online, respondenții din majoritatea țărilor s-au arătat cel mai îngrijorați de Facebook (29%) comparativ cu alte rețele precum YouTube (6%) și Twitter (5%). Cu toate acestea, în anumite țări din partea de sud a globului, precum Brazilia, Mexic, Malaysia și Chile, oamenii spun că sunt mai preocupați de aplicațiile de mesaje în grup restrâns, cum ar fi WhatsApp. Acest tip de aplicații ridică o problemă particulară, deoarece informațiile false tind să fie mai puțin vizibile și pot fi mai greu de contracarat în rețelele private și criptate de mesagerie.
Cum ar trebui mass-media și platformele să gestioneze declarații inexacte ale politicienilor?
Declarații recente ale lui Donald Trump și ale președintele brazilian Jair Bolsonaro au lansat discuția despre posibilitatea blocării declarațiilor inexacte sau dubioase ale politicienilor de către mass-media sau de către platforme precum Facebook sau Twitter. În toate țările, datele sondajului arată că majoritatea oamenilor (52%) sunt de acord cu faptul că mass-media ar trebui să raporteze aceste declarații în mod vizibil, deoarece „este important ca publicul să știe ce a declarat politicianul”, mai degrabă decât să nu le sublinieze (29%), deoarece acest lucru ar acorda politicianului o atenție nejustificată. Aceste date sugerează că oamenii ar dori să-și formeze propria părere, mai degrabă decât să li se spună ce să gândească de către un jurnalist - sau să simtă că anumite informații le sunt ascunse.
Când vine vorba de publicitatea politică prin intermediul rețelelor de socializare, publicul este mult mai prudent. În toate țările, cu mici excepții, majoritatea oamenilor susțin că doresc ca firmele din domeniul tehnologiei, cum gestionează Facebook, Google sau Twitter, să blocheze reclamele partidelor politice care ar putea fi inexacte, deoarece aceste firme au responsabilitatea de a se asigura că informațiile difuzate pe platformele lor sunt corecte. Sondajul nu a avut întrebări specifice despre postările personale ale politicienilor de pe rețelele de socializare. Cercetătorul Richard Fletcher susține:
„Este posibil ca platformele să nu își dorească să decidă ce este adevărat - mulți politicieni ar putea să nu-și dorească nici ei - însă o mare parte a publicului se pare că nu are o opoziție de principiu față de companiile care își asumă acest rol, cel puțin pentru publicitate politică.”