Deschiderea anului școlar, între incertitudini și îngrijorare

Cu două săptămâni înainte de începerea noului an şcolar, o mulţime de semne de întrebare planează asupra măsurilor de siguranţă sanitară care ar urma să fie luate în şcoli, dar şi asupra dotării necesare pentru eventuale cursuri online.

Autoritățile locale au început evaluarea situației în țară. Se analizează condițiile de funcționare a fiecărei unități de învățământ, ce spații există și cum pot fi folosite astfel încât să se poată păstra distanța între elevi.

În funcție de această evaluare, care se va face începând de astăzi, se va decide, de la caz la caz, cum va începe noul an școlar și cum se vor adapta cele trei scenarii stabilite de responsabilii din sănătate: toți elevii prezenți fizic la școală, cursuri exclusiv online sau o combinație între primele două variante. Deciziile se vor lua în săptămâna 7-11 septembrie.

„INSP va face public şi către instituţiile statului evaluarea epidemiologică la fiecare unitate administrativ-teritorială. În acest moment, avem 3.981 de unităţi administrativ-teritoriale. Fiecare din aceste unităţi va primi evaluarea în funcţie de care se va face deschiderea anului şcolar. Pe 10 septembrie, Consiliile de Administraţie ale unităţilor şcolare vor prezenta Comitetelor Judeţene sau Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, DSP-urilor şi Inspectoratelor Şcolare Judeţene sau ale Municipiului Bucureşti scenariul la care s-au hotărât să înceapă anul şcolar”, a afirmat azi, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

Nemulțumirile actorilor din educație

Consiliul Naţional al Elevilor atrage atenţia că nu se poate începe şcoala în condiţiile în care încă nu este clar cine va asigura măştile sanitare şi dezinfectanţii pentru elevi şi profesori sau din ce fonduri şi când se vor achiziţiona laptopuri sau tablete pentru cursuri online.

Din aceste motive, reprezentanții elevilor iau în calcul să solicite chiar amânarea începerii noului an școlar.

„Atâta timp cât nu suntem pregătiți cu materiale de protecție, cu infrastructură digitală, nu putem cere cu bună știință ca anul să înceapă la 14 septembrie sau să fim de acord cu începrea anului școlar la această dată. E imoral din punctul nostru de vedere. Vom solicita amânarea începerii anului școlar dacă, pe măsură ce ne apropiem de începerea anului școlar, nu vom fi pregătiți, de fapt autoriățile nu vor fi pregătite așa cum se cuvine”, a spus la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, noul președinte al Consiliului National al Elevilor, Rareș Voicu, elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic Nicolae Iorga din Braila.

Aceleaşi probleme au fost semnalate și de Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi, dar şi de cele trei mari sindicate din educaţie.

Reprezentanții părinților spun, însă, că efortul pentru începerea noului an școlar ar trebui să fie unul comun: al unităților de învățământ, al părinților și al autorităților din Educație și Sănătate.

„Ar trebui să contribuim cu toții la începerea anului școlar: începând cu familia, apoi consiliile locale, care au școlile în subordine, continuând cu Inspectoratele Școlare, Direcțiile de Sănătate Publică. Nu e în regulă să vii cu un draft de reguli și să nu iei măsuri complementare. Cei de la DSP trebuie să coboare la firul ierbii, în unitățile de învățământ și să vină în sprijinul directorilor și al consiliilor de administrație din școală. Nu poti doar să dai sfaturi și toată responsabilitatea să cadă pe umerii părinților și a unităților de învățământ”, a punctat Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.

Profesorii și directorii unităților de învățământ ridică problema lipsei unor reguli și metodologii clare după care să înceapă anul școlar și vorbesc despre teama care planează în aceste zile asupra momentului deschiderii anului școlar.

„Cred că că toți ne dorim să venim la școală, dar în condiții de siguranță. Din păcate, în acest moment, nu există niște metodologii clare, care să ne explice în ce context putem desfășura anul școlar, din punct de vedere instructiv- educativ, iar în prezent, există și foarte multă teamă: din partea profesorilor, părinților și a elevilor. Toți doresc să știe niște măsuri concrete, dar în acest moment așteptăm măsuri concrete, pe care ulterior să le aplicăm la contextul existent în fiecare școală. Nu consider de bun augur întârzierea anului școlar, mai ales din perspectiva elevilor din anii terminali, care au pierdut foarte multă materie și care au nevoie de acest timp, dar în egală măsură nu poate fi făcut un învățământ haotic, avem nevoie de măsuri foarte clare”, afirmă Adriana Măcinică, directoarea Colegiului V. Alecsandri din Bacău.

Cum creștem oportunitățile de învățare?

Având în vedere situația dificilă prin care trecem, cu totul nouă pentru toți factorii din educație, abordarea ar trebui să plece de la două idei: cum facem să minimizăm riscul și cum creștem oportunitățile de învățare ale copiilor, opinează Daniel Funeriu, ministru al Educației în perioada 2009-2011, consilier de nivel înalt al UE pe lângă Guvernul Republicii Moldova pe educație și cercetare.

„Trebuie să fim conștienți de un lucru. Nu există risc zero. Trebuie să-i tragem la răspundere pe cei care au guvernat timp de 9 ani și care au modificat legile pentru a servi o clientelă politică și nu interesul învățământului”.

Atenția trebuie îndreptată către ministerele Educației și Sănătății, dar și asupra autorităților locale care au în subordine unitățile de învățământ.

„Aici Ministerul Educației și Ministerul Sănătății stabilesc coordonatele a ceea ce trebuie făcut, ca să minimizăm riscul. Dar trebuie trase la răspundere și autoritățile locale, care au în subordine școlile. Trebuie mers la primării, la consiliile locale și întrebat ce se întâmplă cu școlile”, subliniază Funeriu.

Pe lângă minimizarea riscului, trebuie să vedem și cum creștem oportunitățile de învățare.

„Încă din 2011 am introdus în Legea educației obligativitatea statului de avea Biblioteca Școlară Virtuală. Fiecare lecție trebuie să fie în format electronic, pe internet, făcută de unii dintre cei mai buni profesori, astfel încât toți profesorii și toți copiii să o poată accesa on-line, pentru a se putea inspira la clasă. Ce s-a făcut până în 2020? Nimic. N-am auzit până acum, nici Asociația Părinților, nici Consiliul Elevilor pledând pentru Biblioteca Școlară Virtuală. Ne-am trezit în 2020 fără nimic. O chestie de genul ăsta nu se poate face peste noapte”, declară fostul ministru Daniel Funeriu.

Predarea on-line, riscuri și oportunități

În ceea ce privește sistemul on-line de predare, acesta poate fi viabil în condițiile în care se asigură acces la tehnologie tuturor elevilor, unitățile de învățământ dispun de infrastructura necesară, iar profesorii sunt pregătiți în acest sens.

„Predarea on-line necesită timp pentru pregătirea profesorilor și asigurarea tehnicii la nivelul unităților de învățământ și la nivelul familiilor, acolo unde Guvernul nu va putea asigura dispozitivele la începutul anului școlar. De patru luni de zile, să ai banii în buzunar și să nu fii în stare să achiziționezi niște dispozitive? Nu știu de ce nu modificăm această lege a achizitiilor publice unde avem probleme și cu manualele. Chiar nu putem găsi o soluție, astfel încât să putem face licitații într-un sistem rapid atunci cand avem situații speciale?”, se întreabă Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.

La Colegiul Vasile Alecsandri din Bacău, există o platformă de e-learning, există resurse educaționale create de profesori și toți elevii au conturi pe această platformă.

„Din păcate, unii dintre elevii noștri provin din medii defavorizate și au probleme legate de accesul la educație. Pentru intervalul următor ne-am gandit să împărțim clasele în grupe de studii. Nu există suficiente spații și am încercat să facem această solicitare a suplimentării spațiilor existente. Am luat legătura cu providerii locali de internet, pentru a retehnologiza școala. Avem datoria de a le asigura elevilor noștri o educație de calitate”, spune Adriana Măcinică, directoarea Colegiului.

În școală sunt deja circuite și reguli care au fost făcute cunoscute elevilor, dar există încă și multe îngrijorări, adaugă Măcinică.

„Mă îngrijorează cel mai mult imposibilitatea de a-i proteja real pe toți beneficiarii educației, pe toți partenerii educaționali, atât elevi, cât și cadre didactice, pentru că diminuarea efectelor pandemiei ține mai mult de respectarea unor reguli de igienă, care țin de fiecare individ în parte”.

Cercetare, inovare

În privința cercetării, România are o imensă oportunitate cu proiectul Laserului de la Măgurele, mai ales că de curând, a fost tras primul puls laser de 10 PW prin sistemul de transport de la ELI-NP în timpul unui test de anduranta. În timpul unei ore au fost trase 10 pulsuri de 3PW, 10 pulsuri de 7 PW, 3 pulsuri de 8 PW și 10 pulsuri de 10 PW. Acesta este rezultatul unei excelente colaborări între ELI-NP și THALES.

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, spune că aceasta este o veste foarte bună și consideră că trebuie să fim suficient de inteligenți să construim pe baza ei și să mergem mai departe.

„Proiectul ELI l-am avut mult la suflet pentru că, în 2011, am aprobat în Guvern finanțarea acestui proiect din fonduri europene. Practic, în România s-a tras laserul cu cea mai mare putere din lume. Urmează mai multe faze de dezvoltare în care se va studia interacțiunea acestor laseri de putere mare cu particule subatomice, accelerate. Pentru prima dată în istoria sa, România este prima în lume într-un domeniu al științei. Și eu cred că în următorii 20 ani, grație laserului de la Măgurele, se va lua un Premiu Nobel cu cercetarea făcută la Magurele”, a subliniat Funeriu.

Detalii despre acest proiect într-o viitoare ediție a emisiunii “Serviciul de noapte”.

Emisiunea "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină, ediția din 31 august/1 septembrie, poate fi rmărită în linkul de mai jos:

facebook.com/romaniaactualitati/video