Burse private „Pentru Femeile din Științe”. Cine sunt câștigătoarele

L’Oréal România și Comisia Națională a României pentru UNESCO susțin excelența științifică în cercetare, prin programul de burse private L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Știință”, ajuns la ediția a-XV-a.

Bursele au ca scop finanțarea a cinci noi proiecte de cercetare.

Pentru ediția din 2024, L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Științe” va acorda cinci burse în valoare totală de 250.000 lei.

Aceste burse vor încuraja tinerele cercetătoare, cu vârsta de maximum 40 de ani, care urmează în prezent studii doctorale sau stagii postdoctorale, să-și continue cariera științifică în România.

Programul este deosebit de valoros și se desfășoară la un nivel foarte înalt, astfel că dintre premiantele de până acum, șapte au primit Premiul Nobel.

“Dintre bursierele L’Oréal – UNESCO sunt alese la nivel mondial 15, în fiecare an, care fac parte din programul 'Tinere talente' și de asemenea, în fiecare an, sunt acordate și cinci premii ale programului, care din punct de vedere al valorii ajung la 100.000 euro. Dintre aceste premiante, șapte au primit chiar Premiul Nobel. Deci, este o mână bună în selecția bursierelor și a premiantelor, în sensul în care este foarte curată, transparentă și cu criterii care sunt aplicate de personalități din lumea științelor, a spus Madlen Șerban, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Până pe 24 mai inclusiv, cercetătoarele din România se pot înscrie pentru cea de-a XV-a ediții a programului de burse private „Pentru Femeile din Științe”, prin depunerea dosarelor de candidatură online pe platforma: https://www.forwomeninscience.com/challenge/show/103.

Apropierea copiilor de știință

Invitate în studioul Seriviciului de noapte cu Maria Țoghină, atât cercetătoarele premiate la ediția din 2023, cât și Madlen Șerban, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, au pledat pentru apropierea copiilor și a tinerilor de știință, fapt care le poate aduce o perspectivă nouă asupra dezvoltării ulteriore și a alegerii unui drum potrivit în viață.

“Împreună cu președinta Comisiei Naționale, cu ministra Educației, doamna Ligia Deca, am hotărât ca anul acesta să punem împreună elevii de la clasa a VIII-a și liceu din școlile UNESCO din București și Ilfov, cu tinerele laureate pentru a înțelege că dacă vrei, poți, și munca este cea care face diferența dincolo de un talent pe care, dacă nu-l antrenezi, nu-ți va crea nimic de unul singur. Și mai mult decât atât, am considerat cu toții, mă refer aici la L’Oréal România și Ambasada Franței la București, că una dintre premiantele L’Oréal UNESCO, câștigătoarea premelui Nobel în 2023, alături de alți doi colegi pentru fizică, este important să fie acolo, alături de tineri, pentru că alăturarea unui adolescent la 16 ani, cu o tânără laureată, nu poate să însemne decât o carieră, o perspectivă și cred că până la urmă suntem într-o normalitate și nu într-o abordare de excepție. Ceea ce am reținut este că după acest eveniment, mulți copii întreabă: ‘Când ne mai întâlnim cu laureatele?’ ”, a povestit Madlen Șerban.

Ea a pledat pentru identificarea unei proceduri de finanțare pentru astfel de proiecte, fie printr-un program al statului, fie prin intermediul mediului de afaceri.

Câștigătoarele Burselor L’Oréal – UNESCO “Pentru Femeile din Științe” România, ediția 2023

Cele cinci tinere câștigătoare au vorbit despre proiectele lor și despre provocările acestei competiții.

Ana-Maria Drăgulinescu, inginer în Tehnologii și Sisteme de Telecomunicații, dr. în Electronică, Telecomunicații și Tehnologii Informaționale și lector și cercetător în cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București, a fost desemnată prima câștigătoare a categoriei Computer, cu proiectul “Inteligența Artificială Centrată pe Om pentru aplicații ale Internetului Obiectelor în Operațiunile de Căutare și Salvare”.

“Ideea de sistem care să vină în sprijinul unor echipe de intervenție datează din 2018, când am publicat un articol pe această temă, puternic influențată de ceea ce se întâmplase în zona Marathon din Grecia în iulie 2018, când au fost acele puternice incendii de vegetație. Și atunci propusesem un sistem de detecție și de alarmare a echipelor de intervenție în cazul unor incendii nu numai de vegetație, ci și în comunitățile foarte aglomerate, acolo unde există o densitate mare de locuitori sau de clădiri și ulterior, din 2019, am început să intru și în acest domeniu al dronelor. Mi-a plăcut foarte mult ideea de a utiliza dronele în scopuri multiple, nu doar ca pe niște vectori de colectare a unor informații video, de exemplu, ci și ca pe niște relee sau ca pe niște stații care pot colecta date de orice natură din medii, spunem noi, greu de accesat”. Ana-Maria Drăgulinescu

Alexandra Mihaela Pop, lector univ. dr. în cadrul Departamentului de Chimie al Facultății de Chimie și Inginerie Chimică al Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, s-a remarcat cu proiectul “Complecși ai metalelor din grupele 11 și 12 cu liganzi calcogen-organici – aplicații potențiale în optoelectronică”.

“Proiectul își propune sinteza și caracterizarea structurală a unor noi compuși cu potențiale aplicații cu proprietăți optice. Compușii țintă urmează să combine avantajele aduse de prezența unor heterocicluri cu azot și oxigen, care sunt cunoscute pentru proprietăți optice cu proprietăți luminescente ale unor metale precum aur, argint sau zinc. Dacă răspunsul lor la lumină este observat printr-o amplificare a florescenței dată de liganți, ei ar putea să fie utilizați ca dopanți în diode organice emițătoare de lumină. În principal, se urmărește îmbunătățirea proprietăților florescente ale unor materiale”. Alexandra Mihaela Pop

Daniela Ailincăi, Dr. în Chimie, inginer chimist și cercetător științific gradul III în cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară “Petru Poni” din Iași, a câștigat cu proiectul său “Noi hidrogeluri bioactive: implanturi temporare pentru tratarea postoperatorie a cancerului de sân și prevenirea infecțiilor locale”.

“Proiectul meu își propune obținerea de hidrogenuri bioactive, care să prezinte proprietăți adecvate pentru a fi utilizate ca implanturi temporare pentru tratarea postchirurgicală a cancerului de sân. Este cunoscut faptul că, din păcate, cancerul de sân este foarte des întâlnit. E cea mai răspândită formă de cancer în întreaga lume, nu doar în România. Cea mai frecventă alternativă de tratament o constituie procedura de mastectomie, care are un impact negativ asupra pacientelor care suferă această procedură, deoarece pierderea sânilor care se produce în urma mastectomiei este asociată de către paciente cu pierderea feminității și aduce probleme de gen, depresie și anxietate ș.a.m.d. În acest sens, am gândit un sistem care să fie utilizat ca implant temporar postmastectomie, care să fie bioactiv. Bioactivitatea hidrogenurilor va fi dată de încapsularea unui medicament anticancer”. Daniela Ailincăi

Andreea-Teodora Iacob, Șef lucr. dr. la disciplina de Chimie Farmaceutică și Terapeutică a Facultății de Farmacie din cadrul UMF „Grigore T. Popa” Iași și Farmacist Specialist (Laborator farmaceutic și Farmacie Clinică) s-a remarcat cu proiectul “Hidrogeluri bazate pe niozomi ca sistem inovator de eliberare a medicamentelor pentru vindecarea rănilor”.

“Noi îndrăznim prin acest proiect să dezvoltăm niște pansamente capabile să acopere o plajă mai largă de răni și cu un grad mai profund. Proiectul pe care vreau să-l dezvolt este formularea acestor pansamente care să aibă ca vehicul un hidrogel pe bază de fibroină și să aibă, de asemenea, ca nano purtător, extract de placentă umană și curcumină, iar aceast extract de placentă umană și curcumină să fie încorporat în rețeaua de hidrogel sub formă de niozomi, astfel ei având rolul de a ceda controlat substanțele active în tratamentul rănilor cu un potențial mai mare”. Andreea-Teodora Iacob

Diana-Cecilia Bica, biolog, dr. în Științe Medicale și Cercetător Științific în cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, s-a evidențiat cu proiectul “Fluxuri de lucru bioinformatic pentru identificarea de căi moleculare ce pot fi țintite în medicina de precizie a cancerului pulmonar: validare folosind PCR digital”.

“În proiectul de cercetare, eu am propus utilizarea datelor transcriptomice existente în bazele de date publice, deoarece odată cu dezvoltarea tehnologică din ultimele decenii există această posibilitate de a genera volume enorme de date prin tehnologiile de tip omix și utilizarea de algoritmi și instrumente bioinformatice pentru identificarea de semnături moleculare specifice carcinomului pulmonar de tip adenocarcinom, care să fie ulterior validate prin experimente de laborator. Această analiză bioinformatică va aduce o imagine comprehensivă asupra acestui tip de cancer, a interacțiunilor care există fie între molecule, fie la nivel celular, a caracteristicilor țesutului în funcție de stadiul bolii și de corelația cu tabloul clinic, înțelegând mai bine care sunt opțiunile terapeutice individualizate pentru fiecare pacient”. Diana-Cecilia Bica

Cele cinci cercetătoare premiate în 2023 de L’Oréal – UNESCO îndeamnă părinții să îi apropie pe copii de lectură și știință, iar pe copii îi sfătuiesc să-și lărgească orizonturile și să se autodepășească în ceea ce fac.

“Eu i-aș sfătui pe părinți și pe bunici să ignore faptul că ne confruntăm cu o cultură a anturajului și să îi țină pe copii aproape de valorile lor și de lectură, să fie cât mai atașați de mirosul cărților. Iar apoi, pentru tineri, pentru că eu vin din domeniul științei calculatoarelor, să nu fie doar consumatori de tehnologie, ci să fie și creatori ai unor lucruri cu impact în societate”, a conchis Ana-Maria Drăgulinescu, inginer în Tehnologii și Sisteme de Telecomunicații, dr. în Electronică, Telecomunicații și Tehnologii Informaționale și lector și cercetător în cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București,.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 11/12 martie 2024.