Bogdan Oprea: Libertatea presei, amenințată chiar și în state democratice

La nivel global, libertatea presei este în ultimul an în suferință… se poate spune că a fost băgată în "lockdown" de către două treimi din statele lumii.

Pentru a restrânge accesul la informaţii și a tempera jurnaliștii a fost invocat contextul epidemiologic creat de pandemia de COVID-19.

În ultimele luni, mai multe rapoarte semnalează modul în care drepturile mass-mediei au fost reduse considerabil în timpul pandemiei.

În unele state, COVID-19 a dat un motiv regimurilor politice de a închide jurnaliști sau a declanșat un val de abuzuri asupra exprimării libere.

În ultima perioadă, jurnalismul critic a ajuns să fie asupru pedepsit, cel mai recent caz fiind cel al unul cunoscut blogger al opoziției din Belarus, Roman Protosevich, în vârstă de doar 26 de ani.

Pentru a-l aresta pe jurnalistul critic, regimul autoritar din Belarus a deturnat un avion low-cost.

Roman Protosevich a fost pus de regimul de la Minsk pe lista celor vinovaţi de acte teroriste.

El a decolat duminică de la Atena către Vilnius, Lituania, cu avion low-cost.

La bordul aeronavei s-au îmbarcat însă şi agenţi ai Serviciului Secret Belarus, care au determinat deturnarea către Minsk a avionului, interceptat între timp şi de un avion MiG-29 al Forţelor Belaruse.

Arestarea lui Protosevich a generat reacţii occidentale ferme, şeful diplomaţiei europene şi preşedinta Comisiei au vorbit despre un gest inacceptabil al Belarusului, pe care secretarul general al NATO l-a numit un incident serios şi periculos, care reclamă o investigaţie internaţională.

Libertatea de exprimare, amenințată

Cazul jurnalistului din Belarus reprezintă un atentat la libertatea de exprimare, catalogarea jurnalismului critic drept un act terorist aduce atingeri grave unor libertăți fundamanetale, iar libertatea de exprimare este amenințată, consideră Bogdan Oprea, specialist în comunicare, jurnalist cu experiență și profesor universitar la Facultatea de Jurnalism și Stiințele Comunicării a Universității București.

“Esența jurnalismului este tocmai această abordare critică a realității și vorbim nu numai despre jurnalismul de investigații, vorbim despre jurnalism, în general. Noi, ca jurnaliști, nu trebuie să fim niște simple medii prin care informația trece fără o minimă prelucrare. Avem o serie de rigori, de reguli jurnalistice care se dobândesc, în primul rând, în sistemul instituționalizat, în scoli, dar nu numai, se dobândesc în experiența de zi cu zi, se învață, meseria de jurnalist este una foarte dinamică. Noi, ca jurnaliști, atunci când ne confruntăm cu informații, trebuie să le punem la îndoială, să le verificam. Și atunci forma aceasta critică pe care noi o aplicăm informațiilor poate să deranjeze diferite grupuri de interese financiare, politice, geopolitice și, de ce nu, actori statali. În subiectul jurnalistului din Belarus, vorbim despre un atentat la libertatea de exprimare, una dintre valorile fundamentale ale democrației. De aceea, considerarea jurnalistului și a jurnalismului critic drept un act terorist aduce atingeri grave unor libertăți fundamentale, iar aceste lucruri ar trebui să le întelegem cu toții mai bine pentru că trăim într-o lume în care, odată cu revoluția digitală, tehnologică, ce a bulversat tot sistemul de alcătuire a lumii în care trăim, iată, libertatea presei din nou ajunge să fie amenințată chiar și în state democratice. Iar acest lucru îl trăim în ultimele 24 de ore, chiar în coasta UE, într-o țară confruntată cu tulburări în ultimii ani. Pe fondul acestor tulburări și libertatea de exprimare, libertatea jurnalistilor este amenințată. Iar acest lucru trebuie să ne tragă nouă, jurnaliștilor, un mare semnal de alarmă în ceea ce privește șubrezimea acestor drepturi și libertăți fundamentale pentru care au luptat generații întregi de eroi”, a spus Bogdan Oprea la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Astfel de fapte nu trebuie lăsate să se multiplice, adaugă Oprea, pentru că devin periculoase pentru spațiul în care trăim.

“Evenimentul din Belarus ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru noi, jurnaliștii, și chiar și pentru cetățeni, în general, pentru că o astfel de faptă lăsată netaxată și neînțeleasă suficient de bine se poate multiplica, chiar în spațiul în care trăim“.

Jurnalismul, o meserie periculoasă

Faptul că tot mai mulți jurnaliști sunt amenințați, șantajați și chiar uciși arată, fără echivoc, că jurnalismul este o meserie periculoasă.

Atât în România, cât și în țările din proximitatea noastră geografică și culturală, cazurile jurnaliștilor șantajați sunt tot mai numeroase în ultima perioadă.

“Meseria de jurnalist rămâne o meserie periculoasă și noi trebuie să ne gândim că nu au trecut foarte mulți ani de când jurnaliștii au fost amenințați, șantajați. Cazul Emilia Șercan (jurnalista amenințată de foști șefi ai Academiei de Poliție n.r.) arată că lucrurile acestea se mai întâmplă și la noi. În proximitatea spațiului nostru, fenomenul de amenințare la adresa jurnaliștilor îmbracă o haină și mai tragică și nu vorbesc doar de episodul din Belarus, ci vorbim chiar de Grecia, de ce întamplă în Federația Rusă, în Turcia, țări din proximitatea noastră geografică și culturală”, susține Bogdan Oprea într-o analiză făcută la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

În fața amenințărilor de acest tip, tot mai numeroase și mai grave în ultima perioadă, solidaritatea jurnaliștilor ar putea fi o soluție în apărarea intereselor lor.

Dacă în alte țări, jurnaliștii sunt organizați în forme asociative puternice, în România, din păcate, nu mai există astfel de asociații la nivel național.

Ele sunt necesare pentru că ar da mai mult curaj jurnaliștilor și astfel, presa ar deveni o voce mai puternică.

“Principala problemă este lipsa unei solidarități de breaslă tradusă într-o serie de forme asociative pentru presă. Nu mai sunt asociații de presă solide, credibile, așa cum existau în presa românească în anii 1990- 2000. Ele luptau pentru valorile comune ale jurnaliștilor, dar nu mai există astfel de asociații solide. Mi-aș dori să fiu membru într-o asociație puternică de jurnaliști, să știu că am în spate colegii în momente care ar putea să se manifeste într-o formă de amenințare. E un lucru care ar da curaj și mai multor jurnaliști. Suntem, împreună, mai puternici ca jurnaliști”.

Presa, una dintre primele victime ale tehnologiei

Explozia tehnolgiei și revoluția digitală la care suntem cu toții parte au multe victime colaterale, iar presa este una dintre ele.

Deși avem în continuare redacții care practică un jurnalism de calitate și jurnaliști de investigație, la scară largă presa trebuie să facă față schimbărilor tehnologice fulminante.

Rețelele de social media, creatorii de conținut care nu pot fi încadrați într-o categorie anume, explozia de fake news și dezinformare care vine pe tot ecosistemul de informare sunt provocări cărora presa tradițională trebuie să le facă față prin evoluție.

“Cred că presa în sine evoluează, pentru că evoluție înseamnă inclusiv perioada aceasta cu care ne confruntăm acum, sub influența tehnologiilor care ne schimbă viața zi de zi. Iar presa a fost una dintre primele victime ale tehnologiei. Eu m-am format ca jurnalsit în presa scrisă, pe vremea în care ziarul tipărit era cel care interpreta și punea într-un context mult mai larg știrile pe care televiziunile sau radiourile le prezentau cu o zi înainte. Tipul acesta de presă există și azi, n-a murit, deși, probabil, perspectivele lui în deceniile care vin nu sunt foarte optimiste. Dar, să nu uitam, The Washington Post are aproape un milion de exemplare tipărite, vândute zilnic. Mai are zilnic, în medie, între două și 4 milioane de cititori pe ediția on-line. Iată că presa de calitate are succes în lumea largă și nu va trebui să ne temem că nu va exista și în deceniile care vin. Mi-e teamă să fac pronosticuri ce o să fie peste 100 de ani, vedem cum evoluează tehnologia de la o zi la alta. Dar să ne uităm la exemplele presei, care nu s-a schimbat foarte mult, doar s-a adaptat. Aș numi asta mai degabă o evoluție, mai ales că s-a adaptat la niște schimbări tehnologice fulminante“.

Ca o concluzie, putem înțelege ce se întâmplă în jurul nostru prin educație media și educație digitală.

“Este obligația fiecăruia dintre noi să ne autoeducăm, iar revoluția digitală ar trebui să ne oblige să învățăm să înțelegem ce se întâmplă în jurul nostru în lumea digitală“, spune Bogdan Oprea, profesor universitar la Facultatea de Jurnalism și Stiințele Comunicării a Universității București, autorul lucrării „Fake news și dezinformar on-line: recunoaște și verifică”.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Toghină, ediția din din 24/25 mai 2021, poate fi urmărită în link-ul de mai jos:

https://www.facebook.com/romaniaactualitati/videos