Bogdan Oprea: Există o piață de fabricare a știrilor false

Revoluția tehnologică și explozia digitală, care au devenit deja parte din viața noastră, aduc atât beneficii de necontestat, cât și pericole care ne fac să cădem ușor în plasa dezinformării și a fake news-ului.

Fenomenului de fake news, unul deosebit de periculos, se poate propaga cu rapiditate în mediul on-line.

Despre pericolul fake news, ca tehnică de manipulare, a vorbit, la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, jurnalistul și expertul în comunicare Bogdan Oprea, autorul lucrării “FAKE NEWS și dezinformare online: recunoaște și verifică”.

“Știrile false sunt niște conținuturi care îmbracă forma unei știri, doar că informațiile pe care le conțin nu sunt adevărate. E una dintre tehnicile de manipulare larg folosite în mediul digital și amplu studiate de către comunitatea științifică, mai ales că sunt foarte ușor de confundat pentru publicul neavizat în a înțelege că nu orice are formă de știre are și conținutul plin de acuratețe jurnalistică. Două lucruri sunt importante: dezinformările intenționate și neintenționate. Pe lângă dezinformare, mai există și manipulare. Tehnicile de manipulare sunt nenumărate, recomand volumul meu unde ele sunt încadrate în axe tipologice foarte clare, pe categorii, lectură pe care o consider importantă pentru cine dorește să înțeleagă modul în care se întâmplă dezinformările, manipulările în spațiul public, mediatic și nu numai”.

Să nu confundăm creatorii de conținut cu jurnaliștii

Explozia tehnologiei și revoluția digitală la care suntem cu toții parte au multe victime colaterale, iar presa este una dintre ele.

Deși avem în continuare redacții care practică un jurnalism de calitate și jurnaliști de investigație, la scară largă presa trebuie să facă față schimbărilor tehnologice fulminante.

Rețelele de social media, creatorii de conținut care nu pot fi încadrați într-o categorie anume, explozia de fake news și dezinformare care vine pe tot ecosistemul de informare sunt provocări cărora presa tradițională trebuie să le facă față prin evoluție.

“Există încă modele în presă în România. Poate că sunt voci mai puțin sau insuficient auzite într-o masă de voci frenetice ale unui jurnalism îndoielnic, iar unele dintre aceste voci nici măcar nu practică jurnalismul. Dar avem în continuare echipe în redacții, care practică un jurnalism de informare de calitate, avem jurnaliști de anchetă, care au reușit să închidă universități unde frauda academică ajunsese de neimaginat, avem jurnaliști ale căror anchete devin material de rechizitoriu pentru procurori. Există insule de jurnalism de calitate. Dar se întâmplă un lucru, care este unul dintre efectele acestei revoluții digitale și tehnologice. Sunt multe alte voci, mult mai stringente, care acoperă această formă de jurnalism. Creatorii aceștia de conținut pe care noi, ca societate, nu am reușit să-i încadrăm într-o categorie. Produc conținut dar, nici pentru public și nici pentru specialiștii media, limitele între ceea ce produc ei și ceea ce produce presa nu au fost trasate foarte clar. Să nu confundăm creatorii de conținut cu jurnaliștii. Sunt filmulețele acelea care circulă pe on-line, să nu confundăm acel tip de conținut cu un conținut veritabil jurnalistic, cu o știre. Sunt lucruri diferite”, atrage atenția Bogdan Oprea.

Există o piață de fabricare a știrilor false

Pare incredibil, dar într-o lume în care tehnologia acaparează totul, piața de fabricare a știrilor false se dezvoltă și cum totul are un preț și știrile false se vând și se cumpără pe bani.

“Există o piață de fabricare a știrilor false. Sunt companii care produc știri false, este obiectul lor de activitate. Pe piață, o știre falsă care conține 500 – 800 de cuvinte costă undeva la 15 dolari. Întocmai cum există o piață pentru like-uri false. Poți cumpăra astfel de interacțiuni , așa cum există și o piață pentru semnături la petiții on-line. Vrei să cumperi semnături, o simplă căutare pe un motor de căutare îți indică companii dispuse să-ți vândă acele semnături de care ai tu nevoie“, a afirmat jurnalistul și expertul în comunicare Bogdan Oprea la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Cine profită de urma propagării știrilor false

Din propagarea știrilor false câștigă atât persoanele fizice, cât și companiile care au ca target obținerea de bani din publicitate.

„De multe ori, știrile false sunt construite strict pentru vizualizări și avem așa-numitul ‘clickbite’ – titlurile acelea spectaculoase. E suficient să dai click pe ele, se înregistrează ca o afișare și se indexează în anunțul de publicitate care însoțește paginile de internet. Și multă lume creează grupuri de interese, putem să le denumim fie persoane fizice, fie companii, pur și simplu pentru a obține bani din publicitate”.

Dincolo de considerentele materiale, mai grav este că în spatele propagării știrilor false stau interese politice, geopolitice sau financiare, care au ca efect manipularea unor mase mari de oameni.

„În cazurile cele mai dramatice, în spate sunt interese politice, geopolitice, agende care încearcă să manipuleze într-un fel sau altul mase mari de oameni. Modul în care persoanele respective se poziționează vis-a-vis de anumite subiecte poate destabiliza în unele cazuri societăți democratice și vedem exemple ‘de succes’ unde fake news-ul și dezinformarea au avut câștig de cauză și au reușit să producă prejudicii, cum ar fi Brexit-ul, vedem campanii de fake news care se lasă cu proteste de stradă și victime umane. În spate sunt tot soiul de grupuri de interese. Trebuie ca noi să înțelegem că există și să ne baricadăm cu anticorpi de care avem nevoie: să știm să distingem o știre falsă de o știre adevărată”.

Cum recunoaștem o știre falsă?

În primul rând, este vorba despre sursele de unde ne informăm.

Suntem sfătuiți să ne luăm informațiile din surse sigure, tradiționale, de încredere, și nu din cele necunoscute.

Apoi, gândirea critică este un antidot împotriva știrilor false și în plus, să nu dăm crezare unor informații care par incredibile.

„Trebuie să procedăm pentru identificarea știrilor false exact așa cum facem în viața de zi cu zi: atunci când ceva ne pare incredibil, greu de crezut, haideți să nu credem. Când citim știri, dacă le citim pe site-ul Radio România Actualități, dacă le ascultăm la Radio România Actualități, la alte posturi de radio pe care le știm, le găsim pe platforme de știri în care avem încredere, atunci putem lua știrea respectivă drept ceea ce este. Dar dacă din start e o sursă necunoscută, cu adrese necunoscute, bunul simț ne îndeamnă să punem la îndoială. Vrem să facem o verificare suplimentară: copiați informația din titlu si căutați apoi pe un motor de căutare. Dacă nu o găsim, haideți să nu o credem”, ne sfătuiește Bogdan Oprea.

De altfel, în calitate de profesor universitar la Facultatea de Jurnalism a Universității București, Bogdan Oprea spune că studenții analizează fake news-ul și dezinformarea, într-un curs separat, în cheia combaterii lor.

„Se studiază podcasturile, se vorbește despre influenceri, despre jurnalismul narativ, despre jurnalismul explicativ, forme noi de jurnalism. Suntem în timp cu vremurile noastre într-un mediu academic. Pregătim tineri jurnaliști de viitor, care să facă față provocărilor tehnologice despre care tot vorbim”.

În orice caz, educația media și cea digitală ar trebui studiate de la cele mai mici vârste, ca o metodă de autoapărare în fața bombardamentului de știri false, dar și pentru înțelegerea revoluției digitale și utilizarea beneficiilor aduse de tehnologie.

„Putem înțelege ce se întâmplă în jurul nostru prin educație media și educație digitală. În primă instanță, este obligația statului și acest lucru trebuie să se întâmple și prin educație instituționalizată, din școală, încă din cele mai mici clase. Vedem că cei mici, încă de la vârste foarte fragede, își petrec timpul cu telefoane inteligente, ipad-uri și așa mai departe. Cu atât mai mult, din clasele primare trebuie să înceapă educația media și educația digitală. Nu este numai obligația sistemului de educație, ci și a noastră, a fiecăruia dintre noi să ne autoeducăm. Iar această revoluție digitală ar trebui să ne oblige pe fiecare dintre noi să învățăm ce să înțelegem din ceea ce se întâmplă în jurul nostru în lumea digitală. Studiile arată că un român petrece 7 ore și 26 de minute on-line pe internet în fiecare zi. Acest lucru ar trebui să ne oblige să învățăm ce presupune această lume digitală. Sunt optimist pentru că văd evoluția în înțelegerea acestui mediu în ultimii ani și există o preocupare în spațiul societății. Sunt și inițiative atât în România, cât și la nivelul UE în domeniul educației media și vizează toată categoriile de vârstă”, spune Bogdan Oprea.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 24/25 mai 2021 poate fi urmărită în linkul următor

https://www.facebook.com/romaniaactualitati/videos

Bogdan Oprea este specialist în comunicare în administrația publică și a lucrat la nivel înalt atât in România (fiind, printre altele, purtător de cuvânt al președintelui României și șef al Departamentului de Comunicare Publică al Administrației Prezidențiale, purtător de cuvânt al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății), cât și la nivelul Uniunii Europene (fiind, printre altele, consilier de rang înalt al UE pentru comunicare și vizibilitate în cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova). Din 2007 este cadru didactic la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării în cadrul Universității din București și a susținut unul dintre primele doctorate în științele comunicării pe tema fake news și dezinformării online, cu o cercetare asupra alegerilor prezidențiale din România. A lansat și predă primul curs din mediul universitar românesc dedicat combaterii fenomenului dezinformării, manipulării și fake news online („Fake news și dezinformare online: recunoaște și verifică”); predă și alte cursuri și seminare de jurnalism („Producție de presă scrisă”, „Tehnici de redactare”, „Genurile presei scrise”, „Presă și actualitate” etc.). Timp de 12 ani a profesat ca jurnalist și a ocupat pozitii redacționale, de la cele de redactor și reporter până la cele de șef de departament și redactor șef adjunct în mai multe organizații media romanești (printre care Evenimentul zilei, Adevărul de seară, NewsIn, Prima TV). Totodată, a lansat și condus editorial și administrativ mai multe cotidiene de rețea și reviste lunare de nișă. Este moderatorul podcast ului „Fake News Theory cu Bogdan Oprea”. În același timp, este implicat activ în mai multe proiecte de voluntariat in țară, dar și în misiuni umanitare internaționale.