"Bășcălia ar trebui să își găsească mai puțin loc în spațiul public"
Alina Bârgăoanu, expert în dezinformare, afirmă că bășcălia, miștoul și distracția ar trebui să își găsească mai puțin loc în spațiul public.
Articol de Maria Țoghină, 19 Octombrie 2021, 15:27
Invitată la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, prof. univ. Alina Bârgăoanu afirmă că este timpul de mai multă compasiune, mai multă înțelegere și mai puțină ostilitate în relațiile interpersonale și la nivelul societății, pentru că ceea ce se întâmplă în această perioadă este o povară pe care unii oameni o duc direct și o dramă la nivelul întregii societăți.
“Există foarte multe drame la nivelul familiilor. Pe acest subiect am început sa devin și eu emoțională, chiar dacă sunt o persoană rațională! Cred că toți cei care ne pronunțăm pe subiectul pandemiei, ar trebui să ne începem intervențiile transmițând condoleanțe familiilor celor care au decedat, familii aflate în situații dramatice. În intervențiile publice, deseori auzim de morți, cifre, statistici. Nu este vorba despre statistici, numere, morți… ci despre bunici, părinți, frați, prieteni, este despre oamenii de lângă noi”, subliniază cu tristețe Alina Bârgăoanu.
Ea adaugă că decizia de vaccinare rămâne strict una individuală, însă momentul actual este unul în care trebuie să reflectăm mai mult și să încercăm să ne ofensăm cât mai puțin unii pe alții, să mai renunțăm puțin la bășcălie: “…nu e nimic amuzant în numărul de decese!.. faptul că la o știre despre decesul unei familii din cauza COVID19, postată pe o rețea de socializare, au fost peste 30 de reacții cu “zâmbete” mi se pare o dezumanizare! La limită aș putea înțelege și aceste mecanisme de protecție socială, dar, totuși, să începem să râdem de moarte, mie mi se pare că am ajuns într-o stare din care trebuie să ne retragem singuri!
Alina Bârgăoanu atrage atenția că “bășcălia pe această temă se traduce în mesaje antivaccinare”.
Ea este îngrijorată de evoluțiile din perioada următoare, în condițiile în care estimările specialiștilor arată că nu s-a ajuns la faza de platou, ”iar dacă vom ajunge la faza de platou cu un număr de decese zilnice de peste 300, acest lucru este de natură să mă tulbure și îngrijoreze, în egală măsură”.
Referitor la afirmația medicului Valeriu Gheorghiță conform căreia “autoritățile au pierdut lupta împotriva dezinformării”, Alina Bârgăoanu crede că “este, mai degrabă, o vorbă spusă la năduf. Eu aș fi puțin mai optimistă… nu aș spune că am pierdut lupta, sunt optimistă în continuare că sunt lucruri care pot fi făcute, că sunt persoane care pot să relanseze discuția despre vaccinare și să se reflecteze, apoi, în interiorul familiei în legatură cu această decizie.”
Ea consideră că este eronat să dăm vina pe dezinformare pentru eșecul campaniei de vaccinare, deoarece în luna februarie a acestui an a existat o declarație la nivel înalt, conform căreia România nu are de fapt o problemă cu dezinformarea, iar acum s-a trecut în partea opusă si peste tot se vorbește numai despre dezinformare
Alina Bârgăoanu oferă și o posibilă explicație: “Evident că depinde și cum definim dezinformarea: dacă o definim ca pe o ceartă continuă, un haos emoțional și un apel doar la emoții, probabil că putem adjudeca și acest vinovat de serviciu…eu cred că, dincolo de dezinformare, sunt multe fenomene sociale care s-au pus în joc. Mai precis, este important să reflectam de ce dezinformarea, care în ultimii doi ani de zile a fost la nivel global, a fost relativ uniform răspândită în întreaga UE, a prins mai mult la noi, în România, de ce a activat mai multe temeri, de ce a împiedicat decizia de vaccinare?”
Dezinformarea este un fenomen important și care are un anumit impact, dar rămâne întrebarea: de ce a reușit să activeze anumite temeri, frici, și, probabil, mecanisme psihologice adunate în timp?
Pe scurt, ceea ce crede Alina Bârgăoanu că s-a întâmplat în România, a fost că s-a ostilizat, în primul rând publicul ezitant: “Demersul de vaccinare a început, în septembrie anul trecut, cu o opinie publică împărțită pe trei categorii: o treime care declara că este total în favoarea vaccinării, care nu mai avea nevoie de informații suplimentare și care spunea că atunci când vaccinul va fi disponibil se va vaccina. O treime, în oglindă, care afirma că indiferent ce se întâmplă, ce informații vor primi, nu se vor vaccina - categoria clar împotrivă!… și mai era o categorie de mijloc, tot o treime, publicul nehotărât, în așteptarea unor informații care să o ajute să ia o decizie. După acest moment, în ianuarie anul acesta sondajele arătau că disponibilitatea pentru vaccinare crescuse la 50%, publicul ezitant se redusese, iar cei care erau total împotrivă scăzuseră de la 30% la aproximativ 20%. Faptul că acum, la 9-10 luni după acel sondaj, avem 70% din populație care refuză vaccinarea arată că s-a ostilizat exact această categorie de mijloc: oamenii nehotărâți, cei ezitanți. Unde s-a pierdut lupta? Cred că ceea ce s-a întâmplat este exact această ostilizare a celor nehotărâți.”
Refuzul vaccinării, o formă de protest față de fenomene fără legătură cu sănătatea noastră
De ce avem o rată de vaccinare atât de mică? Ce s-a întâmplat? Expertul european în dezinformare Alina Bârgăoanu crede că acest refuz al vaccinării a devenit, din motive legate de criza politică, de neîncrederea în autorități, un fel de dizidență, de nesupunere, un fel de “haiducie”
Ea spune că sunt două categorii de oameni care refuză vaccinarea.
Prima categorie refuză să se vaccineze nu din cauza vaccinului propriu zis, ci din cauză că “au avut o relație tensionată cu medicul de familie, nu le place de primar, au crescut facturile”, deci din motive exterioare vaccinării și acum, din păcate, s-a ajuns la “un amestec - pe care nu îl critic - între vaccinare și alte nemulțumiri publice care sunt la cote înalte. Pentru această categorie de public cred că trebuie semnalat faptul că încurcă vaccinarea cu nemulțumiri reale”.
Alina Bârgăoanu susține că acest public ar putea fi recuperat, de aceea își păstrează optimismul: “Eu cred, în continuare, că această treime din populație este mai degrabă nehotărâtă, confuză și poate fi recuperată. Ceea ce putem face fiecare dintre noi este să îi încurajăm, să îi convingem pe cei nehotărâți să relanseze discuția cu medicul de familie sau cu cel de specialitate. Cred că este eronat să le spunem direct “du-te și te vaccinează!” Pentru că nu avem această calitate, nu suntem credibili și obținem doar ostilizare!”
Ea sfătuiește persoanele ezitante să vadă care sunt motivele acestei ezitări: este ceva legat direct de vaccin, de ordin medical sau sunt motive exterioare: un semn de protest împotriva actualului guvern, o frondă față de un anumit eveniment… înțelegând aceste motive, o analiză sinceră poate să ne ducă la concluzia că este mai important să avem grijă de sănătatea noastră
“Nu merită să ne punem sănătatea în pericol ca semn de protest față de ceea ce se întâmplă în spațiul public. Dacă vrem să ne exprimăm protestul , neîncrederea în autorități, o putem face altfel! Îi invit pe cei care încă ezită să fie sinceri cu ei înșiși, știu că este foarte greu, să se întrebe de ce ezită? Dacă vor constata că sunt motive exterioare, că se simt diferiți, sau că fac un act important, că se opun unui guvern mondial… lucrurile acestea ar trebui să treacă în plan secund.” , subliniază Bârgăoanu.
A doua categorie de ezitanți este cea a celor care au temeri medicale legate de vaccinare - aici discuția este foarte serioasă și ar trebui dusă de medici specialiști. Pentru a ne adresa acestei categorii care amână sau refuză vaccinarea din teama de efecte adverse, de exemplu, trebuie să apelăm la medicii de specialitate.
“Aici este vorba de responsabilitatea fiecărui medic de a discuta cu oamenii, pentru că sunt și medici care nu încurajează vaccinarea. În aceste situații, eu cred că trebuie restabilită autoritatea profesională la vârf, triate vocile și păstrate cele care sunt dincolo de orice dubiu…pe de o parte, medicii au fost demonizați ca parte a unor acțiuni de dezinformare , pe de altă parte, au ieșit în spațiul public voci medicale necredibile, alternative, care au îndemnat oamenii să se trateze acasă”, mai spune Alina Bârgăoanu.
HAHAGANDA din mediul virtual nu este inocentă
În literatura de specialitate există termenul “hahagandă”, un tip de propagandă care se desfășoară prin intermediul umorului, al bășcăliei, și prin această bășcălie se relativizează teme serioase, cum este cea a pandemiei, ne obișnuim cu glumele, și după care râdem sau trimitem emoticoane cu fețe zâmbitoare atunci când există o știre despre o întreagă familie care a murit de COVID19.
Lucrurile care se întâmplă în spațiul public nu sunt toate inocente, subliniază Alina Bârgăoanu. “De la începutul pandemiei si până acum nu am gustat deloc glumele pe acest subiect. Sunt glumeață, dar pe subiecte legate de viață și de moarte, de închidere a școlilor, de decizii de viață, de situații în care copii rămân fără părinți, bășcălia nu ar trebui să își facă loc!”
Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția integrală din 18/19 octombrie, poate fi urmărită mai jos;
sau în link-ul următor: https://www.facebook.com/romaniaactualitati/videos/660751021558355