Alina Bârgăoanu: Ne lipsesc instrumentele pentru a lupta cu fake news
Astăzi, ne lipsesc instrumentele pentru a lupta „ca de la egal la egal” cu acest fenomen - fake-news - care pare să ne acapareze, afirmă prof. univ. Alina Bârgăoanu.
Articol de Maria Țoghină, 25 Octombrie 2021, 08:42
În contextul digitalizării masive, amplificată de pandemia COVID19, conversațiile despre gravitatea răspândirii știrilor false au ajuns la ordinea zilei. Astăzi, ne lipsesc instrumentele pentru a lupta „ca de la egal la egal” cu acest fenomen, care pare să ne acapareze.
Prof. univ. Alina Bârgăoanu, expert în combaterea știrilor false, crede că soluția la această problemă este simplă: educația media.
Invitată în emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, Alina Bârgăoanu a discutat și despre importanța alfabetizării media la nivel european și în România, ca soluție la reducerea fenomenului fake news.
Ea crede că în țara noastră dezinformarea se manifestă într-un mod aparte.
„Ceea ce am constatat, cu un tip de amărăciune, este faptul că problemele noastre încep să fie extrem de diferite față de cele ale altor state. În România, pare așa o dezinformare, să spunem, de foarte veche tradiție în care sunt implicate și sursele, și jurnaliștii, pe când în alte state, dezinformarea este de nouă generație, este legată de algoritm, de amplificare artificială”.
Riscul expunerii la dezinformare în România este unul ridicat și din cauza pătrunderii propagandei pe canalele mainstream (n.a. canalele principale de comunicare, disponibile publicului larg). Fenomenul nu a rămas izolat, în mediul online, cel de origine, ci “a răbufnit pe toate canalele de informare disponibile cetățenilor“.
Scriitorul Mark Twain spunea cu multă vreme în urmă un mare adevăr: O minciună face înconjurul pământului până când adevărul își pune încălțările în picioare.” (prof. univ. Alina Bârgăoanu)
Astfel, incidentele izolate petrecute pe rețelele de socializare au fost amplificate prin distribuirea comunitară, iar informațiile false au „trecut sticla” micilor și mediilor ecrane și fac subiectul conversațiilor pe care le avem în viața reală.
În ciuda accesului vast la tehnologie, lipsa implementării de programe educaționale care să antreneze populația să-și dezvolte abilitățile digitale de gândire critică a condus la un paradox: numărul internauților activi pe platformele de socializare este în creștere, dar instrumentele pentru a le oferi o conduită digitală sunt inexistente.
Din pricina răspândirii acestui fenomen, Uniunea Europeană a decis recent înființarea unui nou grup la nivel înalt. Grupul are ca țintă crearea unui „cadru standard de realizare a curriculumului pe baza căruia să se realizeze educația digitală pentru profesori, pentru elevi, iar ideea de bază este că vorbim de o nouă alfabetizare. Eu știu că unii oameni sunt iritați de acest termen de alfabetizare, pentru că se consideră foarte educați, dar rețelele sociale au avut o evoluție atât de trepidantă încât, după părerea mea, au schimbat totul și este vorba de o nouă educație, ca și cum toți trebuie să reînvățăm cum să scriem”, a subliniat Alina Bârgăoanu, unul dintre cei 25 de experți selectați la nivel european.
Grupul va elabora abordări comune pentru dezvoltarea abilităților digitale ale tinerilor din Uniunea Europeană.
Comisia a stabilit ținta ca, până în 2030, 80% din populația Europei să aibă competențe digitale de bază, față de 56% în 2019.
Alina Bârgăoanu consideră că acest demers este destinat tuturor: tineri sau vârstnici, cu grad de educație elementară, mediu sau ridicat, aceasta și pentru că studiile arată că riscul de a cădea în plasa dezinformării este prezent indiferent de categoria de vârstă sau de educație, așadar această programă de învățare va avea rolul de a răspunde nevoilor educaționale digitale ale tuturor.
Fie că am fost simpli martori sau actori implicați în răspândirea anumitor informații greșite, realitatea este că erorile digitale nu țin cont de criterii demografice sau de statut social. “Propaganda actuală nu se desfășoară prin structuri ierarhice”, susține Bârgăoanu.
Și, totuși, de unde ne informăm? „De la postul public de radio”, a fost răspunsul invitatei emisiunii Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, care se declară optimistă în ceea ce privește accesul publicului larg la surse oficiale și credibile de informație.
Alina Bârgăoanu a dezvoltat un website dedicat verificării și validării de informații, pe care îl puteți accesa AICI.
Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 18/19 octombrie 2021
Autori articol: Maria Țoghină și Ruxandra Maria Cojocariu