Monica Babuc: ICR Chișinău  este un mijlocitor al actului cultural panromânesc din Republica Moldova şi România

Reţeaua Institutului Cultural Român nu putea ocoli Chişinăul, unde viaţa culturală a Republicii Moldova e strâns legată de România, şi nu doar prin faptul că vorbim aceeaşi limbă.

Monica Babuc, preşedinte ICR Chişinău, spune că, de fapt, vorbim despre o singură cultură, iar misiunea acestei instituţii contracarează deznaţionalizarea produsă timp de decenii în timpul Uniunii Sovietice.

Monica Babuc, fost ministru al culturii în Republica Moldova, este un istoric reputat, aşa că are toate datele profesionale pentru funcţia pe care o ocupă.

Iar dincolo de asta, e un om pasionat de domeniul în care profesează.

Aşa că a organizat foarte multe evenimente de anvergură şi are în proiect altele şi mai interesante.

Video: Interviu cu Monica Babiuc. Reporter: Ilie Pintea

Monica Babuc: Mi se pare firesc să vedem rolul oricărei instituţii româneşti în Republica Moldova ca fiind crucial. De ce al Institutului Cultural Român, această instituţie consacrată a diplomaţiei culturale româneşti? Pentru că mişcarea de eliberare naţională în Republica Moldova a pornit în mare parte de la oamenii de cultură - scriitorii, în primul rând, dar şi artişti plastici, dar şi alţi reprezentanţi ai acestui domeniu. Pentru că rădăcinile noastre identitare se manifestă prin limba română, prin tradiţiile noastre, şi aceste lucruri au rămas să sensibilizeze încă românii basarabeni în perioada în care ei de fapt au fost supuşi unei catastrofale misiuni de deznaţionalizare, începând de la Imperiul Rus, după care Uniunea Sovietică. Prin urmare, tot ce face Institutul Cultural Român la Chişinău este o misiune crucială de păstrare, valorificare şi promovare a valorilor culturale şi a patrimoniului cultural românesc. Dar dincolo de aceasta, în opinia mea personală, misiunea Institutului Cultural Român aici rezidă în sincronizarea a două ramuri ale culturii româneşti, a celei care se produce aici, pentru că în Republica Moldova, Basarabia, nu e altceva decât cultură românească. Doar că ea a fost timp de mai mult de 200 de ani ruptă de la matcă, ruptă de la rădăcinile sale, şi, bineînţeles, a căpătat, pe de o parte, nişte trăsături originale, pe de altă parte a suferit din cauza acestei deznaţionalizări. Şi faptul că scriitorii de aici scriu în limba română, simt româneşte, dar nu sunt cunoscuţi încă în România nu face bine în general spiritului românesc şi poporului român.

Institutul Cultural Român este un fel de mijlocitor în această sincronizare a actului cultural panromânesc din Republica Moldova şi România.

Reporter: Ce s-a întâmplat până acum în anul de când sunteţi la ICR Chişinău? Care ar fi principalele repere ale activităţii ICR?

Monica Babuc: Eu sunt istoric de formaţiune şi pentru mine tot ce ţine de istoria românilor, mai ales pentru că în perioada în care eu făceam facultate noi am fost văduviţi de adevărul istoric, istoria românilor, pentru mine contează foarte mult ca patrimoniul cultural, care este reprezentat şi prin factori istorici acum, să fie cât mai prezent în viaţa publică din Republica Moldova. De aceea am încercat să nu uităm niciuna dintre datele importante ale istoriei românilor. Şi cu această ocazie am organizat conferinţe ştiinţifice cu mari istorici din Republica Moldova şi din România, care au fost dedicate, de exemplu, aniversării a 350 de ani de la naşterea domnitorului, filosofului, scriitorului şi marelui om al cercetării Dimitrie Cantemir. Am făcut o conferinţă ştiinţifică extrem de interesantă dedicată aniversării a 165 de ani a Micii Uniri chiar în sala în care s-a votat Marea Unire la 1918, fiindcă este ca prin minune păstrat acest edificiu, doar că are nevoie de reparaţie - şi ăsta este şi visul meu, dacă vreţi, ca să văd sala în care basarabenii au zis "Da" unirii cu ţara-mamă. Dincolo de aceasta, am încercat să mergem pe ideea unor evenimente inedite, originale. De exemplu, în Republica Moldova a venit să îşi prezinte programul său ca director artistic al Festivalului "George Enescu" maestrul Cristian Măcelaru şi doamna Cristina Uruc de la Artexim, care fac un lucru excepţional cu Festivalul Enescu, şi un alt vis al meu de extensie a Festivalului Enescu se va realiza în 2025, cu Doamne ajută, la Chişinău, şi maestrul Măcelaru va veni în cadrul festivalului să dirijeze corul de cameră de la Bucureşti. Este o minune ceea ce se întâmplă!

Reporter: Şi ce urmează? Ştiu că la toamnă vin aici mari scriitori din România. Festivalul de Literatură de la Iaşi a început să facă "pui" şi aici, la Chişinău. Anul trecut a fost şi trenul acela de la Iaşi la Chişinău.

Monica Babuc: E adevărat, da, şi FILIT, dar până la FILIT mai avem un excepţional eveniment cultural, care este Reuniunea Teatrelor Naţionale Româneşti la Chişinău, la cea de-a 9-a ediţie, la care participă toate teatrele naţionale din România, începând cu Teatrul Naţional de la Bucureşti. Vor fi aici şi timp de două săptămâni se întâmplă lucruri fantastice - spectacole, lansări de carte, spectacole radiofonice, lecturi de spectacol, întâlniri cu regizori, cu critici de artă. În acest an ştiu că Ludmila Patlanjoglu va lansa cartea sa dedicată lui Gigi Căciuleanu, vine şi Gigi Căciuleanu cu teatrul său şi va prezenta spectacolul "Nocturne", vine Matei Vişniec cu teatrul care-i poartă numele de la Suceava, după care vom avea Zilele Filmului Românesc, în acest an dedicate lui Cristi Puiu, cu o retrospectivă a filmelor lui, Festivalul Internaţional de Operă, la cea de-a 32 -a ediţie - sper să nu greşesc, Maria Bieşu, la care avem un spectacol pur românesc, ca să zic aşa, Ramona Zaharia, Alexandru Constantin şi Dumitru Jinga. Şi după aceea vine FILIT. Aşa cum bine aţi spus, e preconizată vizita lui Andrei Pleşu, parcă pentru prima oară în Republica Moldova. Abia aştept ca acest lucru să se întâmple.

Reporter: Deci contribuiţi foarte mult la viaţa culturală a Chişinăului, cel puţin, dacă nu a întregii Republici Moldova.

Monica Babuc: Da, mergem. Să ştiţi că nu doar în Chişinău; am mers şi la Cahul, am mers şi la Bălţi. Preconizăm activităţi şi la Edineţ, şi la Soroca, şi la Orhei. Obiectivul ăsta este foarte important pentru noi: să ieşim din Chişinău. Chişinău este, ca orice capitală, supraîncărcat de evenimente extraordinare. În provincie, la oamenii de acolo care duc dorul unor mari artişti, acolo trebuie să ajungem cât mai des posibil.

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (7 septembrie, ora 22:11).

(Transcriere text: RADOR RADIO ROMÂNIA).