Exodul românilor care caută de muncă afară creează fenomene negative

În încercarea de a avea un trai mai bun, mii de români au plecat să muncească în afara graniţelor, lăsând în urmă adevărate drame în familii: copii care duc dorul părinţilor şi sunt crescuţi cu greu de bunici, sau persoane vârstnice rămase fără niciun ajutor.

În prezent, România nu are o cercetare actualizată despre fenomenul copiilor şi persoanelor vârstnice lăsate în ţară de românii plecaţi în străinătate.

Subiectul a fost dezbătut la Bucureşti de autorităţi din mai multe domenii în cadrul unei mese rotunde, organizate de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi Asociaţia Femeilor Românce din Italia.

Reporter: Carmen Gavrilă - 2007, Valea Danului, un sat din Argeş din care cei mai mulţi tineri plecaseră la muncă în străinătate. În urmă, rămăseseră copii şi bătrâni.

Reporter: De ce nu şi-au luat copiii cu ei în străinătate?

Bunica: N-am vrut noi să-i lăsăm!

Reporter: De ce?

Bunica: De ce să-i lăsăm? Să tragă încoace?

Reporter: Ţineţi nepoţii aici ca să se întoarcă şi părinţii!

Bunica: Se întorc, se întorc. Cu vrerea lui Dumnezeu, vin şi ei!

Copil: Au zis că vin!

Reporter: Vorbeşti cu ei?

Copil: Da, la telefon.

Reporter: În fiecare zi?

Copil: De trei ori pe săptămână.

Reporter: Tu ştii de ce au plecat?

Copil: Să facă bani. Tot pentru noi.

Bunica: Mamă, zice, cât mai poţi mata, mai lasă-ne un picuţ acolo şi după aia venim acasă, mamă!

Reporter: În 2016, situaţia nu s-a schimbat prea mult. Ba chiar, conform analizelor Ministerului Muncii, există o serie de efecte negative grave ale exodului în căutare de muncă. De exemplu, mulţi români decid să nu se mai întoarcă în ţară şi, cum cei mai mulţi sunt tineri, se accentuează fenomenul de îmbătrânire a populaţiei. În plus, se simte deja în România un deficit de mână de lucru, în special în domeniile tehnice, pentru că mulţi profesionişti au ales să plece din ţară. Aşadar, a apărut o nouă sursă de scădere economică. Acasă nu lipsesc politicile în domeniu, dar lipsesc date actualizate.

Preşedinta Asociaţiei Femeilor Românce din Italia, Silvia Dumitrache, a atras atenţia că, în prezent, se lucrează cu date culese în 2007-2008, iar autorităţile nu ştiu că, pe lângă minori, aproximativ un milion de bătrâni au fost pur şi simplu abandonaţi de copiii lor plecaţi să muncească în străinăate.

Silvia Dumitrache: Ministerul Muncii a comunicat acum un an jumate, doi ani cifra de 80.000-85.000 de copii singuri acasă, admiţând în acelaşi timp că în realitate sunt de trei, patru ori mai mult. Nu poţi să desfăşori un program, un proiect, dacă nu există, amonte, o cercetare la care să faci referire.

Reporter: Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a explicat că Ministerul de Externe şi cel al Educaţiei vor acorda o serie de burse de cercetare a diasporei, inclusiv pe tema efectelor liberei circulaţii a forţei de muncă.

Dan Stoenescu: Este important să construim politici publice, bazate pe baze reale care să vină în întâmpinarea nevoilor unui grup destul de numeros al societăţii româneşti.

Reporter: De altfel, la dezbatere, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Marius Dobrescu, a promis că, în zece zile, pot fi centralizate şi prezentate datele privind numărul copiilor despre care profesorii ştiu în acest moment că au părinţii plecaţi din ţară la muncă în străinătate. De asemenea, secretarul de stat în Ministerul Muncii, Gabriel Lungu, a promis că, într-o săptămână, ministerul va prezenta un raport privind situaţia generală referitoare la românii care muncesc în străinătate, politicile publice şi legislaţia în domeniu, asta în condiţiile în care la dezbatere a reieşit faptul că, de teama sancţiunilor prevăzute de lege, mulţi părinţi nu anunţă autorităţile că pleacă din România la muncă şi îşi lasă copiii în ţară.

Sandra Pralong, consilier de stat în Departamentul pentru relaţia cu românii din afara graniţelor de la Administraţia Prezidenţială: Statul trebuie să se uite nu doar la drepturile şi la obligaţiile şi la a face legi care să includă sancţiuni, cum am observat că legea actuală nu are; nu are metoda de a se asigura că părinţii ştiu care sunt consecinţele legale ale lipsei de înscriere a copiilor în registru sau de desemnare a unui tutore.

Reporter: De asemenea, Gabriel Lungu de la Ministerul Muncii a anunţat că ministerul pregăteşte un pachet legislativ privind mobilitatea forţei de muncă şi modificarea Legii uceniciei, acte care vor crea condiţii mai bune, inclusiv pentru românii care lucrează în străinătate şi vor să revină în ţară.