Cum resimt pandemia românii din străinătate

Românii din străinătate suportă cu greu vremurile dificile pe care le trăim cu toții.

Departe de țară, fără familie sau prieteni alături, încearcă să se adapteze pandemiei, dar pierderile sunt uriașe, afacerile nu mai merg, iar economiile agonisite în ani de muncă s-au dus.

Si artiștii români stabiliți în străinătate sunt afectați de pandemie, pentru că marile scene ale lumii sunt închise, iar concertele, puține la număr acum, se desfășoară fără public.

Emisiunea "Românii de pretutindeni" a făcut un tur al celor mai numeroase comunități de români din Europa, pentru a afla cum supraviețuiesc pandemiei de coronavirus.

Viața în pandemie. Comunitatea din Marea Britanie

Românii din Marea Britanie reprezintă a doua comunitate ca mărime din Regat.

În contextul în care Marea Britanie a înregistrat cele mai multe victime ale pandemiei din Europa şi cea mai mare prăbuşire economică, întreaga populaţie trece prin momente dificile.

Care este situaţia românilor şi ce resurse au la dispoziţie cei care sunt puternic afectaţi de pandemie, aflăm dintr-un reportaj transmis de la Londra de corespondentul RRA, Aura Neag.

Numărul românilor care trăiesc în Marea Britanie este estimat între 700.000 şi 800.000.

Din cifre oficiale ştim că aproape 640.000 au cerut şi au obţinut dreptul de şedere în Marea Britanie, post-Brexit. Se crede însă că în realitate numărul este mult mai mare, întrucât mulţi români trăiesc aici în afara sistemului, fără acte.

Cei mai mulţi români trăiesc în sudul Angliei, în nord-vestul Londrei, în sectoarele Brent, Barnet şi Harrow se află una dintre cele mai mari comunităţi de români din întregul Regat.

Adina Maglan: Cele trei sectoare găzduiesc o comunitate foarte mare de români, undeva în jurul a 20% din populaţie este reprezentată de către români, vorbim de mai bine de 100.000-150.000 de români în total în cele trei sectoare.

Adina Maglan este cofondatoarea unui ONG care se numeşte Romanian and Eastern European Hub.

Este o organizaţie care a fost gândită să vină în ajutorul românilor şi a altor est-europeni, mai ales în privinţa protejării drepturilor lor.

După izbucnirea pandemiei în martie, munca organizaţiei a fost regândită pentru a răspunde crizei. Adina Maglan descrie urgenţele comunităţii româneşti după declanşarea pandemiei.

Adina Maglan:Prima a fost cea a pierderii locului de muncă. Muncitorii care lucrau cu plata în numerar şi fără acte au fost primii care au fost disponibilizaţi. Aceştia, vă daţi seama, nu aveau siguranţa nici măcar a unui contract de închiriere. Deci, a doua a fost cei cu locuinţele fără contract. Iar a treia a fost violenţa domestică, au apărut foarte multe tensiuni pe fondul lipsei veniturilor, pe fondul problemelor din cauza tensiunii, a izolării. Şi cea de-a patra, aş spune că a fost lipsa de acces la servicii medicale. Deci, erau foarte multe persoane care nu aveau nici măcar un medic de familie, deşi locuiau aici ani de zile.

Adina Maglan spune că, pentru mulţi români care au trăit până la izbucnirea pandemiei în afara sistemului, această criză a avut şi părţile ei bune, întrucât aceste persoane au ajuns să fie identificate şi să primească ajutor din partea statului.

Mulţi dintre românii aflaţi în dificultate beneficiază, la fel ca britanicii sau alte comunităţi, de ajutoare sociale dacă şi-au pierdut locurile de muncă.

De asemenea, la nivelul comunităţilor locale sunt organizate aşa-numitele "bănci de alimente". Familii aflate în dificultate primesc, săptămânal, pachete cu alimente de bază, care să le ajute să treacă prin această criză.

La aceste bănci de alimente contribuie supermarketurile şi membrii comunităţii, care donează produse neperisabile.

Adina Maglan spune că The Romanian and Eastern European Hub a primit donaţii de alimente şi de la magazinele româneşti sau est-europene.

Pandemia a provocat o criză economică nemaivăzută pe timp de pace la nivelul întregii societăţi britanice.

Banca Naţională a Angliei prognozează că este cea mai gravă criză economică din ultimele trei secole şi că două milioane de persoane îşi vor pierde locurile de muncă până la mijlocul anului viitor.

Cu toate acestea, din munca pe teren a organizaţiilor caritabile care lucrează la firul ierbii şi din cifrele oficiale disponibile, reise că numărul românilor care doresc să revină în ţară este foarte mic.

Românii din Italia, puternic afectați de pandemie

În Italia avem una dintre cele mai numeroase comunităţi de români. De un an de zile se chinuie să supravieţuiască în vremuri grele; şi-au închis afacerile şi aşteaptă trecerea pandemiei pentru a putea recupera pierderile.

Economiile făcute în 20 de ani de muncă s-au terminat într-un singur an, dar găsesc puterea de a-i ajuta pe semenii lor aflaţi în şi mai mare dificultate.

Coresponden'[[ din Italia - Elena Postelnicu

Şi în Italia, prima ţară din Europa lovită de coronavirus, dar şi cu primele restricţii anti-COVID, activităţile românilor aproape din toate sectoarele au fost puternic afectate.

Angela Pâslariu, originară din Rădăuţi, Suceava, are un magazin de artizanat în zona Pieţei San Marco, din Veneţia, şi un hotel, care, însă, mai mult au fost închise decât deschise în 2020.

Angela Pâslariu: La magazin sărbătoresc mai bine de un an de când nu se încasează nimic. Am început cu dezastrul de la mareea din 12 noiembrie anul trecut, iar în primul lockdown am fost închişi 100%, cu pierderi totale. Chiria destul de mare, plus toate facturile. Când am deschis pe la mijlocul lui iunie, făceam doar 20% din vânzările de anul trecut. Cu turiştii numai din Europa şi Italia. Apoi, cu cel de-al doilea val de virus, chiar dacă puteam să stau cu magazinul deschis, nu se mai încasa aproape nimic. Am ajuns la concluzia că e mai bine închis. Ca şi mine au făcut cam toţi. Pierderi mari. La hotel, situaţia a fost un pic mai bună, pentru că hotelul, fiind pe uscat, lucram cu cei care erau pentru interes de serviciu, câte un turism european, şi, să zic aşa, am reuşit să ne acoperim un pic din cheltuieli. 2020 este un an de eliminat din calendar. Am reuşit să topim toate economiile făcute în 20 de ani de muncă.

Lucia Birlă, din Baia Mare, este menajeră la câteva familii din Roma şi recunoaşte că munca sa a devenit tot mai grea.

Lucia Birlă:Nu vreau să exagerez, dar acest COVID ne-a ruinat viaţa. Cel puţin noi, care lucrăm în case, situaţia este cam dezastruoasă. Lucrăm la ore mai puţine acum, dar munca este aceeaşi. Pretenţiile sunt foarte mari; tot timpul trebuie să lucrezi cu masca pe faţă, nu poţi nici să răsufli, tot timpul trebuie să fii mai atent, să dezinfectezi mereu. Apoi, un alt aspect este că aproximativ toţi lucrează de acasă, pe calculator; tu lucrezi mai greu, nu poţi, nu mai poţi face gălăgie. Este greu, greu, greu.

Raisa şi Mihai Hampu din Buzău, respectiv Galaţi, au un restaurant la Tivoli - "Taverna lui Dracula", şi, în ciuda tuturor pierderilor avute în acest an, mai ales că ei lucrau numai cu turişti străini şi pentru a nu arunca alimentele deja achiziţionate, timp de o lună au oferit câte un prânz gratis persoanelor sărace sau aflate în dificultate.

Raisa Hampu: Nu sunt prima şi ultima care face gesturi de caritate.

Reporter: Câte persoane aveţi la masă la prânz?

Raisa Hampu: Cam 10-15. Şi ce nu putem să primim încercăm să dăm la pachet acasă, pentru ca omul, totuşi, să nu refuzăm pe nimeni, aşa, în limita disponibilităţii pe care o avem.

Românii din Spania trec prin momente dificile

Şi în Spania, afectată puternic de pandemie, românii trec prin momente dificile.

La sfârşitul anului trecut, în Spania existau peste 180.000 de localuri, baruri, cafenele şi restaurante.

Din cauza pandemiei, peste 20% din localurile spaniole au fost închise definitiv, iar cele care rezistă sunt la limita supravieţuirii. Între cei care nu numai că au rezistat, dar se bucură şi de succes în continuare, adaptându-se la noile cerinţe de orar şi limita de capacitate, se numără şi tânărul român Darius.

El are un restaurant pe gustul clienţilor spanioli, după obiceiurile locului, după cum transmite corespondentul RRA în Spania, Annamaria Damian.

Darius Suciu este unul din românii a cărui afacere rezistă în plină pandemie, adaptându-se la restricţiile sanitare. Originar din Sibiu, unde a deschis primul bar când avea doar 19 ani, astăzi, are un restaurant în oraşul Alcalá de Henares, din regiunea Madridului.

La ora la care ne-am înţeles să facem acest interviu era atât de ocupat încât abia a găsit câteva minute să putem vorbi.

Darius Suciu: Cazul meu e un pic diferit, eu am stat în familie şi 24 de ore aici.

Reporter: Deci, lucrezi fără întrerupere.

Darius Suciu:Fără întrerupere. Şi cum vedeţi, sunt /.../ aici de dimineaţa până seara. Acum văd că s-au schimbat foarte multe, e foarte bine. Nu pot să zic că-mi merge rău, că merge foarte bine, am scos pe toată lumea din şomaj tehnic şi, într-adevăr, sper să stăm aşa că suntem şi într-o zonă foarte bună. Sunt colegi de breaslă, cum ar veni, afectaţi foarte tare, nu rezistă, nu ajung să-şi plătească cheltuielile de zi de zi.

Reporter:Localul tău este într-o zonă, cum ai spus, bună şi cu vad comercial.

Darius Suciu: Păi, cred că asta e şi ieşirea pe care am avut-o spre succesul ăsta de acum.

Reporter:Dar şi munca pe care ai depus-o, dar şi faptul că ai închis terasa... Ai făcut nişte eforturi.

Darius Suciu: A fost şi un plan pe care îl aveam mai demult şi s-a oferit ocazia acuma şi, într-adevăr, rezultatele sunt pozitive...

Reporter: Ce ai făcut concret?

Darius Suciu: Încălzire, cum vedeţi, sobe pe gaz, căldură, am închis terasa, clienţii apreciază tot, e bine.

Reporter:Ai mărit preţurile?

Darius Suciu: NU, n-am mărit, am menţinut, dar cred că o să le ridic pentru că nu renteaza, decât să lucrezi degeaba, mai bine stai acasă.

Reporter:Înţeleg că Primăria v-a lăsat să vă extindeţi?

Darius Suciu: Da, anul ăsta ne-a lăsat să ne extindem, suprafaţă mai mare, dar numărul de mese tot aceleaşi. Anul ăsta nu am plătit nimic.

Reporter: Vă scuteşte de impozit.

Darius Suciu: Da, impozitele anuale pentru terasă sunt gratuite anul ăsta.

Reporter: Ăsta e un ajutor important?

Darius Suciu: Oricum, pentru anul ăsta le plătim la anul. Tot timpul... Deci, anul ăsta, o să le plătim pentru anul trecut.

Reporter: De la Guvern aţi primit vreun ajutor?

Darius Suciu: Zero.

Reporter: Înţeleg că de la Federación de Hostelería s-au cerut vreo opt miliarde şi jumătate.

Darius Suciu: O să se ajungă... în cazul meu, nu o să ajungă, o să ajungă mai încolo, când mulţi or să cadă, asta e părerea mea.

Reporter: Deci tu te aşteptai sau nu te aşteptai la niciun ajutor?

Darius Suciu: Nu mă aşteptam la niciun ajutor. Primăria a făcut un fel aici de 800 de euro, ţi-i dă ţie şi ei dau nişte tichete la clienţi ca să vină şi, într-un fel,ţi-i dă ţie şi îi dai înapoi. Adică voi veniți şi mâncaţi gratis că aveţi voucherele de la Primărie, pentru noi nu e un ajutor.

Reporter: Cum vezi anul viitor?

Darius Suciu:Îl văd mai pozitiv, mult mai pozitiv ca anul ăsta. Nu o să fie /.../, începe treptat.

Reporter: Deci criza de acum nu e ca cealaltă pe care am trăit-o.

Darius Suciu: Părerea mea, nu. Cred că o să fie mult mai bine.

Reporter: Mulţumesc mult de tot. Succes în tot ce faci.

Audio: Românii de pretutindeni,ediția din 12 decembrie 2020