Copiii din Valea Timocului, descurajaţi să urmeze cursuri de limba română

Dacă în unele comunităţi de români din afara graniţelor învăţământul în limba română începe să-şi intre în drepturi, în altele sunt încă probleme.

În Valea Timocului, de exemplu, comunitatea de români vorbeşte despre refuzul unor directori de a programa cursuri de limba română, chiar dacă solicitările sunt făcute în scris.

În alte cazuri, copiii sunt descurajaţi să înveţe în limba română prin diferite tertipuri folosite de autorităţile sârbe.

Deşi aflaţi într-o ţară care îşi afirmă deschiderea pentru principiile europene, liderii românilor din Serbia spun că încă au mari probleme în demersurile pe care le fac pentru recunoaşterea identităţii.

Acceptarea limbii române în şcoli şi în biserici şi recunoaşterea oficială a comunităţilor de români de către autorităţile sârbe au oprelişti cu care românii din ţara vecină se confruntă şi în prezent.

"Nouă ne sunt luate toate drepturile, ne sunt luate numele de familie, numele de botez, ne e luat dreptul la limba română în biserici, ne e luat dreptul la limba română în şcoli, din toate punctele de vedere. Poporul nostru a avut şi are multe probleme dar dintotdeauna el s-a luptat şi a rezistat să fie român, mai ales prin sufletul lui românesc, mai ales prin tradiţia noastră românească şi mai ales prin limba română. : Toţi ştiu că nis e opreşte dreptul la şcolarizare, nu avem reprezentanţi în parlament, prea puţin reprezentanţi avem în parlamentele locale", spun reprezenanţii comunităţilor de români din Valea Timocului.

Liderii comunităţilor de români din Serbia spun că mari piedici au mai ales din partea autorităţilor locale.

"În fiecare an avem piedici din partea directorilor şcolilor din zona noastră şi mai ales cu aceste anchete, că de multe ori aceste anchete sunt falsificate şi în loc să se arate numărul adevărat de părinţi care s-au semnat se prezintă alt număr, foarte mulţi directori refuză să accepte introducerea cursurilor de limbă română în şcoli. Pe de altă parte, mulţi primari ai oraşelor îi forţează şi execută presiuni asupra directorilor şcolilor ca în aceste şcoli să nu fie aprobată limba română", i-a declarat Zoran Radivoievici, preşedinte al Asociaţiei "Dacia Aureliană" a românilor din Serbia, corespondentului RRA, Mihai Bădescu.

În unele cazuri, mijloacele prin care studiul limbii române este oprit în şcoli sunt de neimaginat.

Într-un sat românesc mare, Podgoratz, peste 150 de părinţi, au făcut o petiţie, o cerere scrisă să se introducă limba română în această şcoală generală, iar directorul şi primarul de la Opştina Boljevac, această cerere a refuzat-o şi a făcut un lucru şi mai... ca un fel de bătaie de joc, în această şcoală a introdus limba chineză. Deci, la ora actuală, copiii noştri, românii din satul Podgoraţ, că satele vecine sunt numai româneşti, învaţă limba chineză iar limba română nu ne-a fost acceptată, adaugă Zoran Radivoievici, preşedinte al Asociaţiei "Dacia Aureliană" a românilor din Serbia.

Statul român "decis să îi sprijine pe românii din comunităţile sud-dunărene să studieze în limba maternă"

A doua ediţie a întâlnirii românilor de pretutindeni, organizată de Ministerul Afacerilor Externe i-a adus la aceeaşi masă a discuţiilor pe românii din comunităţile istorice sud-dunărene şi pe miniştrii implicaţi în rezolvarea problemelor diasporei.

Oficialii au vorbit despre rolul cheie pe care îl are educaţia în păstrarea identităţii etnice.

Ministrul delegat pentru românii de peste graniţe, Angel Tîlvăr, a explicat că educaţia este extrem de importantă pentru păstrarea identităţii etnice şi a spus că statul român este decis să îi sprijine pe românii din comunităţile sud-dunărene să studieze în limba maternă la toate nivelurile de şcolarizare, inclusiv prin burse acordate în centre universitare din România.

Angel Tîlvăr a menţionat şi recentul protocol încheiat cu Ministerul Educaţiei.

"Protocolul pe care l-am semnat de curând se pare că mişcă lucrurile mai repede decât ne aşteptam şi noi, iar semnalele pe care le avem vizavi de iniţiativa noastră sunt mai mult decât pozitive. Rezultatele acestei întâlniri vor fi diseminate, astfel încât comunităţile de români, cei interesaţi, să poată avea acces la conţinutul discuţiilor noastre", a subliniat Angel Tîlvăr.

Reprezentanţii comunităţilor sud-dunărene au spus că este nevoie de îmbunătăţiri ale cadrului existent şi au propus implicarea asociaţiilor constituite la nivelul comunităţii în procesul de selectare a studenţilor bursieri.

Ei au susţinut şi necesitatea introducerii unor cursuri de cultură şi civilizaţie românească pentru bursieri.

AUDIO Românii de pretutindeni, ediţia din 24 octombrie 2015