Codruța Liliana Filip: Românii îmbrăcați în straie tradiționale sunt cei mai frumoși ambasadori ai țării în lume

Românii îmbrăcați în straie tradiționale sunt cei mai frumoși ambasadori pe care țara noastră îi are în lume, spune Codruța Liliana Filip, consilier în cadrul Parlamentului European.

Codruța trăiește la Bruxelles din 2004 și militează în cadrul unor organizații non-profit, care luptă pentru combaterea sărăciei și a inegalității sociale.

Codruța, care se definește ca fiind și o “țărancă” de la Bruxelles, a ajuns zilele trecute la Roma, la inaugurarea unei noi asociații, “Dor Românesc”.

Corespondent RRA în Italia, Elena Postelnicu: Aici, la Roma, a ajuns și o țărăncuță de la Bruxelles , aș putea sa vă spun așa?

Codruța Liliana Filip: Eu, și după 20 de ani, mă consider o țărancă la Bruxelles, pentru că am plecat din Suciu de Jos. Este un sat mic în Țara Lăpușului, din județul Maramureș și, cum să spun, mi-a prins bine să regăsesc identitatea asta de țărancă, pentru că îmi dă forță, energie și cred că rădăcinile ne fac mult mai puternici.

Elena Postelnicu: Am văzut astăzi o paradă de costume tradiționale. Vă emoționează să vedeți și la Roma astfel de parade?

Codruța Liliana Filip: Foarte mult. M-au impresionat mai ales iile. Trebuie să recunosc că vin dintr-o familie care și-a păstrat cu smerenie tradițiile. Mama mea a fost cântăreață de muzică populară și bunicul meu a fost viorist. Prin urmare, îmi sunt foarte dragi lucrurile făcute de mână de femeile noastre artizane și faptul că românii și româncele au scos la iveală aceste straie tradiționale fără nicio rușine, ba dimpotrivă, cu o mândrie națională, ne-au făcut mult mai cunoscuți. Ei sunt cei mai frumoși ambasadori pe care îi putem avea. Românii îmbrăcați în straie tradiționale.

Elena Postelnicu: Le-ați vorbit românilor de aici, din Roma, despre dorul de casă, dor pe care îl cunoașteți foarte bine și dvs.

Codruța Liliana Filip: Da, le-am vorbit despre asta pentru că să știți, așa cum le spuneam și lor în primii 10 ani, cel puțin așa s-a manifestat la mine, ca un doliu, plecarea asta de acasă. Am fost extrem de neliniștită și de tristă și neștiind ce să fac cu boala asta, că era ca o boală, am studiat, desigur, fenomenul și am înțeles că li s-a întâmplat și altora, evident și altor popoare, nu doar românilor, pentru că nu suntem singurul popor migrator. Poate suntem unul dintre cei mai numeroși din ultimii ani, aș spune din construcția Uniunii Europene, dar, iată, identificându-mi această boală, am încercat să mă vindec. Firește că cel mai la îndemână mi-a fost condeiul, fapt pentru care am pus și eu câteva rânduri pe hârtie și am scris o carte așa cum am știut eu mai bine. Se numește “Ultimii migranți primi europeni”. Prin titlul cărții, n-aș vrea să neg faptul că noi am fi europeni. Noi suntem, desigur, europeni dintotdeauna, ca și neam, ca și popor. Ce voiam să marchez a fost trecerea de la o Românie care nu era în Uniunea Europeană la o Românie care intrase în Uniunea Europeană. Și prin poveștile mele arătam impactul acestei schimbări și cât de mult a însemnat pentru noi să putem să muncim legal, să putem să ne vizităm familiile din nou, să nu mai stăm cu ani în străinătate și să nu ne putem întoarce acasă. Am scris despre dorul copiilor rămași în urmă, despre durerea părinților plecați, despre familiile rămase singure, în general am scris despre lucruri triste, uitați că si acum îmi vin emoțiile, însă am finalizat și printr-o parte optimistă legată de mediul asociativ și rolul chiar al bisericilor în a strânge comunitatea de români și de a-i ajuta să-și soluționeze inclusiv problemele legate de dorul de țară.

Elena Postelnicu: Considerați că nevoile, problemele românilor de aici din Italia sunt asemănătoare cu cele ale altor români din alte țări europene?

Codruța Liliana Filip: Avem si povesti triste, dar si povesti pozitive. Cred că acele cazuri de exploatare, de neplată a facturilor sau de lucru fără contracte sau de nerespectarea orelor prevăzute în contractul de muncă, mă rog, alte probleme legate de piața muncii cu care s-au confruntat sau de discriminare au avut loc în general în toate țările în care românii au emigrat. Acum, sigur, având în vedere că în Italia este un număr mai mare, poate și cazurile au fost mai numeroase. Cred, din ceea ce văd, comunitatea românească este mult mai bine integrată acum și este probabil mult mai greu să găsim același număr ridicat de cazuri. Cred ca s-au împuținat. Faptul că avem povești de succes și faptul că românii s-au integrat, s-au adaptat atât de bine este un semn de inteligență a românilor și faptul că s-au asociat și s-au solidarizat este, iată, un lucru foarte bun, care cu siguranță a dus la a stopa un pic din fenomenul de abuzuri de pe piața muncii. Pe mine asta m-a îngrijorat, problema abuzurilor de pe piața muncii, fapt care, la un moment dat, m-a condus la munca mea de activist in domeniul sindical.

Elena Postelnicu: În aceste zile cât ați stat la Roma, v-ați întâlnit și cu primarul Roberto Gualtieri?

Codruța Liliana Filip: Da, am avut bucuria să-l cunosc. Este un prieten al românilor și a transmis un mesaj de de solidaritate și îmbrățișare a acestora pentru că îi apreciază foarte mult. Noi oricum suntem foarte apropiați și ca limbă și avem multe lucruri în comun și istoric vorbind, și știu că domnia sa și-ar dori să-i vadă.

Elena Postelnicu: Ce le-ați transmite românilor de aici, din Italia și românilor în general de peste tot din lume?

Codruța Liliana Filip: Să rămână în continuare la fel de buni, de uniți, de frumoși în a-și păstra identitatea, să încerce să-și creeze, dacă se poate, un avantaj competitiv, inclusiv din aceste tradiții. Pe mine mă fascinează foarte mult ideea de produse românești și felul de de a trăi românește și de a cumpăra românește. Imi place foarte mult aceată sintagmă “cumpără românește” și îmi doresc ca ei să cunoască și mai mult povestea și a altor români din alte țări și să se apropie inclusiv de Bruxelles-ul european. Cred ca românii construiesc Europa și m-aș bucura să stiu că, în continuare, românii vor lucra la construcția UE într-un mod pozitiv si optimist.

AUDIO Românii de pretutindeni, ediția din 20 ianuarie 2024. Realizator: Luminița Voinea