Atlas lingvistic al dialectelor româneşti pe aceeaşi hartă
Dialectele româneşti de la sud de Dunăre vor fi cuprinse într-un atlas ce va fi realizat de specialişti în dialectologie.
Articol de Luminiţa Voinea, 09 Octombrie 2022, 16:02
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (8 octombrie, ora 22:11) - Emisiunea: "Românii de pretutindeni" - Realizator: Amalia Bojescu
Speicialiştii în dialectologie au făcut în această vară un tur de forţă prin comunităţile de români din Bulgaria, Serbia, Macedonia de Nord şi Grecia, scopul fiind acela de a descoperi dialectele româneşti ce vor fi cuprinse într-un atlas.
Se va numi "Atlasul lingvistic al dialectelor româneşti pe aceeaşi hartă", acesta fiind o etapă a programului de cercetare "Dialectele româneşti din nordul şi sudul Dunării în context european".
Cercetătorii au descoperit în aceste comunităţi că oamenii îşi manifestă identitatea românească, de la limba maternă la portul tradiţional.
Roxana Iorgulescu de la Radio România Internaţional a vorbit cu Manuela Nevaci, cercetător ştiinţific la Institutul de lingvistică "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti", specialist în dialectologie română nord şi sud-dunăreană, despre românii din Valea Timocului bulgăresc.
Manuela Nevaci: Primul punct al călătoriei a fost în Bulgaria, la Vidin, unde am făcut anchete dialectale, aşa cum le spunem noi, deci, cercetări dialectale, la Gămzovo, Gomotarţi şi Topoloveţ. Sunt trei sate cu populaţie românească, unde oamenii îşi manifestă identitatea românească, de la faptul că vorbesc o limbă foarte frumoasă, până la port, la portul de sărbătoare, dar şi aşa, la un fapt banal, să spunem, când am intrat în Topoloveţ puseseră baloane colorate formând tricolorul în Căminul Cultural. Am fost foarte bucuroşi să fim primiţi de către mulţi membri ai comunităţii româneşti din zona respectivă, nu doar de oficialităţi, nu doar de persoanele la care mergeam să aplicăm chestionarul. Cu bucurie ne-au răspuns. Aşa, la o primă vedere, până a analiza textele culese, pentru că pe lângă chestionare am cules şi texte, se confirmă faptul că românii timoceni se împart în două grupuri: cu grai să zicem aşa de la munte, bănăţean, aşa-numiţii ungureni, şi cei din zonele joase, cu grai oltenesc, numiţi şi ţărani în graiul popular.
Reporter: Este o veste bună, doamna profesoară, fiindcă în ultimul timp am fi spus că populaţia românească din Bulgaria este din ce în ce mai asimilată şi parcă semne de la ei nu am prea mai avut într-un spaţiu public să zic aşa. E adevărat că acolo sunt şi mai puţine organizaţii, deci, nu sunt chiar atât de vizibili, dar iată că atunci când te duci la ei acasă îi descoperi.
Manuela Nevaci: Da, îi descoperi. Să ştiţi că se anunţă unul pe celălalt, ies femeile la poartă. Ne-au întâmpinat, la moment dat nu mai făcea faţă, pentru că nu ştiam la cine să mergem mai înainte. A fost o experienţă foarte frumoasă. Sunt 36 de state, de localităţi în zona Vidinului, deci, a Timocului bulgăresc. Fiecare sat am putea spune că are particularitatea lui de grai. Ei ştiu diferenţele şi ne spun: la noi se spune aşa, dar dincolo se spune aşa. La Gămzovo am descoperit-o pe doamna Olga, cea care a fost subiectul şi al domnului cercetător Emil Ţîrcomnicu, cel care a iniţiat cercetările recente la românii timoceni şi a realizat şi un atlas etnografic al Timocului, şi pot spune că am colaborat aşa de la distanţă cu dumnealui, ghidându-ne în călătoria noastră în Timoc şi îi mulţumim şi pe această cale. Ei, şi această doamnă vreau să vă spun că este, cum se spune acum, la Comisia de patrimoniu, un tezaur uman viu. Ştie foarte multe lucruri despre istoria locului, despre port, despre tradiţii. Dacă noi puneam o întrebare trebuia să aşteptăm jumătate de oră, pe lângă răspuns, să ne povestească despre tradiţiile locale, bineînţeles, foarte multe se aseamână cu zona Olteniei şi a Banatului. Dar e o sărbătoare să fii în preajma unui asemenea om. Apoi am întâlnit şi populaţie de subiecţi de 40-50 de ani care vorbeau foarte bine şi tineri sunt care vorbesc. Este foarte adevărat că sunt şi aproape de graniţă. Bulgaria, România fiind în Uniunea Europeană se trece graniţa foarte uşor. Deci, cărţi există. Ar trebui poate mai mult făcut pe linia de şcoală şi aici, şi în Timoc, şi în Banat, programe făcute pentru ca tinerii să poată să îşi însuşească limba română literară după nişte principii metodologice şi o limbă română corectă, să spunem aşa.