În 2024, pensionarii vor avea parte de „două majorări ale veniturilor”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (3 noiembrie, ora 13:20) - Emisiunea "Probleme la zi", Realizator: Alexandra Andon - Bună ziua și bun găsit tuturor! O nouă lege a pensiilor este în dezbatere publică, iar coaliția de guvernare vrea să o treacă prin Parlament în procedură de urgență. Dacă lucrurile merg conform intențiilor, legea va fi pusă în aplicare de la 1 ianuarie 2024. Ce va aduce nou legea? Indexări anuale ale pensiilor și stimularea pentru un timp de contribuție cât mai lung, egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați se amână pentru 2035, se introduce posibilitatea prelungirii voluntare a activității până la 70 de ani. Discutăm despre proiectul noii Legi a pensiilor în ediția de astăzi. Îi spun bun venit în studio doamnei Simona Bucura-Oprescu, ministrul muncii și solidarității sociale. Bună ziua!
Simona Bucura-Oprescu: Bună ziua! Bine v-am găsit pe dumneavoastră și pe radioascultătorii noștri.

Realizator: Mulțumesc că sunteți alături de ascultătorii Radio România Actualități. Așteptăm întrebări de la ascultători pe Whatsapp, la 0748887766. Încep, doamnă ministru Simona Bucura-Oprescu, mai întâi cu întrebarea: de ce a fost necesară o nouă Lege a pensiilor? De ce este necesară?
Simona Bucura-Oprescu: Toți ne dorim să știm câți bani vom primi la pensie. Toți ne dorim să avem venituri decente pentru a putea avea o viață decentă. Și în România era nevoie de reducerea inechităților și de o lege a pensiilor care să ne facă pe fiecare dintre noi să ne bucurăm și de a treia tinerețe, perioada de după ce ieșim la pensie.

Realizator: Dar pentru cine se va aplică noua Lege a pensiilor? Va fi pentru cei care au pensiile în plată sau doar pentru cei care se vor pensiona după intrarea în vigoare a legii?
Simona Bucura-Oprescu: Toți pensionarii din România din sistemul public de pensii, indiferent de momentul ieșirii la pensie, vor beneficia de noua Lege a pensiilor. Tuturor celor care sunt pensionari și vor deveni pensionari li se vor aplica prevederile noii legi. Este o noutate pentru România faptul că, datorită acestei legi, în 2024 vom avea două majorări ale veniturilor de pensii ale românilor. Prima dintre aceste majorări va fi făcută începând cu 1 ianuarie. Începând cu 1 ianuarie fiecare român va avea pensia majorată cu 13,8%. Cea de-a doua creștere a pensiilor va fi începând cu 1 septembrie. Până la 1 septembrie toate pensiile din sistemul public vor fi recalculate, iar de la 1 septembrie acestea vor fi în plată. Prin urmare, avem o noutate prin noua lege a pensiilor, în sensul că suntem primul guvern care face și majorare și recalculare în același an, iar noua lege a pensiilor este o lege care va face dreptate milioanelor de pensionari care așteaptă de mulți ani, de atâția ani, de prea mulți ani acest lucru.

Realizator: În ce fel? De ce spuneți că va face dreptate? În ce fel ar urma să facă dreptate?
Simona Bucura Oprescu: Va face dreptate fiindcă va încerca să aducă în aceeași zonă fiecare român, fie că este bărbat, fie că este femeie, în aceeași zonă de drepturi: la muncă egală, plată egală. Sunt elemente în noua lege care vor duce la diminuarea inechităților. Și aici insist pe cel puțin două idei extrem de importante. Prima dintre ele se referă la faptul că după 25 de ani stagiu de cotizare vom beneficia fiecare dintre noi de puncte de stabilitate. Acestea reprezintă o noutate a filosofiei, a concepției noii legi. Punctele acestea de stabilitate au rolul de a încuraja munca. Fiecare dintre noi, cei care avem peste 25 de ani în sistemul public de pensii, în condițiile în care stagiul minim de cotizare este 15 ani, iar stagiul complet de cotizare este 35 de ani, fiecare dintre noi va beneficia de bonusuri la pensie. Pentru perioada 25-30 de ani un punctaj suplimentar anual de 0,5 puncte, pentru perioada 31 de ani - 35 de ani un punctaj suplimentar de 0,75 de puncte, iar pentru perioada de peste 35 de ani de un punct suplimentar anual. Acesta ne va duce în zona în care nu vom mai avea o majorare otova a pensiilor. Vom fi în zona în care, de exemplu, nu vom mai avea 1,2 milioane de români, cât avem acum, care se află în indemnizația minimă socială, fiindcă un român - bărbat - care a muncit 35 de ani pe salariul minim pe economie acum se află tot la 1.125 indemnizația minimă socială. După recalcularea din septembrie /schelaru/, datorită faptului că va avem acest punctaj suplimentar prin punctele de stabilitate, românul nostru va ajunge să aibă o creștere de aproape 87%, de circa 87%, adică a sărit de 1.900 lei, ceea ce va arăta că respectăm, reconstituim și recunoaștem munca pe care românii au desfășurat-o.

Realizator: Ne întreabă un ascultător dacă nu cumva inflația va merge mai repede decât indexările acestea anuale, care vor fi prevăzute de noua lege a pensiilor.
Simona Bucura-Oprescu: Tocmai acesta este rolul mecanismului pe care noi l-am adoptat. După cum știți, România și acum funcționează pe o majorare a pensiilor formată din rata anuală a inflației cu un an anterior adoptării Legii bugetului de stat plus jumătate din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Această formulă a fost menținută și în textul noii legi, astfel încât să diminuăm cât mai mult efectele inflației asupra puterii de cumpărare a românilor. Este foarte important ca puterea de cumpărare a românilor să fie menținută, astfel încât calitatea vieții românilor să fie cea pe care ne-o dorim cu toții.

Realizator: Mereu se punea problema faptului că există persoane care au avut aceeași activitate, aceleași stagii de cotizare, s-au pensionat la momente diferite de timp și au pensii diferite. Rezolvă în vreun fel viitoarea lege a pensiilor aceste situații?
Simona Bucura Oprescu: Da, fiindcă actuala lege, actuala lege... legea pe care ne dorim să o avem de anul viitor va veni cu recalcularea tuturor pensiilor, indiferent de...

Realizator: O întreprindere complicată și îndelungată.
Simona Bucura Oprescu: Da, dar împreună cu colegii de la Casa Națională de Pensii și cu colegii de la Casele Teritoriale de Pensii, facem eforturi, suntem mobilizați astfel încât să finalizăm digitizarea tuturor dosarelor de pensie, ceea ce înseamnă că, din formatul acesta letric, vom avea informațiile legate de pensionare, pentru fiecare pensionar din România, într-un sistem informatic, ceea ce înseamnă că ulterior procesele de softare și recalculare a noilor pensii vor fi mai facile. Prin urmare, îi asigurăm pe români că vom fi gata la timp cu această recalculare, astfel încât fiecare român să poată beneficia de ea.

Realizator: Dar în ce fel se vor corecta aceste diferențe? Vorbeam despre faptul că au fost numeroase exemple de persoane cu stagii de cotizare egale, cu aceleași meserii și care, pensionându-se la momente diferite, obțineau pensii diferite. În ce fel se va omogeniza chestiunea? Va pierde cineva bani?
Simona Bucura Oprescu: Este foarte adevărat. Sunt aici două elemente. Despre unul, v-am vorbit deja, o să vă spun și despre cel de-al doilea, şi anume faptul că de data aceasta vom veni cu o interpretare unitară a muncii românilor, în sensul că este prima dată când se ia în calcul și acordul global și toate celelalte venituri, al 13-lea salariu, prime, pe care românii le-au primit. Prin urmare, aici nu vom mai avea situații în care să ajungă românii în instanțe, să avem litigii pentru a se bate pentru drepturile lor de pensie. Și atunci vom avea recalculare pentru toate pensiile, vom avea inclusiv includerea acestor sporuri, vom avea acele puncte de stabilitate pe care le-am spus, politici prin care încercăm să aducem într-o zonă unitară sistemul public de pensii. Românii pot fi siguri că atât noi, cei de la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cât și colegii de la Casa de Pensii, facem eforturi astfel încât legea să fie gata la timp, aplicarea ei să fie corectă și să venim cu o aplicare transparentă. Fiecare dintre dânșii, pe noile taloane de pensie să-și poată vedea atât punctele contributive, cât și punctele necontributive, dar și punctele de stabilitate pe care le vor avea datorită noii legi. Prin urmare, în fapt, și în ceea ce va vedea pe talon și va găsi în buzunar fiecare român.

Realizator: De acord. Vedeți, ne scrie o ascultătoare, spune așa: "Am 82 de ani". 47 de ani a cotizat la pensii. Zice: "Acum se vorbește despre 25, 30, 35 de ani stagiu de cotizare". Pentru asemenea doamnă, spre exemplu, s-ar aplica bonificațiile acestea de creștere în funcție pentru că a cotizat mai mult timp?
Simona Bucura-Oprescu: Categoric, pensia doamnei va crește și va crește consistent, fiindcă de la 25 la 47 de ani avem practic 22 de ani de stagiu de cotizare suplimentar. Este foarte important să mai spunem tuturor românilor că absolut nicio pensie nu va scădea după recalculare. Românilor li se va menține cuantumul cel mai favorabil. Dar din simulările noastre, vom avea peste 3 milioane de pensii care vor crește.

Realizator: Spune un ascultător în felul următor: "Am 35 de ani de cotizare, dar nu ajung la vârsta minimă de pensionare". Ce se întâmplă?
Simona Bucura-Oprescu: Nu este o problemă aceasta, fiindcă în cazul pensionării anticipate, condiția pusă este aceea de a avea 35 de ani de stagiu complet contributiv de cotizare. Prin urmare, fie că vorbim despre un domn, fie că vorbim despre o doamnă, se poate pensiona anticipat cu condiția să aibă un stagiu contributiv complet de cotizare. Și aici venim cu un element nou, acela că dacă până acum penalizarea era de 30% aceasta va fi de 24%, dar este important de știut de telespectatorul nostru că dacă domnia sa are 35 de ani stagiu complet contributiv de cotizare, poate să beneficieze de pensionare anticipată cu cinci ani.

Realizator: Și ne mai întreabă un ascultător dacă va fi corectat - este o chestiune pe care eu nu cunoșteam - și Codul administrativ, pentru că, spune ascultătorul nostru, funcționarii publici nu ar putea să beneficieze de unele dintre facilități, fiindcă sunt supuși Codului administrativ. Cred că o să revenim, să-mi afișeze colegii mai bine această întrebare. O altă întrebare însă...
Simona Bucura-Oprescu: Cred că în fapt, nu la funcționarii publici face referire radioascultătorul nostru, fiindcă în cazul funcționarilor publici drepturile de pensie sunt cele constituite și reținute. Cred că are o funcție de demnitate publică și la aceasta face referire radioascultătorul nostru. Dar dacă este posibil, rog să vă ofere mesajul în redacție, să-l preiau ulterior și să verific punctual situația domniei sale.

Realizator: Și un alt ascultător se întreabă dacă de la 1 ianuarie 2024 vor crește, conform inclusiv acestei noi legi, și pensiile speciale. Bun, acolo avem, avem o altă reglementare, este deja un jalon închis de România, o condiționalitate în PNRR și acolo s-a urmărit să fie cât mai aproape de contributivitate și pensiile de serviciu./eradu
Simona Bucura-Oprescu: Aici reglementarea pe care noi o pregătim face referire la jalonul 214, jalon asumat de România, care sigur vine cu condiționalități, dar cea care ne-a nemulțumit cel mai mult pe noi a fost cea legată de pragul de 9,4 din PIB, care practic ar fi înghețat pensiile românilor. Și aici este efortul concentrat pe care l-am făcut și până la urmă victoria noastră, a tuturor, faptul că reușim să venim cu o nouă lege în sistemul public, că în negocierea cu Comisia am obținut că dacă vom fi gata cu această nouă lege până la data de 21 noiembrie, inclusiv, acel parametru de 9,4 va fi scos din PNRR, PNRR-ul va fi renegociat, ceea ce înseamnă că pensiile românilor vor putea crește. Noi suntem în timp și vom fi la timp, astfel încât să reușim să punctăm pentru români și românii să aibă pensii mai bune.

Realizator: Am văzut unele calcule care erau făcute în legătură cu creșteri totuși diferențiate de pensii pentru anumite persoane, anumite categorii. Existau calcule care spuneau că unele pensii vor crește și cu 40% anul viitor. Sunt corecte acele calcule?
Simona Bucura-Oprescu: În medie, pensiile vor crește după recalcularea din septembrie 2024 față de noiembrie 2023, în medie cu aproximativ 40%. Cheltuiala cu pensiile pe lună acum este de 9,6 miliarde lei noi. Din septembrie, cheltuiala cu pensiile va fi de aproximativ 13,8 miliarde. Este un efort mare, dar este important să arătăm respect și echitate pentru pensionari.

Realizator: Dar va fi destul de greu de susținut această diferență, care, după cum ați subliniat chiar dumneavoastră, se ridică, așadar, la vreo patru, aproape cinci miliarde de lei lunar. Cum va susține bugetul de stat diferența suplimentară?
Simona Bucura-Oprescu: Să știți că a fost unul dintre principalele eforturi pe care le-am făcut în pregătirea noii legi a pensiilor, fiindcă una dintre misiunile noastre a fost aceea de a demonstra sustenabilitatea sistemului de pensii și împreună cu cei de la Ministerul Finanțelor, cu cei de la Banca Mondială, am făcut calculele necesare astfel încât să fie banii și să fie sustenabilă pentru sistemul de pensii această reformă. Îi asigur pe români de asta, să aibă încredere că înainte de a da, am făcut calcule.

Realizator: Și pentru că ați pomenit de acea anvelopă de 9,4% din Produsul Intern Brut, pe care doreați să o atingeți și chiar să o depășiți cu bugetul de pe... cu volumul pensiilor, la cât se va cifra suma plătită pentru pensii în procente din PIB?
Simona Bucura-Oprescu: Bun, avem un impact eșalonat, dar vom ajunge undeva în jur de 9% din PIB. Avem un impact în prima lună a anului, în ianuarie, după care vom avea impactul pe ultimele luni, din septembrie până în noiembrie. Toate aceste calcule au fost făcute cu atenție, astfel încât această reformă să fie sustenabilă, iar în visteria țării să fie prevăzuți banii care să ajungă la români.

Realizator: Ni s-a alăturat, prin telefon, profesor universitar de științe economice Mircea Coșea! Bună ziua!
Mircea Coșea: Sărut mâna, mulțumesc!

Realizator: Mulțumesc că sunteți alături de ascultătorii Radio România Actualități! Citind această proiect de nouă lege a pensiilor, care sunt observațiile dumneavoastră, care este analiza dumneavoastră ce rezolvă proiectul și eventual, ce semne de întrebare lasă?
Mircea Coşea: Doamnă, eu am câteva semne de întrebare, le spun de foarte mult timp, o să le spun și acum pentru că nu sunt rezolvate, n-am primit un răspuns la ele, nu personal, dar prin proiectul care este în discuţie. În primul rând, nu mi se pare realistă această creştere, această creștere cum vrea domnul prim-ministru, care este singurul și primul guvern care a făcut două creșteri într-un singur an mi se pare irealizabiulă - 40% o creștere nu a făcut nimeni până acum deodată din toată lumea.

Realizator: Domnule profesor, recepția mie mi se pare destul de defectuoasă. Vă rog să încercăm să nu știu, să vedem cum... dacă puteți să vă îmbunătățiți poziția telefonului. Dar ce voiam să precizez este că înțeleg că aceste creșteri de 40% nu sunt pentru toată lumea, ci doar pentru anumite categorii. Vă rog, haideți să încercăm să ne auzim din nou.
Mircea Coşea: Mă auziți acum?

Realizator: Parcă e un pic mai bine.
Mircea Coşea: Nu contează că este pntru o categorie sau altceva. Şi pentru o singură categorie creșterea este enormă. Dacă facem o socoteală, vedem că nu se știe de unde România va avea banii necesari pentru așa ceva, pentru că suntem în criză, suntem cu un deficit bugetar nemaiîntâlnit până acum, cu o datorie externă care ce trebuie să o rostogolim și ne costă foarte mult, economia nu merge și nu va merge în viitor nici măcar atât ca urmare a măsurilor care se iau. Eu sper să există o corecţie a acestor măsuri, pentru că am văzut marea bucurie că domnul prim-ministru a înțeles faptul că trecerea la... renunțarea la cash într-o anumită măsură nu este bună şi a reluat problema, poate o va relua și în ceea ce privește impozitarea mediului de afaceri, pentru că România n-are de unde /.../ să aducă banii pentru această creștere, chiar dacă este /.../ anumite categorii. În lume, creșterile de pensii pe categorii, pentru că văd că aţi subliniat lucrul ăsta, nu a depășit niciodată suma de 10%în ţări bogate. 40% măcar de ar fi, ar fi un lucru extraordinar, dar asta numai în măsura în care economia performează, în care este restructurată în sensul trecerii la o subliniere a posibilităților pe care România le are de a intra în trendul general de schimbare a modelului de dezvoltare, deci nu numai o impozitare foarte soft, foarte ușoară pentru mediul de afaceri, ca și o retehnologizare, programe moderne de trecere de la stadiul de manifactură la stadiul trei sau patru al evoluției industiale.

Realizator: Domnule profesor Mircea Coșea, cred că trebuie să vedem ce se întâmplă cu legătura telefonică. Sunt oscilații mari, variații mari de nivel. Revin la doamna Simona Bucura-Oprescu, ministru Muncii și Solidarității Sociale. Iată, obiecția profesorului Mircea Coșea este aceea că ar fi necesari mult prea mulți bani în plus, care să vină de la buget către anvelopa pensiilor și că deja bugetul are un deficit mare.
Simona Bucura-Oprescu: Înțeleg opinia domnului profesor. Domnia sa este un expert, un specialist în macroeconomie. Pe lângă asta, domnia sa întotdeauna este prudent și atunci îi înțeleg opinia, dar, în același timp, înțeleg și faptul că românii au nevoie de pensii mai bune și vreau să le comunic că noi, cei de la Ministerul Muncii, nu avem în vedere doar reforma sistemului de pensii și înțelegem că pentru a plăti pensii și salarii este foarte important să venim cu măsuri active și în ceea ce privește piața muncii. Este foarte important să avem o piață muncii puternică, astfel încât să avem ce redistribui în economie, astfel încât să avem de unde să susținem atât sistemul public de pensii, dar și salarizarea în sistemul bugetar. Pentru asta, o altă ambiție a noastră este, știind nevoia angajatorilor de forță de muncă calificată, știind că acum niște ani în urmă, principala problemă a acestora era fiscalitatea, iar astăzi o reprezintă deficitul de forță de muncă calificată şi în ceea ce privește politicile de ocupare și în ceea ce privește nevoia de a se întâlni politicile noastre de ocupare, şi calificările pentru pentru adulți pe care le facem prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, ne dorim să venim mult mai aproape de ceea ce cer angajatorii, de România reală de la firul ierbii, astfel încât să avem cu cine să susținem pensii și salarii. /denisse/ Şi atunci, da domnule profesor, înțelegem asta, provocările sunt cu atât mai mari și chiar mi-aș dori ca din experiența și expertiza dumneavoastră să preluăm părți pe care le putem prelua de așa manieră încât să facem politici cât mai corecte.

Realizator: A revenit profesorul Mircea Coșea. Sper să vă auzim mai bine acum.
Mircea Coşea: Am o întrebare şi mă rog, mă scuz, eu nu sunt de la început în emisiune şi cu jenă vă spun că nu știu cine este doamna care a vorbit înainte.
Simona Bucura-Oprescu: Domnule profesor - haideți că-i răspund eu domnului profesor - domnule profesor, sunt Simona Bucura-Oprescu, sunt ministrul Muncii și Solidarității Sociale și eu sunt în emisiune să vorbesc despre pensii....
Mircea Coşea: O, dar asta e o onoare, e o mare onoare şi oportunitate. Vai de mine ce bine îmi pare că vorbesc direct cu dumneavoastră!. Doamnă, v-am ascultat cu foarte mare atenție, am văzut și un interviu al dumneavoastră ieri, la un post de televiziune. Intențiile pe care le aveți în meritorii și să știți că în afară de faptul că mi se pare extrem de greu ca să obțineți fonduri, să obținem, că e țara tuturor, să obținem fondurile necesare pentru trecerea la această lege, toate celelalte elemente eu cred că sunt un progres față de ce a fost până acuma, viziunea pe care o aveți, dar rămâne această problemă. Şi atunci vă întreb: nu credeți că ar fi mai bine să faceți despărțirea asta, de care vorbesc de mult timp, între pensiile sociale, cele care nu sunt contributive, şi pensiile contributive, pentru că...

Realizator: Am înţeles întrebarea. Vă rog!
Simona Bucura-Oprescu: Este foarte legitimă întrebarea pe care ne-o adresează domnul profesor. Să știți că și noi am făcut multe calcule aici. Dacă ne vom uita cum intrăm în indemnizația minimă socială, vom vedea că, într-adevăr, avem categorii - și mă refer aici la pensiile de invaliditate, la categorii de pensii care, din păcate, nu au fost contributive și la care noi înșine, şi nu sunt contributive, am făcut o analiză cum ar fi mai bine. Până la urmă, punând lucrurile cap la cap, am venit în fața românilor cu acest proiect de lege, care cumva răspunde situației în care se află România acum. Indemnizația minimă socială, într-adevăr, este adesea compusă dintr-o parte contributivă și o parte necontributivă, lucru care pe mulți dintre pensionari îi frustrează. Lucrul bun este că venim cu acele puncte de stabilitate suplimentare, care pe mulți dintre românii care, pe contributivitate, datorită vechimii pe care o au în sistemul public de peste 25 de ani, îi vor scoate din indemnizația minimă socială și va crea o diferenţă între cei care nu au avut aceleași contribuții și cei care au avut contribuții pe salariul minim pe economie o viață întreagă, 35 de ani, și care sunt, din păcate, în acest moment, tot în indemnizația minimă socială. V-am spus, am făcut niște simulări: pentru un bărbat cu stagiu complet de cotizare de 35 de ani pe salariul minim, 18 puncte de pensie, suntem în situația în care acum suntem tot în indemnizația minimă socială - 1.125. Este evident că aceasta nu este o formă de echitate pentru cel care a muncit 35 de ani și poate fi cu același venit ca un român care a muncit o zi, dar și-a pierdut capacitatea de muncă în momentul în care muncea și atunci a intrat în pensia de invaliditate.

Realizator: De ce a fost amânată egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați pentru 2035?
Simona Bucura-Oprescu: Acum avem o vârstă de pensionare de 62 de ani și o lună la femei, cu o creștere a acesteia din patru în patru luni, până în 2030. Una din condiționalitățile impuse României prin jalonul 214 din PNRR este aceea că trebuie să ajungem la egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați până în 2035. A fost o condiție la impuse, nu la liber alese de România, dar față de care am încercat să nu pedepsim femeile și să venim cu condiții compensatorii, care reprezintă elemente...

Realizator: Cele legate de numărul de copii crescuţi....
Simona Bucura-Oprescu:... de noutate absolute. Sunt două: prima, faptul că pentru femei perioada de concediu de maternitate, și pentru femei și pentru bărbați, în cazul în care există opțiunea bărbatului să rămână în concediu paternal, să rămână tatăl cu copilul acasă, perioada de concediu este perioadă contributivă; iar cel de-al doilea element este acela că pentru mamele care își cresc copiii până la vârsta de 16 ani, pentru propriii copii, respectiv 14 ani pentru cei adoptați, avem o scădere a vârstei de pensionare cu șase luni pentru fiecare copil. Astfel, încercăm să găsim un echilibru între toată munca adevărată pe care o face o femeie acasă, printre biberoane, pamperşi, bebeluși, colici și dințișori, fiindcă numai concediu maternal nu se numește perioada de creștere copil, și nevoia de a avea o Românie în care să ne naștem mai mulți decât murim. Ne dorim și prin asta, sigur, nu politica legată de pensii este o politică activă pentru natalitate, dar ne dorim să fie o politică complementară, prin care, pe de o parte, să nu pedepsim mamele care să aibă pensii mai mici decât bărbații, pe de altă parte să încurajăm cât mai multe femei să ia decizia de a avea mici românaşi.

Realizator: Şi decizia de a permite opțional angajaților să continue până la 70 de ani. Unii analiști o văd ca pe o probabilă intenție a Guvernului de a ajunge la chestia asta să fie obligatorie, să...
Simona Bucura-Oprescu: Nu, nu este nicio intenție. Aici este, de asemenea, o condiționalitate pe care România s-a angaja, în momentul în care a negociat PNRR-ul. Dar partea bună și aici este că nu este obligatorie. Prin urmare, românul care dorește să rămână în muncă până la 70 de ani poate să o facă fără nici o problemă. Românul care nu dorește, nu-l obligă nimeni. Este o opțiune. Să știți că sunt situații, și mă refer la medici, la profesori universitari...

Realizator: Oameni care vor...
Simona Bucura-Oprescu:... în general categoriile cu înaltă calificare, care chiar își doresc - și erau supărați de faptul că până acum era multă birocrație și complicat dacă îți doreai să mai rămâi. Acum, sigur, asta este opțiunea românilor, nu obligația de a rămâne la muncă până la 70 de ani.

Realizator: Sunt multe întrebări punctuale pe care le-au trimis ascultătorii. Din păcate, nu vom putea să continuăm a răspunde la toate. Una însă, o mică problemă ridicată de un ascultător: studiile universitare vor fi vechime în muncă?
Simona Bucura-Oprescu: Studiile universitare rămân, ca și până acum, perioadă asimilată și şi acestea vor face parte din punctele necontributive...

Realizator: Vor face parte din...
Simona Bucura-Oprescu:.. din punctele necontributive și stagii..

Realizator: Adică vor crește perioada, să spunem, cum se numea până acum, de vechime în muncă.
Simona Bucura-Oprescu: Sunt două chestiuni diferite: vechimea în muncă și în specialitate și modul cum acestea sunt asimilate în sistemul de pensii publice. Însă, trebuie să îi spunem telespectatorului nostru...

Realizator: Suntem la final...
Simona Bucura-Oprescu: Este foarte important...

Realizator: Chiar şi aşa...
Simona Bucura-Oprescu: Este foarte important să spunem asta telespectator... radioascultătorilor, îmi cer scuze, că atât facultatea, o singură dată, o singură facultate...

Realizator: Va fi stagiu necontributiv.
Simona Bucura-Oprescu: Da.

Realizator: Vă mulţumesc foarte mult.
Simona Bucura-Oprescu: Şi eu mulţumesc.
Realizator: Punem punct ediţiei noastre. Rămâneţi cu Radio România Actualităţi.