Un sit arheologic, ecologizat de un biciclist

Sătul să vadă că autoritățile locale nu se implică în protejarea dacă nu în valorificarea istorică și turistică a sitului arheologic de la Barboși – Tirighina, Silviu Onofrei, un gălățean în vârstă de 39 de ani, s-a apucat sa ecologizeze singur situl. După ce iese din tură, de la combinatul siderurgic Arcelor Mittal, acolo unde lucrează, bărbatul se urcă pe bicicletă și vine, zilnic, la situl arheologic, pentru a-l curăța de mizeriile lăsate în urmă de cei care fac grătare pe siteul arheologic.

Deși se afla pe proprietatea primăriei, situl arheologic nu este protejat in nici un fel, devenind loc de grătar sau groapă de gunoi. Asta, deși au trecut peste 7 ani de cand autoritățile locale au semnat un protocol intitulat "SOS salvati Tirighina", protocol care se dorea a fi un punct de plecare pentru realizarea unui proiect de protejare a sitului arheologic. Totuși, protociolul a rămas doar pe hartie, căci în realitate nu s-a concretizat prin nimic, nici măcar prin ridicarea unui gard de protecție jur împrejurul sitului, care ar fi ferit vestigiile romane de distrugerile omului modern. În lipsa unui proiect de valorificare, Vechea cetate daco-romană își doarme veacul printre gunoaie, deși situl s-ar fi putut afla pe harta cetăților romane riverane Dunării, o hartă realizată, anul trecut, printr-un proiect european! De abia acum, la cererea prefectului județului Galați, Dorin Otrocol, Primăria Galați a gândit o schiță de proiect și speră să obțină fonduri europene pentru el. În așteptarea banilor europeni însă, Primăria nu se implică în nici o altă amenajare, precum împrejmuirea sitului sau montarea, în oraș, a indicatoarelor către cetatea romană de la Barboși Tirighina.

Importanta istorica a sitului arheologic de la Barboși Tirighina
Fortificaţia romană de la Barboşi se încadrează în planul operaţional de apărare afrontierelor romane din partea europeană a Imperiului şi reprezintă, în acelaşi timp, ultimul bastion roman extra-provinciam al Imperiului Roman. Sub acest nume sunt cuprinse zonele în care au fost efectuate descoperiri din perioada dacică, aşezare datată în secolele II - I a. Chr. și perioada romană, aşezarea civilă romană, castellum și castru roman datate în secolele II - IV p. Chr.

Situl arheologic Barboşi - Tirighina cuprinde vestigiile castrului roman (ridicat pe ruinele unei cetăţi geto-dace), un castellum de pământ, două necropole romane, trei depozite de amfore şi aşezarea civilă din şesul Siretului. Tot în situl de la Barboşi a fost descoperit primul mormânt al unui soldat creştin din ţara noastră – „Innocens”. Din acest punct de vedere, importanţa sitului arheologic de la Barboşi poate deveni şi obiectiv important pentru turismul ecumenic. Turiştii mai pot afla cum din Castrul Roman, odinioară, romanii supravegheau teritoriile ocupate din Nordul Dobrogei, dar şi teritoriile din nord şi est, de unde erau ameninţaţi de atacurile dacilor şi năvălirile popoarelor barbare. Din acea vreme datează şi prima unitate de marină existentă la Galaţi. Aici era o parte din flota Legiunii Classis Flavia Moesica, legiune de navigaţie a armatei romane. Teritoriile ocupate de romani la Barboşi şi în Nordul Dobrogei erau apărate de o fortificaţie cu dimensiuni impresionante, cunoscută astăzi sub numele de „Valul lui Traian” - construcţie de apărare care se întindea pe lungimea de 25 km, de la malul Siretului, din zona satului Traian spre Pădurea Gârboavele şi la Prut, de unde continua pe teritoriul Ucrainei de astăzi, până la Marea Neagră.