Tradiţia continuă

După Paşte oamenii din judeţul Suceava se adunau în ziua de duminică, veneau în costume populare, la scrânciob, era un fel de ieşire la iarbă verde din zilele noastre. Scrânciobul era construit ca un model de distracţie pentru tineri iar Hora cu scrânciob este considerată continuarea şezătorilor.

Scrânciobul realizat aici este reconstituit de meşteri artizani, după fotografii foarte vechi. Aceştia au reuşit să-l monteze şi să-l facă funcţional. Scrânciobul este amplasat lângă un fag “vechi”, de câteva sute de ani, este construit pe doi stâlpi masivi din lemn, pe care este fixată grinda care susţine crucile, iar cele patru scaune sunt fixate pe braţe.

În scrânciobul cu patru braţe se pot da maxim 16 persoane (copii) sau opt adulţi. Mulţi localniic vin la scrânciob pentru a-şi adduce aminte cum era pe vremuri, dar şi pentru a vedea dacă „este tot atât de frumos, ca cel din tinereţea lor. Punctul culminant al Horei cu scrânciob este de Înălţare, când după slujba de la biserică locuitorii din comuna Poiana Stampei se vor aduna în jurul scrânciobului la Hora satului. Pe vremuri erau date în scrânciob fetele de măritat de către flăcăii care le iubeau. Se spunea că astfel vor fi ameţite şi convinse să se mărite mai repede. Fetele îi răsplăteau pe flăcăi pentru truda lor, cu ouă roşii sau încondeiate pe care le ţineau în sân sau în buzunarele de la ilice.

Sunt şi câteva superstiţii legate de scrânciob. Scrânciobul, lucrat în cruce, simbolizează rotaţia sărbătorilor creştine dintr-un an, dar şi hora satului. Bătrânii satului spun că dacă oamenii beau vin lângă scrânciob, va ploua pe timpul verii şi ce este pus în pământ va rodi, iar datul în scrânciob aduce recolte bogate.