Schitul Fedeleşoiu, ignorat de autorităţi

Istoria schitului, ignorat de autorităţile centrale pentru a fi inclus într-un circuit turistic, începe în anul ctitoriei, 1673 când voievodul Grigore Ghica a decis ridicarea lăcaşului de cult în acest loc. Biserica a fost finalizată în anul 1700 de Mitropolitul Varlaam, însă cel care avea să finalizeze lucrările bisericii era domnitorul Constantin Brâncoveanu care şi-a pus amprenta prin şcoala formată la Hurezi, fresca, icoanele şi iconostasul de lemn sculptat şi aurit, dar şi policandrul fiind realizări remarcabile ale artei brâncoveneşti. Mai mult, biserica a fost construită după modelul Mănăstirii Cozia (planul treflat, cu turla înălţată deasupra naosului) şi împodobită cu pictură murală în stil brâncovenesc.

Biserica a fost înconjurată de o incintă care conferea ansamblului aspectul de cetate. Zidurile au fost reabilitate la iniţiativa actualului preot paroh Gheorghe Bănicioiu.

Din păcate, acest schit se alătură altora din judeţul Vâlcea cu istorii impresionante şi cu fumuseţi care ar atrage zeci de turişti, construibuind la dezvoltarea economico-socială din zonă, dar care nu sunt recunoscute de către autorităţile centrale pentru a fi incluse într-un circuit turistic. Astfel, picturi ca cele de secol XVII, păstrate integral fără niciun fel de modificare, numerose scene biblice redate într-o Schitul Fedeleşoiu de către zugravii şcolii brâncoveneşti, după cum erau denumiţi în acea vreme pictorii, dar şi o istorie a locului nu pot fi descoperite de turişti lăcaşul de cult nefiind promovat şi neregăsindu-se în circuitele turistice.

Speranţa autorităţilor rămâne acum la mâna fondurilor europene.