Satul încremenit în timp

Mărişelul a fost întotdeauna o comunitate izolată. Însă această izolare le-a adus mai multe beneficii locuitorilor săi. Astfel, ei au păstrat vechi tradiţii.

De exemplu, de Crăciun există cântece şi ritualuri precreştine, precum jocul Junilor ori colinde care nu se referă la naşterea lui Isus Cristos, după cum spune etnologul Răzvan Roşu, originar chiar din sat. O altă tradiţie străveche păstrată la Mărişel este cea a şezătorilor. Urme ale tradiţiilor străvechi sunt păstrate şi în denumirile locurilor. O porţiune din defileul Răcătăului, dedesubtul stâncilor de la Ţâcla Gavrii, poartă numele de Tărâmul lui Zamolxe. Însă, încet, această comunitate se trezeşte la modernitate. Aici a fost creat singurul observator astromic privat din România. Acesta este finanţat prin proiecte ale Agenţiei Spaţiale Europene. Însă cercetătorul Paul Dolea organizează şi tabere de astronomie pentru elevi, ca să le inoculeze acestora pasiunea pentru ştiinţă.

Turismul în Mărişel este promovat şi de Asociaţia Pelaghia. Aceasta poartă numele unei eroine, Pelaghia Roşu, care a condus o oaste de femei, de tulnicărese, în conflictul dintre Avram Iancu şi revoluţionarii maghiari de la 1848. Însă obiectivul asociaţiei este mai puţin cinstirea istoriei şi mai mult promovarea turismului, după cum spune preşedintele asociaţiei, Viorel Pleşa.
În Mărişel există o sumedenie de pensiuni şi de cabane, iar localnicii au construit o pârtie de schi. Alte trei pârtii de schi sunt în construcţie, iar comuna intră în planurile de dezvoltare ale administraţiei publice, spune consilierul judeţean Mihai Szeplekan.

Mulţi specialişti în turism se aşteaptă ca Mărişelul să devină o destinaţie care să atragă vizitatori din toată lumea, după ce vor fi finalizate investiţiile în modernizarea drumului şi în amenajarea pârtiilor de schi.