Satul cu miros de pâine
La Sântionlunca se face pâine în peste 100 de cuptoare, iar oamenii de-aici sunt renumiți pentru pâinea pe vatră.
Articol de Oana Negrea, Sfântu Gheorghe, 29 Februarie 2012, 18:40
Pâinea cu cartofi coaptă pe vatră a adus celebritate judeţului Covasna. Se spune că cea mai bună pâine se face în satul Sântionlunca, unde oamenii se scoală cu „noaptea în cap” să încingă cuptoarele şi să pună aluatul la dospit. În fiecare dimineaţă satul miroase a pâine proaspătă, iar majoritatea familiilor trăiesc din vânzarea acestora.
La orice adiere de vânt simţi în aer miros îmbietor de pâine proaspătă. Sântionlunca este un sat cu mai puţin de 800 de oameni şi peste 100 de cuptoare de pâine. Oamenii din zonă au păstrat obiceiul străvechi de a coace pâinea pe vatră, după o reţetă moştenită din generaţie în generaţie. Ba chiar şi-au dat seama că pot trăi de pe urma vânzării acesteia, aşa că dis-de-dimineaţă prima lor grijă e să încingă cuptoarele şi să frământe aluatul lăsat la dospit de cu seară. Nu vând doar pâine, ci şi kortoskolacs, cunoscutul colac secuiesc învelit în zahăr ars. Aşadar au transformat tradiţia într-o mică afacere.
Şi afacerile merg destul de bine, pentru că împins de civilizaţie, micul sătuc - atestat documentar din 1332 - a ajuns să străjuiască unul dintre cele mai importante drumuri naţionale ce fac legătura între Ardeal şi Moldova, aşadar în plin vad comercial. Chiar şi străinii au prins gustul pâinii secuieşti coapte pe vatră.
În mod tradiţional, pâinea secuiască se coace cu lemne de fag, iar după ce se rumeneşte bine, este bătută şi scuturată de coajă, spune Torok Iren, care a învăţat reţeta de la bunica soţului ei.
În cuptorul casei încap 16 pâini deodată, iar pregătirea focului e treaba bărbaţilor. Dealtfel, pâinea de Sântionlunca a devenit un brand, spune primarul comunei Ozun, Raduly Istvan. Ca să nu mai vorbim de kortoskolacs - anul trecut localnicii au preparat un kortoskolacs lung de 21 de metri.
Tot anul trecut, titlul „Pâinea naţională a României” a fost adjudecat de un brutar din Sfântu Gheorghe, Dioszegi Laszlo, iar distincţia vine să confirme faptul că în judeţul Covasna se face cea mai bună pâine de casă din ţară.
De numele lui Dioszegi Laszlo se leagă şi cea mai mare pâine făcută vreodată în România - 56 de kilograme. Brutarul vrea ca în primăvară să-şi doboare propriul record stabilit anul trecut şi să facă o pâine de două ori mari mare.