Sălaj: elevii învață să pună teoria în practică

Meseriaşii au devenit o raritate în ultimii ani, iar societatea arată cu degetul spre sistemul educaţional unde practica aproape că dispărut în ultimele doua decenii.

Dar, lucrurile au început să se schimbe. Cel puţin în Sălaj.

În majoritatea liceelor din municipiul Zalău au fost înfiinţate cabinete şi laboratoare tehnice unde elevii învaţă lucruri elementare, dar în multe cazuri uitate: cum sa bată un cui, cum să înlocuiască un bec, un robinet, iar în unele cazuri sunt specializaţi în automatizări sau domenii conexe.

AUDIO: Reportaj.

În timp ce la Liceul „Voievodul Gelu” Zalău au fost înfiinţate cabinete tehnologice în care elevii învaţă să lucreze cu imprimante 3D, la Colegiul Tehnic „Alesandru Papiu Ilarian” a fost înfiinţat un laborator unde liceenii învaţă din secretele automatizărilor. Trebuie să fac precizarea că laboratorul a fost dotat în totalitate printr-o investiţie asigurată de o companie multinaţională din domeniul metalurgic, unitate cunoscută pentru că se implică în proiecte educaţionale de anvergură.

Flavia Negrea este profesor la liceul zălăuan şi spune că laboratorul este necesar pentru punerea teoriei în practică, dar şi pentru specializarea tinerilor în meserii ancorate în realitatea de pe piaţa locală a forţei de muncă.

Un alt laborator a fost înfiinţat la Liceul „Mihai Viteazul” din Zalău tot printr-o investiţie privată. Alexandru Tamba este reprezentantul Uniunii Generale a Industriaşilor din România – Filiala Sălaj şi crede că laboratoarele sunt esenţiale şi utile cu condiţia ca elevii să înveţe în primul rând meserii solicitate în mediul economic, iar şcolile să fie dispuse să caute specialişti pentru a preda meserii, dar şi pentru a încheia parteneriate cu agenţi economici, colaborări care să se încheie cu angajări din rândul tinerilor.

Gheorghe Stanciu este un cunoscut antreprenor din Judeţul Sălaj şi crede că este timpul ca autorităţile din domeniul educaţional, părinţii şi chiar tinerii să înţeleagă că în România nu este nevoie doar de avocaţi, medici, profesori sau informaticieni, ci şi de electricieni adevăraţi, de mecanici auto buni, de electromecanici, instalatori sau brutari în adevăratul sens al cuvântului.

Dacă profesorii vor înţelege că în şcoli nu trebuie înfiinţate specializări în funcţie de pregătirea dascălilor, ci de necesitatea reală a firmelor şi instituţiilor publice, că noi cei din mediul privat nu mai avem nevoie de fabrici producătoare de diplome neacoperite în cunoştinţe şi de cursuri de calificare şi recalificare aberante în care cursanţii nu învaţă practic aproape nimic, atunci situaţia o va lua în direcţia bună. Nu ştiu însă dacă se va întâmpla asta, dar este nevoie de o reformă concretă şi de o şcoală în care teoria să fie pusă în practică”, spune Gheorghe Stanciu.

„Eu m-am săturat să fiu căutat de tineri cu diplome de licenţă şi de masterat, dar care nu ştiu de fapt să facă nimic. E anormal. Pe mine mă interesează meseriaşii”, mai spune Stanciu.

La rândul lor, şi reprezentanţii autorităţilor din învăţământ au pretenţii. Profesorul Mihai Lehene a spus în mai multe şedinţe ale Colegiului Prefectural din Sălaj că este necesar ca aceste parteneriate profesionale încheiate între şcoli şi angajatori să se încheie cu angajări şi nu doar cu bifarea unor colaborări.

Una peste alta însă, angajatorii vor în primul rând meseriaşi, iar firmele sălăjene se plâng lunar la AJOFM că nu găsesc profesionişti mecanici, instalatori sau bucătari.