REPORTERII RADIO ROMÂNIA

A fost, cândva, a treia cea mai mare mănăstire din lume. Avea sute de călugări, greci și români, domenii care se intindeau până la Vatra Dornei și Cotnari și avuții nenumărate. Acum este printre cele mai sărace complexuri monahale din țară.

Mănăstirea Coșula a fost construită în anul 1532, pe timpul domniei lui Petru Rareș. Răpusă de povara unor vremuri potrivnice, a fost ani de-a rândul școală, spital sau chiar depozit de cereale. Asta după ce odoarele bisericești au fost împrăștiate în lumea largă, odată cu secularizarea averilor mănăstirești.

Cel care a încercat sa readucă Mănăstirea în consștiința publică a fost Nicolae Iorga. El a descoperit, aici, adevărate comori: manuscrise, cărți extrem de valoroase, manuscrisul tradus în limba româna al lui Herodot și odoare bisericești, pe care le-ar fi dus la Academie.

Puțini știu că lăcașul de cult, redat destinației inițiale în 1989, este unic în lume datorită Galbenului de Coșula, care predomină în pictura exterioara și interioară, similar albastrului de Voroneț. Și asta pentru că ani la rând s-a văruit și tencuit chiar peste pictura originală în stil grecesc, pe care experții au descoperit-o intactă. S-a păstrat ca prin minune.

Minunea s-a întâmplat. Însă dupa 20 de ani de așteptare. Timp in care Casa Egumenească nu a mai putut fi salvată. Va fi însă, reconstruită pe vechea temelie, odată cu consolidarea bisericii, cuhnelor, beciurilor și clopotnitei și refacerii picturii. 10 ani i-au trebuit Starețului Calinic Chirvase să rabde și să aștepte ziua în care autoritățile să găseasca bani și pentru Mănăstirea Coșula. Aproape 5 milioane de euro se vor investi prin Programul Operațional Regional.

Autoritățile speră ca după un an lăcașul de cult să fie redat circuitului turistic. IPS Teofan, Miropolitul Moldovei și Bucovinei, spune că astfel de lucrări de impun de urgență și la Mănăstirile Bârnova, din Iași și la Tazlău, în județul Neamț, însă implicarea autorităților este mai mult decât necesară.