REPORTERII RADIO ROMÂNIA

O asociaţie ce reuneşte actori economici care se ocupă de plantaţii energetice promovează proiectul susţine că salcia energetică prezintă numeroase avantaje, absoarbe praful de pe drumuri, generează oxigen, oferă materie primă pentru centrale termice, iar iarna joacă rolul de parazăpezi. În judeţul Covasna această plantă se cultivă pe mai mult de o sută de hectare.

În fiecare iarnă asistăm la aceleași probleme cauzate de intemperiile iernii, același fenomen se repetă an de an: blocaje ale traficului cauzate de zăpada viscolită, sate, localități izolate. Pentru a proteja drumurile împotriva viscolului o asociatie ce reuneşte actori economici care se ocupă de plantaţii energetice vine cu următoarea soluție: crearea unor "perdele" de protecţie din salcie energetică pe marginea drumurilor.

Salcia energetică este o plantă cu o creștere rapidă de 2-3 cm pe zi. Se plantează o singură dată şi se recoltează anual, cultura fiind exploatată până la 30 de ani. După primii doi ani de la plantare, necesită o întreținere minimă. Conform calculelor, pentru o plantație de 1 ha valoarea investiției este aproximativ 3.500 euro și cuprinde pregătirea terenului, achiziționarea butașilor, plantarea și întreținerea plantației. O bandă de protecție de 100 km ar costa 350 mii euro.

Se propune, astfel, crearea unor benzi de protecție de 6-10 m de-a lungul drumurilor, care pe timp de iarnă ar proteja drumurile de troiene iar pe timp de vară ar funcționa ca filtru de praf protejând producțiile agricole. După recoltare și măcinare, din salcie se obține biomasă, un agent termic de o calitate superioară.

În acest sens, plantarea salciei energetice este o soluţie ce trebuie avută în vede de administraţiile locale şi pentru că biomasa poate fi folosită ca agent termic la încălzirea clădirilor publice (săli de sport, spitale, primării, școli, lăcașe de cult).

În județul Covasna există plantații de salcie energetică peste 100 de hectare (cea mai veche plantație fiind de 5 ani), și unități care funcționează cu centrale cu cazane automatizate pe biomasă: o seră de flori, o fabrica de mezeluri, un incubator de afaceri etc. (peste 400 de centrale).