REPORTAJUL VERDE

Centrala realizată cu sprijin danez asigură apă caldă şi căldură pentru blocurile şi instituţiile publice. Aici, la polul frigului, gigacaloria costă 121 de lei cu tot cu TVA şi este cel mai mic preţ din ţară.

De atunci, interesul pentru centralele cu biomasă a crescut în judeţul Covasna pe măsură ce preţul gazelor naturale a crescut.

Societatea de salubritate Tega din Sfântu Gheorghe, spre exemplu, foloseşte pe post de combustibil crengile provenite din toaletarea parcurilor şi pădurilor. Adună chiar şi pomii de iarnă aruncaţi la gunoi. Iar economiile sunt considerabile, de până la 50% în comparaţie cu consumul de gaz. Mai multe case familiale, dar şi cea mai mare seră de flori din judeţul Covasna sunt încălzite tot cu deşeuri de lemn.

Odată cu apariţia primelor centrale cu biomasă, în judeţul Covasna au apărut şi primele culturi de plante energetice.

Domokos Arpad cultivă salcie energetică pe 45 de hectare. Spune că nici o altă cultură nu s-a dovedit atât de rentabilă ca această răchită care se toacă şi se transformă în peleţi.

Preşedintele Asociaţiei „Green Energy” din Sfântu Gheorghe, Vajda Lajos, care a pus bazele primului cluster de biomasă din România, spune că pe lângă economii, un alt mare avantaj este că acest sistem contribuie la protejarea mediului înconjurător.

Ideea nu este de neglijat în condiţiile în care facturile la întreţinere cresc de la an la an.