REPORTAJUL VERDE

Bîrzava era rîul cel mai poluat din Caraş-Severin. De la intrarea în Reşiţa şi pînă la ieşirea din Bocşa, rîul colecta "osîrdia" a 300 de ani de industrie grea şi dejecţiile a peste 100.000 de oameni. Peştii şi broaştele dispăruseră de mult. Prima staţie de epurare a apelor uzate, modernă, a fost construită la Reşiţa cu fonduri europene. Astăzi, pescarii şi-au făcut, din nou, apariţia pe cursul rîului, iar nămolul rezultat din prelucrarea apelor reziduale vor ajunge, în curînd, în agricultură, în postura de îngrăşămînt.

Locuitorii oraşelor Reşiţa şi Bocşa îşi amintesc de Bărzava, ca despre o apă unsuroasă, urît mirositoare. Un rîu mort, ca multe alte rîuri din România, ce tranzita cele două oraşe tri-secular industriale. Anatol Liber, directorul societăţii Aquacaraş, ştie cel mai bine ce eforturi presupune protecţia mediului: înţelegere, cooperare, colaborare şi... proiecte europene în valoare de 30 de milioane de euro.

Efectul acestor eforturi se vede cu ochiul liber: pescarii şi-au făcut apariţia pe cursul Bîrzavei, chiar în mijlocul oraşului.

Evident, protecţia mediului presupune costuri mari, dacă nu cuantificăm tratamentele pentru sănătatea oamenilor ce locuiesc în mediu cu poluare. Însă, de multe ori, investiţiile în protecţia mediului aduc şi beneficii. Utilizarea biogazului pentru nevoile proprii şi producţia de îngrăşămînt pentru agricultură din nămolurile fermentate sînt doar două beneficii imediate ale modernizării staţiei de epurare de la Reşiţa. Şeful staţiei, Simona Mutu spune că în viitorul apropiat nămolul produs la Reşiţa, bogat în nutrienţi organici, va fi livrat fermelor agricole, iar vara, surplusul de biogaz va genera energie electrică. Şi toate acestea numai pentru că un rîu din Caraş-Severin a revenit la viaţă.