PĂMÂNTUL CARE SE SCUFUNDĂ

Ocna Dej este o comunitate pentru care sarea este deopotrivă o binecuvântare și un blestem. Mina de sare este unitatea economică ce oferă locuri de muncă pentru sute de localnici.

Cu toate acestea, există riscul permanent ca mina subterană să fie invadată de apa freatică, iar Ocna Dej să cunoască destinul orașului Ocna Mureș, înghițit bucată cu bucată de apa sărată din subteran. Autoritățile locale refuză să mizeze totul pe cartea minei de sare, așa că au început, în ultimii ani, să folosească lacurile sărate din jurul Dejului pentru a transforma comunitatea într-o destinație turistică.

”Minerii sunt bărbați!”

Ocna Dej este o suburbie a orașului Dej care trăiește, practic, în jurul minei de sare. În această comunitate, principala ocupație este mineritul, iar sute de familii trăiesc cu ajutorul banilor pe care îi primesc angajații Salinei.

Pentru că salina Ocna Dej este una dintre cele mai bune din România, minerii lucrează în patru schimburi de câte șase ore, pentru a scoate sarea pe care o așteaptă tirurile care formează o coadă de câțiva kilometri pe drumul secundar care duce spre salină.

Minerii spun că s-au obișnuit cu primejdia pe care o presupune munca în subteran. Unul dintre aceștia spune că ”atunci când alegi această meserie nu te mai gândești la riscuri. Minerii sunt oameni curajoși, nu îi caracterizează frica. Minerii sunt bărbați. Bărbați adevărați!”.

Amenințare din subteran

Pe termen lung, cea mai mare amenințare pentru Ocna Dej vine de sub pământ. Geologii de la Universitatea Babeș-Bolyai spun că întotdeauna există pericolul ca apa din pânza freatică să inunde mina. Deja, au apărut unele izvoare subterane, a căror apă este pompată cale de doi kilometri, până la ieșirea din salină.

Pentru a reduce la minim riscul inundării, conducerea Salinei Dej a abandonat vechea mină, cu galerii săpate acum câteva sute de ani de muncitorii din Evul Mediu, și a deschis, în anul 1978, o nouă salină. Este vorba de Salina Transilvania, amenajată după principii moderne, spune directorul tehnic al minei, Ovidiu Moldovan. ”Este vorba de o exploatare care merge cât mai mult pe orizontală și cât mai puțin în adâncime”, a spus directorul tehnic Ovidiu Moldovan.

Eforturi pentru a dezvolta turismul

De câțiva ani, autoritățile fac eforturi pentru a schimba caracterul monoindustrial al comunității. Însă tot sarea rămâne principala resursă folosită în această schimbare. În zona Toroc, autoritățile au deschis, cu ajutorul unei finanțări europene, un modern parc balnear care include două lacuri sărate și care a strâns în doar câteva luni din anul 2010, peste 100.000 de turiști. Cu ajutorul acestei investiții, Ocna Dej se transformă încet-încet dintr-o așezare minerească într-o stațiune cochetă. Primarul din Dej, Costan Morar, spune că investițiile vor continua.

Bijuteria din adâncuri

Turiștii care își fac o programare prealabilă au și șansa de a vizita Mina de Sare Transilvania, care ascunde în adâncuri adevărate comori. Pe lângă terenuri subterane de fotbal, baschet, tenis sau handbal, salina are și o bijuterie sculptată în sare. Este vorba de o capelă, la care turiștii pot ajunge după ce străbat un tunel lung de doi kilometri, închis din loc în loc cu uși electrice. Capela subterană are vitralii, iconostas în stil ardelenesc și decorațiuni sculptate în sare de către un fost miner, iluminate feeric. Vizitatorii capelei sunt impresionați de acest lăcaș de cult mai puțin obișnuit.
Exploatarea sării de la Dej datează de pe vremea Imperiului Roman. Iar localnicii spun că o sare mai bună decât a lor nu se află niciunde în România.

Ascultați documentarul realizat de Claudiu Pădurean la Ocna Dej. Pentru fotografii,imagini și jurnalul de reporter intrați pe blogul proiectului Reporter Special.