Morţii nenuntiţi, pomeniţi prin joc

Practicată fie în prima, a doua sau a treia zi de Paşti, hora de pomană este un obicei în cadrul riturilor de trecere şi se petrece cu precădere în localităţile din sudul judeţului Dolj.

Manifestarea, dedicată morţilor tineri necăsătoriţi, constă în jucatul unei hore în cadrul căreia rudele celor decedaţi oferă spre pomenirea acestora ouă roşii, vin şi cozonac. Sunt interesante în special momentele premergătoare îndeplinirii obiceiului.

În localitatea Desa, spre exempu, pregătirea pentru hora de pomană se face la casa celor care o organizează. Acolo se împodobesc brazii şi se serveşte masa de pomană tuturor invitaţilor familiei respective. De aici, lăutarii tocmiţi din timp pentru acest eveniment, însoţesc alaiul în centrul localităţii unde se încinge hora de pomană şi se joacă bradurile, aşa cum sunt numiţi brazii în această zonă. Este demn de menţionat faptul că la hora de pomană participă doar invitaţii familiei organizatoare, aceştia fiind uşor de recunoscut prin însemnele pe care le poartă la piept, şi anume oglinzi, batiste sau broderii.

În timpul horei, rudele răposatului împart, pe langă produsele tradiţionale de Paşti, pachete cu dulciuri. După încheierea horei, invitaţii primesc podoabele cu care a fost împodobit bradul urmând ca acesta să fie rupt şi împărţit creangă cu creangă.

Există credinţa în partea locului că acest ritual împlineşte ceea ce morţii decedaţi necăsătoriţi nu au apucat să împlinească în viaţă, mai ales că de la Paşti şi până la Înălţare sufletele lor sălăşluiesc printre cei vii fiind martori la cele ce se întâmplă.

Fiecare familie poartă acest obicei trei, cinci ori şapte ani la rând, după posibilităţi. Mai multe informații are Florin Firu.