Localitățile mișcătoare ale Sălăjului

Salonica Sabău din localitatea Recea nu îşi mai aduce aminte de când se mişcă pământul... „Să duce cu tăt cu casă. Omu aista s-o dus de patru ai şi io tăt aici îs. Ia... asta îi a patra casă făcută de noi. Tri case am strâcat că s-or crepat tăte. O alunecat pământu` cu ele. Şi dincolo, la vecina îi tăt aşe”, spune femeia cu faţa brăzdată de ridurile necazului, un necaz mare care s-a abătut cu ani în urmă peste comunitatea din sat.

Un sat pe care se află câteva zeci de case alunecă an de an, iar instabilitatea terenului se accentuează mai ales în perioadele ploioase şi iarna, la dezgheţ. Localnicii sunt îngroziţi şi povestesc că pereţii caselor trosnesc, iar zgomotele se aud cel mai bine noaptea. Cei mai mulţi sunt bătrâni şi spun temători că nu au unde merge, iar bani de alte case nu mai au. Zona nu a fost afectată de inundaţii, excepţie făcând prăpădul din anii 70. Câteva case s-au rupt practic în două, iar imaginea este una desprinsă parcă din filmele de groază. Porţile de la curţile oamenilor nu se mai închid de mult, iar terenul a luat nu doar case, ci şi garduri, anexe, tot.

Pe Augustin l-am găsit trebăluind prin gospodărie. Îmi arată o casă cu etaj în care a investit ani din viaţă. S-a crăpat în două şi nu mai poate fi locuită. Omul a fost nevoit să o abandoneze. Şi-a construit alta şi acum speră că necazul îi va da pace. Oamenii sunt îngroziţi că se apropie iarna, iar acoperişurile şubrede se vor prăbuşi sub greutatea zăpezii, cu tot cu pereţii crăpaţi. Localnicii povestesc că au venit nenumărate echipe de specialişti pentru a vedea ce este de făcut. Câte echipe... atâtea păreri, iar reprezentanţii Primăriei comunei Vârşolţ spun că s-au săturat de intervenţiile făcute la Consiliul Judeţean Sălaj, la Prefectura Sălaj, chiar şi la Guvern.

Primarul Breda Lajos a solicitat amenajarea unor spaţii necesare pentru a fi locuite de către cei ale căror case s-ar prăbuţi şi îmi explică faptul că este o problemă din ce în ce mai gravă. La rândul său, prefectul judeţului Sălaj, Marin Niţu, a declarat în cadrul unei şedinţe de Colegiu Prefectural că alunecările sunt deosebit de grave, iar costurile pentru stabilizarea versantului sunt însemnate şi greu de obţinut. Se aşteaptă bani de la Guvern, bani care nu mai vin. Cel puţin deocamdată. Localnicii afectaţi s-au obişnuit cu această dramă în care trăiesc de ani de zile. Probleme similare, dar nu la fel de mari au fost semnalate şi în comuna Sărmăşag. Aici au fost afectate nu doar locuinţe, ci şi drumuri.

Primarul Dombi Atila a declarat pentru Radio România Actualităţi că există suspiciuni care se îndreaptă către galerii subterane, fostele mine de cărbune închise cu ani în urmă. „Noi credem că au început să se surpe galeriile şi terenul a început să se mişte. Speranţa noastră este să nu se agraveze situaţia”, a precizat primarul. Cu probleme cauzate de instabilitatea terenului s-au confruntat şi localnici din Ortelec, o localitate care face parte din Municipiul Zalău. Problemele au apărut aici pe un deal cu locuinşe, iar sătenii spun că de vină ar fi fost o veche carieră. Din fericire, cariera a fost închisă, iar sătenii spun că fenomenul alunecărilor de teren a încetat cel puţin deocamdată. Urmele alunecărilor se văd însă în casele oamenilor care trăiesc cu speranţa, cu speranţa că pământul nu le va fugi de sub picioare.