Jurnal de decembrie
Venea o moară pe...Lăpuș. Povestea ei, în reportajul următor, realizat în Maramureș.
Articol de Adrian Marchiş, Maramureş, 13 Decembrie 2011, 14:03
În zona Lăpușului, din Maramureș, încă funcționează, prin forța apei, o moară, așezată pe malul râului Suciu, cu o vechime de peste un secol. În componență, moara construită din lemn mai are vâltori și instalație de scărmănat, de dărăcit lâna.
Cu ani în urmă se lucra fără încetare, oamenii așteptau lângă căruțe zile și nopți în șir cu produsele lor la măcinat, sau prelucrat lâna. Acum, din când în când, o dată pe zi, abia mai apare unul, altul, cu sacul de boabe de mălai pentru mămăligă, sau pentru furajarea animalelor.
În aceste zile de decembrie moara funcționează mai greu, cu opintiri, din cauza debitului mic de apă. Oamenii locului nu-și aduc aminte să mai fi fost un an atât de secetos ca acum.
Proprietarul, Aurel Pasca, spune că, din câte știe, a rămas singura moară de lemn care folosește forța apei și care este în stare bună, din zecile existente altădată în localitățile din zona Lăpuș.
Adrian Marchiș a văzut moara și i-a aflat întreaga poveste.