JURNAL DE DECEMBRIE. Bucovina.
Despre huţuli se spune că sunt iuţi la mânie, scumpi la vorbă şi fericiţi cu singurătatea.
Articol de Simona Şerbănescu, 07 Decembrie 2010, 17:12
Sunt obişnuiţi să trăiască din ce le dă natura, adica din lemn, vite şi cai de rasă.
Aşa au rezistat, în mijlocul pădurilor, de-a lungul a sute de ani. Bătrânii cunosc cântece într-o limbă specifică, amestec de cuvinte ucrainene, poloneze, ruseşti, germane şi româneşti.
Podurile caselor păstrează moştenirile bunicilor şi străbunicilor, obiecte din lemn, uscate, în care cândva se păstra laptele sau se cântărea branza. Tinere fete îmbracă costume naţionale din pânza grea, cu mărgele, cusute în ierni lungi de femei strânse în jurul focului. Bărbaţii cioplesc din lemn gardurile, toporiştile şi stâlpii împodobiţi ai caselor.
Nu mai sunt insa strâmtele poteci pe care hutulul pornea calare pe calul lui. Căci acum, locul deselor păduri de brazi a fost luat de întinse câmpii. Din când în când, însă, bărbaţii mai pornesc, călare, spre vârfurile munţilor. Pentru că cel mai mult iubesc libertatea.
Ascultaţi un reportaj realizat de colega noastră, Simona Şerbănescu.
