Insula refugiaţilor

Oamenii au fugit de betoanele incinse pe timp de vară sau îngheţate în toiul iernii din blocurile plate comuniste şi care totodată şi-au permis de-a lungul timpului să-şi construiască acolo o cabană sau o căsuţă de vacanţă. Insula III Mureş s-a format în mod natural, în urmă cu aproximativ 200 de ani, prin apariţia unui nou braţ al râului. Era acum un sfert de secol un paradis al lianelor şi a vegetaţiei luxuriante de tip exotic. Acum zeci de căsuţe, cabane şi case de vacanţă construite cu bani puţini imediat după revoluţie şi-au făcut apariţia. O biserică ortodoxă alături de un magazin alimentar te întâmpină de cum păseşti de pe podul de bărci de peste Mureş. Este impropriu spus "insulă" pentru că pe aceasta, dacă râul Mures este scăzut, se poate ajunge cu maşina din zona localităţii Felnac din apropiere de Arad.

Insularii s-au luptat ani de zile şi au făcut demersuri pentru ruperea insulei de teritoriul administrativ al Aradului şi obţinerea statutului de sat aparţinător de comuna Felnac. Totul pentru obţinerea unor impozite şi taxe anuale mai mici pentru terenurile ocupate şi pentru construcţiile ridicate. Aceştia însă, au renunţat la idee când au obţinut concesionarea terenurilor pe o perioadă de 49 de ani. O cabană cu etaj de pe insulă a ajuns să coste între 10.000 şi 20.000 de euro. O cabană veche, bună de demolat pentru a face loc unei noi construcţii poate costa şi 2000 de euro.

Specialiştii apreciază că Mureşul îşi modifică cursul permanent şi insula poate să dispară în urma unor inundaţii. De-a lungul anilor, unele cabane au fost distruse de ape. Cu toate acestea, peste 100 de familii şi-au asumat riscul de a locui pe insula a treia pe toată perioada anului înfruntând în fiecare an viiturile de pe râul Mureş, care din fericire sunt tot mai rare odată cu schimbările climatice din ultima perioadă.